1,118 matches
-
în studiile de teorie politică și socială, aceea a relației dintre ideologie și cunoaștere, se susține că, "dacă termenul de ideologie este rezervat pentru a determina factorii cunoașterii în sensul 'presupozițiilor' lui Weber, mai curând decât în sensul conținuturilor determinate situațional ale gândirii, el poate deține o funcție important"50. Cu toate acestea, determinarea socială a cunoașterii însăși constituie, și astăzi, un aspect de neevitat pentru o perspectivă care implică prezența ideologiei ca instrument epistemologic, așa cum își propune cea de față
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
rându-le, afectate de acestea. Revenind la termenul weberian al "presupozițiilor", trebuie spus că, în procesul cunoașterii, acestea reprezintă factori ce influențează atât subiectul cunoscător, cât și obiectul cunoașterii. Cunoașterea însăși, ca proces, nu se poate extrage din fața acestei condiționări situaționale, chiar dacă ea nu este una exclusiv ideologică. Ce vreau să subliniez este că, în măsura în care contribuie la instituirea societății și a realității sociale care o exprimă, ideologia se poate constitui într-un instrument ce poate servi la cunoașterea acestei realități. Mergând
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
astfel încât, pentru a da un exemplu banal, datorit] pasajului de la 1 Corinteni 12,5, a fost posibil de-abia în secolul acesta că femeile s] între în biseric] f]r] s]-si acopere capul. Sfaturile lui trebuie plasate în contextul situațional al primelor comunit]ți creștine din secolul I d.Hr. Așteptarea să cu privire la sfarsitul iminent al lumii a influențat sfaturile legate de c]s]torie. Oricum, a avut o atitudine hoț]rât] în a-i îndemna pe creștini s]-și continue
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
puțin extreme, ar fi considerat] greșit]) nu este o decizie moral]. Aceast] viziune sugereaz] c] anumite circumstanțe nefericite ne absolv] oarecum de îndeplinirea obligației de a acționa moral. Atunci cand „morală tradițional]” a fost pentru prima dat] formulat] și susținut], gama situațional] și pericolul catastrofei sau posibilitatea individului de a-i face fâț] au fost considerabil restrânse. În prezent ins] tr]im sub amenințarea permanent] a unei posibile catastrofe mondiale, ceea ce face că percepția cu privire la capacitatea moral] și la responsabilitatea individului s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
controlată; - emoțională: învățarea este un proces puternic nuanțat afectiv, cuplat cu sentimente de plăcere sau aversiune - vorbim despre „logica afectivă” a învățării. Emoțiile sunt „motorul” proceselor cognitive, controlează atenția senzorială,influențează memoria, „organizează” gândirea, alegând conținuturile de procesat; - cu relevanță situațională: nu învățăm reguli abstracte, ci dobândim experiențe în situații concrete, într-un anumit context social și biografic; - viabilă: obiectivele învățării, conținuturile și metodele trebuie să fie folositoare, utile și adecvate; - o producție de cunoștințe: constructivismul accentuează construcția activă a achizițiilor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
raționamente inductive și deductive), din aceste interogații rezultând un corpus de aserțiuni (cunoștințe) care au putere explicativă și predictivă. Cunoștințele teoretice astfel elaborate sunt referențiale în baza cărora practica poate fi justificată și evaluată. Dar cunoștințele teoretice nu sunt nici situaționale, nici orientate spre acțiunea practică; ele sunt impersonale și universale, preocupate să explice lumea pe baza unor generalizări, și nu să acționeze asupra ei. De aceea, în justificarea acțiunii practice, ele pot fi limitative pentru situația concretă respectivă: sunt doar
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
activitate, nu o raționare contemplativă, detașată, care poate fi bine formulată din punct de vedere teoretic, însă care nu este implementată practic. Practica nu înseamnă nici ea aplicarea pur și simplu a unor precepte teoretice definite, cunoștințele practice (care sunt situaționale și orientate spre acțiune) neputând fi totalmente derivate din cunoștințele teoretice. Unii practicieni, mai radicali, consideră chiar că învățarea unei teorii nu poate spune nimănui și cum să o practic,în mod real, practica fiind învățată „în practică”. Totuși, acțiunile
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
diferite situații problematice, în baza acestui repertoriu de cunoștințe, care poate fi, desigur, reconsiderat în acțiunea practică, Schon argumentează, astfel, cum teoriile informale sunt localizate în lumea experiențială a practicienilor; sunt cunoștințe care nu sunt abstracte și decontextualizate. Aceste teorii situaționale care emerg din practică sunt pe larg utilizate în paradigma interpretativă, dar sunt clar în contradicție cu paradigma pozitivistă, ce afirmăteoriile universale. Paradigma interpretativă explică totodată cum teoria contribuie la practică, în sensul că practicienii devin, astfel, mai abilitați să
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Orientarea învățării Spre deosebire de elevii-copii, care își focalizează atenția și efortul pe un anumit conținut de învățare, elevii-adulți își concentrează atenția și efortul spre rezolvarea unor probleme ce decurg din solicitările profesiunii, ale vieții sociale și personale. Ei învață în contexte situaționale diverse și variate, fiind nevoiți să rezolve probleme concrete, dar și din dorința de a se autorealiza ca personalități. 6. Motivația învățării Copiii învață pentru a face pe plac părinților și profesorilor, pentru a obține anumite recompense, pentru a deveni
