678 matches
-
acoperișul de scânduri al șopronului. "Mă crezi nebună, nu-i așa?" m-a întrebat, atunci, cu o veselie forțată, mai degrabă dureroasă. O socotisem o femeie slabă, dar începeam să descopăr că uneori slăbiciunea e mai primejdioasă decât forța. 22. Sinucigașii provin, probabil, nu dintre cei scârbiți de viață, ci dintre cei cu vitalitate excesivă. Dar de ce va fi vrut Dumnezeu să amestece ceea ce emoționează și ceea ce ne distruge? 23. Uitîndu-mă la oțetari, îmi amintesc că aveam douăzeci de ani când
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
bani. Nu putea merge în aceeași lume cu femeia pe care o iubea pe atunci: Sinuciderea lui Ladima este privită diferit: Fred consideră sinuciderea ca urmare a vieții mizerabile, vulgare, procurorul care anchetează crede că din cauza doamnei T., deoarece scrisoarea sinucigașului îi era adresată acesteia. Ciobănoiu susține că prietenul său își pierduse credința în Dumnezeu, neputându-se ridica deasupra mizeriei cotidiene. Ladima este un învins, refuzând - din orgoliu - să-și accepte toată mizeria vieții, experiența umilitoare a traiului zilnic; lasă o
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
Iordana, îmi invadează urechile vocea de-a doua. Mă iei cu hipocorisme strămoșești à la Meșterul Manole? Jertfa? Ești complet anacronică. Să fii liber de "mitologia locului" pare (și este) condiția reușitei literare. Antofiță vede și-n eroul necunoscut un sinucigaș ignorant, da'n femeia asta care se jertfește fără murmur? O înghesui în perete cu țesuturi și cu iubire cu tot, cu creieri și cu țîțe! Crezi că tînăra generație mai servește povești de jertfă și de slavă?" Și dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Și-or să ardă pământul ca pe o scoarță uscată. — Și de asta să-ți pui capăt zilelor ? — Vezi bine... Când ești convins că o să se întâmple, așteptarea te chinuie. La urma urmei, nu suntem și noi un fel de sinucigași ? Arătă spre pahar : Până și poșirca asta de-o îndoaie cu apă Șofronică... Vrem să trăim mai bine și tot rău facem. Pe de-o parte, ne lecuim, pe de alta, ne vătămăm. Că tot veni vorba, n-ai o
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
alunga nervozitatea ori plictiseala, de a- și mai amăgi degetele, atunci când simțea nevoia să aprindă țigară de la țigară. — Un om care alunecă, din greșeală, și un altul care se aruncă dinadins nu cad în același fel. — Adică poți deosebi pe sinucigaș după conturul lăsat de trupul lui pe asfalt ? Pantelimon roti de câteva ori moneda printre degete. Apoi o azvârli în sus și își apăsă peste ea palma când căzu. — Poate și asta. Mai e însă ceva. Când am ajuns acolo
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
necruțător, cu paginile cursurilor de la universitate. Sub privirile dragonilor, Filip se retrase, ridicând din umeri și luând cu el avertismentul păstrării distanței, cu care se obișnuise, dar care îl întrista. Între timp, Cosmina continua să-și deseneze dragonul. Pusese dosarul sinucigașului alături, Pantelimon avusese, cel puțin pe jumătate, dreptate. Trebuiseră, pur și simplu, să-l refacă din bucăți. Radiografiile arătau că o nimeriseră, dar avea să mai treacă vreme până ce trupul va ierta și se va reîntoarce, după atâta nesăbuință, în
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
trebuie totuși ceva... — Bănuiam. Am chemat celelalte voci. Le-am ascultat. — Dă-mi peticul de hârtie, îi ceru Iacob. Netezi foaia și citi nedumerit : — Ionuț Penescu... E și ăsta un fel de dragon ? — Era cât pe ce să fie... Un sinucigaș de duminică, ceva în felul personajului lui Dostoievski. Puțin diferit, e drept... — Mă surprinzi tot mai mult ! Acum citim Dostoievski ? — L-am citit de mult, prietene... Și adăugă, părând că nu bagă de seamă încruntarea lui Iacob la auzul acestui
