772,047 matches
-
lui Rothko și spre faza expresionistă a lui Dubuffet și Wols. Din această fază există și în România câteva lucrări marcate de experiența cinematografică și coregrafică a lui Brauner în același timp cu mari apetențe mistice, totul obținut printr-un sistem de colaje mentale și tehnice, ca de pildă în pictura dedicată lui Gellu Naum, într-un grupaj de nuduri și o lucrare evident aluzivă la Miró.
Centenar Victor Brauner by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13461_a_14786]
-
un tip de abordare aproape revoluționar în științele sociale. Membru al Școlii de la Chicago (unde și-a luat în 1953 doctoratul), Goffman scrie din perspectiva interacțiunii simbolice, analizînd în principal elementele ce iau parte la această interacțiune (însă exclusiv în sisteme sociale închise, fără să ia în discuție interacțiunea dintre instituții), cu accent asupra psihologiei individului și contactului social direct, dintr-un punct de vedere și cu un vocabular împrumutat din artele spectacolului: prezentarea sinelui ca dramaturgie. În orice context social
Theatrum mundi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13470_a_14795]
-
armonia desăvârșită.” Deși prin monografia de față autorul propune o reconsiderare a clișeelor critice care au dus la automatizarea percepției asupra poeziei lui Coșbuc, rezultatul acestei analize nu reprezintă altceva decât o nouă încercare de a da o coerență de sistem închis, de formulă matematică, eclectismului coșbucian ireductibil. În plus, pledoaria antimimetică în ce privește imaginea naturii la Coșbuc poate părea oarecum inutilă dacă ne întrebăm câți dintre cititorii avizați de azi mai au nevoie să fie convinși de faptul că arta în
De vorbă cu… by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13468_a_14793]
-
în sătucul Arghira, unde tata avea o moșioară. Când a venit vremea să merg la școală, părinții s-au gândit că o școală primară, a unui sat rătăcit pe undeva, e una și o școală de oraș, încadrată în toate sistemele de învățământ, e cu totul altceva. Mai ales că, în perioada respectivă, Fălticeniul era un oraș foarte animat, cu multe reședințe boierești și cu un grad de cultură foarte elevat. Avea mai mult prestigiu decât în zilele noastre. Atunci s-
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
redactat sub forma unui foarte lung și dens dialog între Valeriu Stoica și Dragoș Paul Aligică. Indirect, volumul se constituie într-un foarte condensat curs de liberalism axat, potrivit intenției mărturisite de autori în Introducere, pe patru teme majore: remodelarea sistemului de putere din perspectiva liberalismului; rezultatele concrete ale experienței liberale în România; strategia liberală necesară pentru constituirea unui sistem politic funcțional în România; rolul cetățeanului ca actor principal al piesei politice liberale (vezi pp. 6-7). Finalul Introducerii sugerează și principala
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
constituie într-un foarte condensat curs de liberalism axat, potrivit intenției mărturisite de autori în Introducere, pe patru teme majore: remodelarea sistemului de putere din perspectiva liberalismului; rezultatele concrete ale experienței liberale în România; strategia liberală necesară pentru constituirea unui sistem politic funcțional în România; rolul cetățeanului ca actor principal al piesei politice liberale (vezi pp. 6-7). Finalul Introducerii sugerează și principala slăbiciune a cărții: faptul că, din punct de vedere politic interlocutorii se află pe aceeași parte a baricadei (chiar dacă
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
demnă de rigla și compasul matematicianului, cei mai corupți, obedienți și nesimțiți. De-aceea merg lucrurile cum merg, de-aceea floarea otrăvită a incompetenței e sistematic vândută în glastra onestității și performanței. Cazurile Beuran și Brădișteanu atrag atenția asupra acestui sistem tocmai pentru că par a fi atipice. Nu s-a putut dovedi despre nici unul dintre ei c-ar fi nulități profesionale. Cel puțin despre Brădișteanu se știa că e un chirurg de primă linie. Cunosc părerea mediilor medicale timișorene, pe care
Pesedeus ex machina by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13465_a_14790]
-
unor instituții. El ar trebui, pur și simplu, lăsat să lucreze, să-și facă meseria cât de bine poate, departe de funcții pentru care e limpede că n-are nici o vocație. Ușor de spus, imposibil de realizat: logica perversă a sistemului arată că în România poți face treabă doar dacă te afli în fruntea unei instituții. Alcătuită după modelul paternalist-dictatorial, societatea noastră a dat naștere la mii de mici dictatori, care-și impun în mod discreționar voința asupra supușilor. A conduce
Pesedeus ex machina by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13465_a_14790]