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
înțelepciunea înseamnă „o bună judecare a problemelor importante, dar schimbătoare ale vieții. O judecată înțeleaptă are la bază atât cunoștințe specializate despre viață în general, cât și un repertoriu de strategii eficiente pentru aplicarea și adaptarea acelor cunoștințe la contexte situaționale multiple și la cerințele vieții” (p. 326). Esențială rămâne capacitatea persoanei înțelepte de a-și planifica și autogestiona propria viață, afirmă autorii sus-menționați. În pofida perspectivelor și a conceptualizărilor diferite privind înțelepciunea și relația ei cu vârsta oamenilor, există câteva aspecte
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cunoașterii acesteia. Din această perspectivă, „învățarea este un proces activ și constructiv, ce are loc întotdeauna într-un context, deci este situativ, multidimensional și sistemic. Rezultatele învățării nu pot fi prevăzute, deoarece procesele de construire a realității sunt individuale și situaționale” (Siebert, 2001b, p. 31). Procesul învățării este recursiv: se desfășoară pe baza unor structuri mentale existente, care, prin implicarea lor în construirea cunoașterii, se reorganizează, se modifică și evoluează. Realizarea învățării în viziune constructivistă presupune o schimbare de paradigmă: trecerea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
simbolurilor, în timp ce, în exterior, acțiunile sunt strâns legate de obiecte și evenimente, și nu de reprezentările acestora; - învățarea din școală este una cu un grad mare de generalitate, decontextualizată, în timp ce, în viața de zi cu zi, este nevoie de competențe situaționale specifice pentru a reuși. Experiențele de învățare în care se implică adultul se pot derula în cadre diferite: - formal, bine structurat și ușor de identificat, reprezentat de instituțiile educaționale (școli, universități etc.); - non-formal, în afara celui formal, fiind mai puțin structurat
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adultul, unele generate de cultură, altele de presiunile familiale sau de condițiile academice. Dintre posibilele bariere ce pot împiedica sau îngreuna accesul la formare, Johnstone și Rivera (apud Merriam, Caffarella, 1991) au identificat două mari categorii, și anume: externe sau situaționale și interne sau dispoziționale, corelate cu variabilele: vârstă, sex și statut socioeconomic. Persoanele mai vârstnice invocă bariere dispoziționale, în timp ce tinerii și femeile sunt constrânși de cele situaționale. Cei cu un statut socioeconomic mai scăzut întâmpină ambele tipuri de obstacole. Cross
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
apud Merriam, Caffarella, 1991) au identificat două mari categorii, și anume: externe sau situaționale și interne sau dispoziționale, corelate cu variabilele: vârstă, sex și statut socioeconomic. Persoanele mai vârstnice invocă bariere dispoziționale, în timp ce tinerii și femeile sunt constrânși de cele situaționale. Cei cu un statut socioeconomic mai scăzut întâmpină ambele tipuri de obstacole. Cross (apud Merriam și Caffarella, 1991) propune, la rândul său, trei categorii de factori cu impact asupra deciziei de a participa: - situaționali - respectiv situația experimentată de persoană la
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și femeile sunt constrânși de cele situaționale. Cei cu un statut socioeconomic mai scăzut întâmpină ambele tipuri de obstacole. Cross (apud Merriam și Caffarella, 1991) propune, la rândul său, trei categorii de factori cu impact asupra deciziei de a participa: - situaționali - respectiv situația experimentată de persoană la un anumit moment (probleme familiale, de sănătate, lipsa banilor sau a timpului necesar ș.a.); - instituționali - constând din toate acele practici și proceduri existente la nivel de societate, care pot conduce la descurajarea adultului în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
controlată; - emoțională: învățarea este un proces puternic nuanțat afectiv, cuplat cu sentimente de plăcere sau aversiune - vorbim despre „logica afectivă” a învățării. Emoțiile sunt „motorul” proceselor cognitive, controlează atenția senzorială,influențează memoria, „organizează” gândirea, alegând conținuturile de procesat; - cu relevanță situațională: nu învățăm reguli abstracte, ci dobândim experiențe în situații concrete, într-un anumit context social și biografic; - viabilă: obiectivele învățării, conținuturile și metodele trebuie să fie folositoare, utile și adecvate; - o producție de cunoștințe: constructivismul accentuează construcția activă a achizițiilor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
raționamente inductive și deductive), din aceste interogații rezultând un corpus de aserțiuni (cunoștințe) care au putere explicativă și predictivă. Cunoștințele teoretice astfel elaborate sunt referențiale în baza cărora practica poate fi justificată și evaluată. Dar cunoștințele teoretice nu sunt nici situaționale, nici orientate spre acțiunea practică; ele sunt impersonale și universale, preocupate să explice lumea pe baza unor generalizări, și nu să acționeze asupra ei. De aceea, în justificarea acțiunii practice, ele pot fi limitative pentru situația concretă respectivă: sunt doar