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de care vorbim, voia să se sinucidă la o anumită dată. Pentru el sinuciderea era înscrisă în calendar. — Ce fel de calendar ? — Calendarul creștin, firește. Care altul ? — Sinuciderea are și ea sfinții ei ? Și când se sărbătorește sfântul ăsta, al sinucigașilor ? — Depinde... — Depinde de ce... ? — De ziua în care împlinești treizeci și trei de ani... Cred că am ratat festivitatea, șopti Cosmina, trăgându-și scaunul mai aproape de căpătâiul patului. — Chiar că ar fi cazul, dacă te uiți în jur, să mai avem și noi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cimitirul săracilor, cei reduși la tăcere erau îngropați aproape creștinește, dacă nu cumva vreunul dintre ei era dezgropat și devorat de câinii vagabonzi. O vizită în acest loc transformă pagini din volum în mărturii legate de morțile inexplicabile ale unor sinucigași neverosimili, ale celor înecați cu mâinile și picioarele imobilizate cu sârmă, sau ale celor uciși în banale accidente. Textul scrutează acuzator lipsa de umanitate a celor ce au făcut posibil, prin zelul lor absurd și pervers, unul dintre cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
să-i răpești teatrului poezia și, eventual, chiar... politica lui". Cîți au însă tăria și înțelepciunea de-a o observa?!... * De ce insist asupra cărții despre (cu) Vlad Mugur? Istoria teatrului românesc e, încă, incompletă. Și nu-s speranțe ca vreun sinucigaș să se apuce s-o continue de-acolo de unde a lăsat-o Massoff (1945). Cărțile de tipul celeia scoasă de Florica Ichim (ca supliment al revistei "Teatrul azi") încearcă să lumineze, ce-i drept, pe porțiuni, adevărata viața publică și
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
pe ele, eu sunt liber". 3 "Balada ironică" se va dezvolta mai târziu în "Balada ambiguității" în lirica lui Leonid Dimov, Adrian Păunescu, Mircea Ivănescu etc. Cităm în acest sens "Balada înecaților", "Pățania teologului cu arborele", "Balada soțului înșelat", "Balada sinucigașului" (Ioanichie Olteanu). 3 "Stăpâne, mistrețul cu colții ca argintul/ chiar el te-a cuprins grohăind sub copaci." 1 "Seminția lui Laokoon", Editura Tineretului, 1967; "Ipostaze", Editura Tineretului, 1968; "Alter Ego" (1970); "Ce mi s-a întâmplat cu două cuvinte", Cartea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
din 1992). Cărți de poeme: Înfrângerea Somnului (1981); Soarele-Lup, Editura Albatros, București, 1984; Ființa de Vis, Editura Junimea, Iași, 1989; Agenția de Eufemisme, Editura Cronica, Iași, 1995; Îngerul cu arcadele sparte/ L'Ange aux arcades brisées, Editura Cogito, Oradea, 1996; Sinucigași de Lux, Editura Helicon, Timișoara, 1996; Orbita Melancoliei, Editura Helicon, Timișoara, 1997; Răstălmăcirea Jocului, Editura Cronica, Iași, 1998; Cu siliconul în bandulieră, Editura Axa, Botoșani, 1999; Carantina Logosului/ La cuarentena del Logos, Editura Cronica, Iași, 2000; Zbor de păsări oarbe
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în rang de ofițer acordat de Președinția României (2004) etc. Între volumul de debut al lui Valeriu Stancu (Înfrângerea somnului, Editura Cartea Românească, 1981) și următoarele sale cărți de poezie (Soarele-Lup, 1984; Ființa de vis, 1989; Agenția de eufemisme, 1995; Sinucigași de lux 1996; Răstălmăcirea jocului 1998; Triunghiuri cu pupila albastră, Editura Timpul, Iași, 2009; Târgul de nopți 2010) nu există, practic, diferențe majore de tematică sau viziune lirică. În toate, poetul pare a-și respecta riguros programul estetic, bine articulat
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