-
instanței care l-a proptit în scaun: șeful — mai mare sau mai mic — de la partid. Care, la rândul lui..., și tot așa, până la Cotroceni. În condițiile în care voia să-și pună la muncă talentul, Brădișteanu a jucat pe logica sistemului. Cum carierismul s-a combinat exploziv cu un caracter diabolic, el nu s-a dat în lături de la nici una din infracțiunile care-i stăteau în fața măririi: minciună, fraudă intelectuală, escrocherie și toate câte vor mai fi fost. Probabil că talentul
Pesedeus ex machina by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13465_a_14790]
-
român nu are nimic de spus în medicină pentru că la noi nu se alocă pentru cercetare sumele din Occident. Și că, prin urmare, toți profesorii au fost promovați prin fraudă. Se prea poate, dar nu asta e problema. Dacă un sistem e călcat, din variate motive, în picioare, nu înseamnă întotdeauna că sistemul e greșit. Sigur că nivelul cărților publicate de „academicii” români e mult sub cel al colegilor occidentali. Dar asta nu înseamnă că ei nu trebuie să publice în
Pesedeus ex machina by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13465_a_14790]
-
se alocă pentru cercetare sumele din Occident. Și că, prin urmare, toți profesorii au fost promovați prin fraudă. Se prea poate, dar nu asta e problema. Dacă un sistem e călcat, din variate motive, în picioare, nu înseamnă întotdeauna că sistemul e greșit. Sigur că nivelul cărților publicate de „academicii” români e mult sub cel al colegilor occidentali. Dar asta nu înseamnă că ei nu trebuie să publice în continuare. Doar astfel se pot selecta cei mai buni dintre proștii care
Pesedeus ex machina by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13465_a_14790]
-
Rodica Zafiu În ultimul deceniu, în societatea românească s-a trecut mai întîi de la un sistem centralizat, controlat, în care textele publice erau verificate și cenzurate de mai multe ori, din punctul de vedere al conținutului și al formei, la o explozie a diversității, la pulverizarea centrelor, prin apariția de edituri, reviste, ziare, posturi de televiziune
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
și deschis la adevărata utopie. Ar merita să cităm integral valul de chemări răzbunătoare și potopul de cuvinte eliberate. Tot tineretul lumii se poate regăsi și acum în acest incendiu superb. Pentru plăcerea lecturii, iată cîteva perle Dada: «Sînt împotriva sistemelor, cel mai acceptabil dintre sisteme este acela de a nu avea, din principiu, nici unul ș...ț» Avem nevoie de opere puternice, drepte, precise și pentru totdeauna neînțelese. Logica înseamnă complicație. Logica este întotdeauna falsă. Ea a tras de firele noțiunilor
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
Ar merita să cităm integral valul de chemări răzbunătoare și potopul de cuvinte eliberate. Tot tineretul lumii se poate regăsi și acum în acest incendiu superb. Pentru plăcerea lecturii, iată cîteva perle Dada: «Sînt împotriva sistemelor, cel mai acceptabil dintre sisteme este acela de a nu avea, din principiu, nici unul ș...ț» Avem nevoie de opere puternice, drepte, precise și pentru totdeauna neînțelese. Logica înseamnă complicație. Logica este întotdeauna falsă. Ea a tras de firele noțiunilor, cuvinte, în aparența lor formală
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
rahat. Necazurile nu s-au sfîrșit o dată cu terminarea războiului. Povestea dnei Juster trece însă mult mai repede peste anii care urmează. Atentat la istoria Capitalei Medicul care a atras atenția asupra plagiatelor lui Mircea Beuran și-a dat demisia din sistemul sanitar autohton. Doctorul Constantin Crețan spune următoarele pentru EVENIMENTUL ZILEI, ziarul care a dezvăluit cu ajutorul doctorului Crețan furtul intelectual comis de ministrul Sănătății: „Aflu că se dorește chemarea mea în fața unor comisii. Nu știu ce aș putea eu oferi acelor comisii în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
face prea mare caz de persoana mea. Nu am descoperit nici America și nici nu am luat Premiul Nobel. Singurul meu merit, dacă am vreunul, este acela de a fi avut curajul să strig că «regele e gol» din interiorul sistemului. De fapt nici curajul ăsta nu l-am dus pînă la capăt pentru că, după ce am strigat, am ieșit din sistemul sanitar, dîndu-mi demisia. Poate că altora le va mai tăia puțin elanul de a-și satisface interesele personale și orgoliile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
meu merit, dacă am vreunul, este acela de a fi avut curajul să strig că «regele e gol» din interiorul sistemului. De fapt nici curajul ăsta nu l-am dus pînă la capăt pentru că, după ce am strigat, am ieșit din sistemul sanitar, dîndu-mi demisia. Poate că altora le va mai tăia puțin elanul de a-și satisface interesele personale și orgoliile pe seama unui sistem sanitar aflat și așa în mare suferință. Dar poate că nu se va întîmpla nimic.” Asta e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