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
activitate, nu o raționare contemplativă, detașată, care poate fi bine formulată din punct de vedere teoretic, însă care nu este implementată practic. Practica nu înseamnă nici ea aplicarea pur și simplu a unor precepte teoretice definite, cunoștințele practice (care sunt situaționale și orientate spre acțiune) neputând fi totalmente derivate din cunoștințele teoretice. Unii practicieni, mai radicali, consideră chiar că învățarea unei teorii nu poate spune nimănui și cum să o practic,în mod real, practica fiind învățată „în practică”. Totuși, acțiunile
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
diferite situații problematice, în baza acestui repertoriu de cunoștințe, care poate fi, desigur, reconsiderat în acțiunea practică, Schon argumentează, astfel, cum teoriile informale sunt localizate în lumea experiențială a practicienilor; sunt cunoștințe care nu sunt abstracte și decontextualizate. Aceste teorii situaționale care emerg din practică sunt pe larg utilizate în paradigma interpretativă, dar sunt clar în contradicție cu paradigma pozitivistă, ce afirmăteoriile universale. Paradigma interpretativă explică totodată cum teoria contribuie la practică, în sensul că practicienii devin, astfel, mai abilitați să
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Orientarea învățării Spre deosebire de elevii-copii, care își focalizează atenția și efortul pe un anumit conținut de învățare, elevii-adulți își concentrează atenția și efortul spre rezolvarea unor probleme ce decurg din solicitările profesiunii, ale vieții sociale și personale. Ei învață în contexte situaționale diverse și variate, fiind nevoiți să rezolve probleme concrete, dar și din dorința de a se autorealiza ca personalități. 6. Motivația învățării Copiii învață pentru a face pe plac părinților și profesorilor, pentru a obține anumite recompense, pentru a deveni
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
înțelepciunea înseamnă „o bună judecare a problemelor importante, dar schimbătoare ale vieții. O judecată înțeleaptă are la bază atât cunoștințe specializate despre viață în general, cât și un repertoriu de strategii eficiente pentru aplicarea și adaptarea acelor cunoștințe la contexte situaționale multiple și la cerințele vieții” (p. 326). Esențială rămâne capacitatea persoanei înțelepte de a-și planifica și autogestiona propria viață, afirmă autorii sus-menționați. În pofida perspectivelor și a conceptualizărilor diferite privind înțelepciunea și relația ei cu vârsta oamenilor, există câteva aspecte
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cunoașterii acesteia. Din această perspectivă, „învățarea este un proces activ și constructiv, ce are loc întotdeauna într-un context, deci este situativ, multidimensional și sistemic. Rezultatele învățării nu pot fi prevăzute, deoarece procesele de construire a realității sunt individuale și situaționale” (Siebert, 2001b, p. 31). Procesul învățării este recursiv: se desfășoară pe baza unor structuri mentale existente, care, prin implicarea lor în construirea cunoașterii, se reorganizează, se modifică și evoluează. Realizarea învățării în viziune constructivistă presupune o schimbare de paradigmă: trecerea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
simbolurilor, în timp ce, în exterior, acțiunile sunt strâns legate de obiecte și evenimente, și nu de reprezentările acestora; - învățarea din școală este una cu un grad mare de generalitate, decontextualizată, în timp ce, în viața de zi cu zi, este nevoie de competențe situaționale specifice pentru a reuși. Experiențele de învățare în care se implică adultul se pot derula în cadre diferite: - formal, bine structurat și ușor de identificat, reprezentat de instituțiile educaționale (școli, universități etc.); - non-formal, în afara celui formal, fiind mai puțin structurat
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adultul, unele generate de cultură, altele de presiunile familiale sau de condițiile academice. Dintre posibilele bariere ce pot împiedica sau îngreuna accesul la formare, Johnstone și Rivera (apud Merriam, Caffarella, 1991) au identificat două mari categorii, și anume: externe sau situaționale și interne sau dispoziționale, corelate cu variabilele: vârstă, sex și statut socioeconomic. Persoanele mai vârstnice invocă bariere dispoziționale, în timp ce tinerii și femeile sunt constrânși de cele situaționale. Cei cu un statut socioeconomic mai scăzut întâmpină ambele tipuri de obstacole. Cross
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
apud Merriam, Caffarella, 1991) au identificat două mari categorii, și anume: externe sau situaționale și interne sau dispoziționale, corelate cu variabilele: vârstă, sex și statut socioeconomic. Persoanele mai vârstnice invocă bariere dispoziționale, în timp ce tinerii și femeile sunt constrânși de cele situaționale. Cei cu un statut socioeconomic mai scăzut întâmpină ambele tipuri de obstacole. Cross (apud Merriam și Caffarella, 1991) propune, la rândul său, trei categorii de factori cu impact asupra deciziei de a participa: - situaționali - respectiv situația experimentată de persoană la
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]