2001 și Crematoriul de suflete, 2003) de investigarea tarelor societății noastre. Reflecțiile despre neocomunismul bine ancorat în pseudodemocrația noastră cea de toate zilele, strecurate în poeme precum Sena, Sena, Sena...II sau aurul nostru cel de toate zilele, din volumul Sinucigași de lux (1996), au mai degrabă statutul de enclavă textuală și nu știrbesc impresia de ansamblu, aceea că ne aflăm în fața unui lirism intens reflexiv, stimulat de provocările majore ale destinului artistului, adică întâlnirile sale revelatorii cu erosul, creația și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în ton baladesc, pastelul de umbre și reflexe agonice (chiar și cel compus în numeroasele sale ore franceze) ori sonetul acompaniat de un vag halou al evanescenței pe care le cultivă Valeriu Stancu în cicluri bine delimitate (copilăria anotimpurilor din Sinucigași de lux, răstălmăcirea jocului și triunghiuri cu pupila albastră din cărțile eponime) pretind, dincolo de virtuozitate formală sau atașamentul (lucid!) față de o tradiție asumată și în definitiv revitalizată, un anume fel de detașare față de propria subiectivitate, ocolită, abia tatonată sau pe
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
un Album de familie în care coabitează, fericit, mai multe personaje descinse din imaginarul mitologic, trecute în revistă cu melancolia inerentă unei astfel de întreprinderi menite a stimula memoria: "Din burgul meu sosesc misive/ cu melancolice comprese/ așa cum foloseau adese/ sinucigașii din Ninive.// Poștașul Behemoth beat turtă/ își șterge botul de un timbru/ apoi cu vocea fără timbru/ ne spune spița lui yogurtă.// Pe sub ferestre trei catâri/ au marfă bună de vânzare:/ legați de șa, trei bogatâri// oiștea de la Carul mare
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Statisticile actuale reliefează faptul că, în timp ce tentativele suicidare sunt mai frecvente la femei (3-5 femei / 1 barbat), suicidul propriu-zis este mai frecvent la barbați (3-5 barbați / 1 femeie). Calculele statistice indică pentru secolul trecut un număr de circa două milioane de sinucigași, în timp ce numărul acestora pentru secolul XX este evaluat la circa zece milioane (Belis, V., Gangal, M., 1994, p. 379). Date statistice precise despre suicid sunt greu de obținut. Frecvența reală a sinuciderilor și a tentativelor de sinucidere este greu de
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
acte suicidare Sinuciderea include o serie de comportamente destul de diferite, încât sfera acestui concept diferă de la un autor la altul: E. Durkheim (1897), în opera sa stabilește o tipologie a sinuciderii devenită clasică, de aici putând fi extrase tipologii ale sinucigașilor: • sinuciderea egoistă rezultat al neintegrarii an grupul social, individul raportându-și propria personalitate la nivelul colectivității; este vorba de un exces de individualizare ce rupe legatura persoanei cu realitatea și, prin extensie, cu viața. Acest tip de suicid arată Durkheim
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
pângărire fecioarele-călugărițe. Sirena lacului (variantă a Rusalkăi) mizează pe credințe străvechi despre metamorfozele între regnuri - zâna apelor, pește, sirenă -, dar și pe ideea sancțiunii, aplicată bărbatului necredincios. În Moșii, mântuirea sufletelor dezlegate, într-o panoramă a fantasticului nocturn: ateistul, paricidul, sinucigașul, „vânzătorul patriei sale”, se face prin practici ritualice populare. Disciplina poetică și virtuozitatea tehnică în prelucrarea motivelor universale ale romantismului îl apropie pe A. de capodoperă (Turnul lui But) și suplinește, alteori, vizionarismul său limitat și imaginația cuminte. Motive universale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