nici curajul ăsta nu l-am dus pînă la capăt pentru că, după ce am strigat, am ieșit din sistemul sanitar, dîndu-mi demisia. Poate că altora le va mai tăia puțin elanul de a-și satisface interesele personale și orgoliile pe seama unui sistem sanitar aflat și așa în mare suferință. Dar poate că nu se va întîmpla nimic.” Asta e într-adevăr culmea. Cel care a descoperit plagiatul demisionează, iar cel care plagiază nu numai că e bine mersi în funcție dar se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
nu or fi mai fost ca noi! În cele șase zile cât a durat RSNA-ul, au fost planificate și prezentate 1750 de comunicări științifice În toate domeniile și sub-domeniile medicale Înrudite: imagerie a sânului, cardiacă, pulmonară, gastrointestinală, genito-urinară, a sistemului muscular-scheletal, neurologica, pediatrie, imagerie și intervenție vasculară, radiații pentru oncologie, radiobiologie, fizică etc. S-au ținut 237 de cursuri de Împrospătare (refresher) a cunoștințelor și 114 „multisessions”. În plus s-au expus 1735 de panouri de prezentare cu scop educativ
RSNA 2009. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_316]
-
luciditate și spirit critic. Magda Cârneci sesizează cu luciditate analitică problemele reale ale societății românești în primele zile de după căderea comunismului. În partea a doua a conferinței ea dezvăluie și modul programatic în care literatura optzecistă a contribuit la erodarea sistemului comunist: „Aparțin unei generații literare acum bine cunoscute în România, numită «generația ’80» după deceniul în care a debutat și care tocmai s-a încheiat. Această generație s-a străduit să reintroducă masiv în literatura română realitatea cotidiană, alungată de
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
Călătoria de studii - un altfel de exil (vezi pp. 133-146), unul dintre cele mai bune ale volumului, este șocant prin franchețea cu care autoarea descrie impactul cultural pe care îl trăiește un om din lumea comunistă (tributar al unui anumit sistem de învățămînt, cu modul său de viață și sistemul său de valori, cu toate complexele de superioritate și de inferioritate, cu percepția sa apriorică, exclusiv livrescă și adesea aberantă despre cultura și civilizația occidentale), atunci cînd, peste noapte, ajunge să
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
133-146), unul dintre cele mai bune ale volumului, este șocant prin franchețea cu care autoarea descrie impactul cultural pe care îl trăiește un om din lumea comunistă (tributar al unui anumit sistem de învățămînt, cu modul său de viață și sistemul său de valori, cu toate complexele de superioritate și de inferioritate, cu percepția sa apriorică, exclusiv livrescă și adesea aberantă despre cultura și civilizația occidentale), atunci cînd, peste noapte, ajunge să locuiască, pe termen relativ lung într-o mare capitală
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
poartă semnătura extraordinarului artist Paul Bortnovschi și este pusă la loc de cinste în casa mea. Aspirația mea aș numi-o scenografie de stare. Aspir către un decor de stări, doresc crearea scenică a unei structuri de stări, a unor sisteme de stări. « Starea» reprezintă aspirația mea, tema meditațiilor mele scenice. Obișnuiesc chiar, în notele mele, ca un mod de lucru, să încerc să «enunț» stările, să mă apropii de o conceptualizare a lor... Schițez formulări ca «demnitatea sărăciei absolute» - Inima
Un decor de stări și stări în decor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13534_a_14859]
-
din comun, ci oameni obișnuiți, cu pasiuni și sentimente, bucurii și dezamăgiri, iluzii invariabil transformate în înfrîngeri, pe deplin reprezentativi pentru atmosfera din urbe. Uneori, aceștia trebuie să facă față unor situații neprevăzute, dar și atunci acționează în virtutea propriului lor sistem de valori, adesea depășit, ceea ce îi plasează în situații tragi-comice. Văzuți de Nicolae Stan, oamenii din Slobozia au ceva trist și ridicol, sînt goliți de idealuri și speranțe, trăiesc într-un fel de automatism și în absența unui sistem de
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]
-
lor sistem de valori, adesea depășit, ceea ce îi plasează în situații tragi-comice. Văzuți de Nicolae Stan, oamenii din Slobozia au ceva trist și ridicol, sînt goliți de idealuri și speranțe, trăiesc într-un fel de automatism și în absența unui sistem de valori valabil (cele vechi au fost parțial abolite, iar cele noi întîrzie să apară). Privirea autorului către personajele sale este mereu una caldă, încărcată de o foarte umană înțelegere. Inevitabil, citind cartea lui Nicolae Stan, comparația cu James Joyce
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]