ei. Însă accelerarea reculului informației prin sistemul mediatic face ca impopularitatea să fie la început mai amplă, apoi mai directă, iar dispariția rezultatului scontat înlătură orice speranță de realizare a unui efect benefic prin măsura adoptată. Întrucît nu există, poate, sinucigași în munca politică, acest fapt va influența conținutul acțiunii." Astfel, mediatizarea afectează și condițiile de recrutare a personalului politic. În Statele Unite, de exemplu, unde procesul este mai avansat, mass media joacă un important rol de filtru în selectarea candidaților pentru
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
că ea nu și-a lăsat casa mănăstirii, ci unei maici a mănăstirii. În fine, că dacă a fost înmormântată cu slujbă creștinească nu a fost considerată o sinucigașă. Dar mormântul în părăsire sugerează, totuși, comportamentul enoriașilor ca pentru un sinucigaș. Călugării școliți ne spun, astăzi, că osemintele poetei au fost mutate dinspre marginea curții mai lângă biserică în împrejurări deosebit de grele pentru întreg așezământul: punându se problema desființării multor mănăstiri după Legea cultelor din 1948, Văraticul fiind printre ele, a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cu tot ceea ce le Înconjoară, astfel că, mai mult decît „bucuria”, „suferința” Îi face să elibereze omenia din ei. * Scriitorul F. Kafka ne ajută să Înțelegem cum un mod bizar de a gîndi duce, implicit, la adoptarea unor decizii absurde: „Sinucigașul este deținutul care vede Înălțîndu-se o spînzurătoare În curtea Închisorii, face greșeala să creadă că-i este destinată lui, evadează noaptea din celulă, coboară și se spînzură singur”. * „Trei sferturi din sănătate e s-o dorești.” (F. de Rojas) O
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
se poate vedea din cele de mai sus, „pulsiunile suicidare” se înscriu din punct de vedere psihanalitic în seria de manifestări ale „pulsiunii de moarte” (Thanatos) care se opun „pulsiunii de viață” (Eros) și care sunt dominante în cazul personalității sinucigașilor. Personalitatea sinucigașilor prezintă anumite dispoziții specifice, mai sus prezentate, cu caracter latent. Acestea se pot manifesta „în act” printr-o gamă largă de aspecte numite de specialiștii în problemă, funcții suicidare. Acestea sunt următoarele: 1) Funcția suicidară: se exprimă prin
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vedea din cele de mai sus, „pulsiunile suicidare” se înscriu din punct de vedere psihanalitic în seria de manifestări ale „pulsiunii de moarte” (Thanatos) care se opun „pulsiunii de viață” (Eros) și care sunt dominante în cazul personalității sinucigașilor. Personalitatea sinucigașilor prezintă anumite dispoziții specifice, mai sus prezentate, cu caracter latent. Acestea se pot manifesta „în act” printr-o gamă largă de aspecte numite de specialiștii în problemă, funcții suicidare. Acestea sunt următoarele: 1) Funcția suicidară: se exprimă prin tendințele autoagresive
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
anuale variind Între 1,53 % și 2,06% În1997. 2.Distribuția cazurilor de sinucideri În funcție de gradul alcoolemiei(tabelul nr. 2): Analizând distribuția cazurilor de suicid realizat În funcție de gradul alcoolemiei la nivelul teritoriului studiat, se observă un procent crescut la categoria sinucigașilor cu o alcoolemie cuprinsă Între 1-2 gr %0 (29,4%). Cazurile cu o alcoolemie cuprinsă Între 01%0 și <2 gr la mie reprezintă un procent mult mai mic, aproximativ În raport de ½ față de cele anterioare. Comparativ cu numărul de
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]