2,620 matches
-
Deși încă foarte slab, cuvintele rugăciunii lui Iisus exprimă acest sentiment de bucurie, de recunoștință și de smerenie infinită. Dar lucrul principal nu e să rostim cuvinte. Principalul se află în această experiență a bucuriei, a recunoștinței, a iubirii, a smereniei și chiar a durerii nesfârșite care provoacă păcatul. Cuvintele nu mai formează un obiect de reflexie pentru cel care le pronunță. Ele nu se mai interpun între om și Dumnezeu, ci prin ele omul se adresează lui Dumnezeu Care este
INTERVIU CU PARINTELE IOAN CRISTINEL TESU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366827_a_368156]
-
pe cât este de supărat că suntem nepăsători. Să nu amânăm trezirea duhovnicească. În ierarhia din Biserică nu împăratul sau patriarhul este cel mai mare. Cine este mai smerit, acela este mai mare în Biserică, în Împărăția cerurilor. Să știți că smerenia este singura cale și modalitate de salvare. - Ce este Sfânta Împărtăsanie, Preacuvioase Părinte Arsenie, și care este rostul ei în mântuirea credinciosului? - Aceasta este întrebarea cea mai de vârf, cea mai importantă. Toți credincioșii știu că este Dumnezeu. Domnul Iisus
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366831_a_368160]
-
îndoială, în mod logic, că așa va fi suna această întrebare. Și mă tem că vom răspunde foarte greu. Noi, ortodocșii, nu apăsăm pe pedala cunoașterii atât de mult, cât neapărat pe trăire, pe această formare interioară a noastră, de smerenie, pentru ca să fim scriși și noi sus, în cartea cea mare. Și omul care s-a smerit, acest om a biruit cu adevărat cerurile, respectiv pe Dumnezeu. Nu o smerenie rațională, ci o smerenie smerită, trăită. Mă întreba cineva, la o
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366831_a_368160]
-
cât neapărat pe trăire, pe această formare interioară a noastră, de smerenie, pentru ca să fim scriși și noi sus, în cartea cea mare. Și omul care s-a smerit, acest om a biruit cu adevărat cerurile, respectiv pe Dumnezeu. Nu o smerenie rațională, ci o smerenie smerită, trăită. Mă întreba cineva, la o altă înregistrare: “Părinte, cum să scăpăm de satana, de diavol?”. “Ce ne facem fără diavol?”, i-am răspuns eu. Pentru că e lăsat de Dumnezeu să ne mai ispitească. Putea
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366831_a_368160]
-
pe această formare interioară a noastră, de smerenie, pentru ca să fim scriși și noi sus, în cartea cea mare. Și omul care s-a smerit, acest om a biruit cu adevărat cerurile, respectiv pe Dumnezeu. Nu o smerenie rațională, ci o smerenie smerită, trăită. Mă întreba cineva, la o altă înregistrare: “Părinte, cum să scăpăm de satana, de diavol?”. “Ce ne facem fără diavol?”, i-am răspuns eu. Pentru că e lăsat de Dumnezeu să ne mai ispitească. Putea să-L omoare Mântuitorul
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366831_a_368160]
-
duhovnicești, a ispitelor și necazurilor, a „supărărilor fără de voie”, a „pătimirilor fără de voie”. „Pentru aceea, ascetica ortodoxă face din răbdarea, bunătatea și îngăduința acestora o adevărată virtute - fiind socotită a șasea în lista tradițională a virtuților, și este pusă în legătură cu smerenia și iubirea, căci scopul lor fundamental este dobândirea smereniei sau a smeritei cugetări - care duce la adevărata iubire de Dumnezeu și de oameni. Înțelegerea adevăratelor dimensiuni duhovnicești ne apropie de ținta vieții creștine, încercarea de a le evita, eschivarea sau
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
a „pătimirilor fără de voie”. „Pentru aceea, ascetica ortodoxă face din răbdarea, bunătatea și îngăduința acestora o adevărată virtute - fiind socotită a șasea în lista tradițională a virtuților, și este pusă în legătură cu smerenia și iubirea, căci scopul lor fundamental este dobândirea smereniei sau a smeritei cugetări - care duce la adevărata iubire de Dumnezeu și de oameni. Înțelegerea adevăratelor dimensiuni duhovnicești ne apropie de ținta vieții creștine, încercarea de a le evita, eschivarea sau aparentul lor refuz, le înmulțesc, împovărându-ne înaintarea” - mărturisește
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
și recunoștințe. Nu cerșește și nu pretinde, în schimb, cuvinte de laudă. Nu face din acestea o condiție a fericirii și a mântuirii noastre! Se gândește doar la noi. Se lasă pe Sine la discreția noastră. Se retrage cu multă smerenie. Lasă mântuirea celuilalt în mâinile mele! Și a mea în mâinile celuilalt! Iar El va face după cum hotărâm noi. Nu ne cere să murim pe Crucea Lui. Dar ne cere să omorâm egoismul nostru pe Crucea proprie! Ne cere să
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
ispită continuă. Cine ne scapă de toate acestea, dacă nu moartea? Și totuși numai prin aceste ispite ne putem mântui, putem recuceri nemurirea. Prin încrederea, recunoașterea și ascul �tarea față de Iisus câștigăm veșnicia: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața!“. Ascultarea, smerenia, faptele bune, răbdarea servesc de sprijin sufletului în clipa părăsirii corpului. Moartea dreptului nu seamănă deloc cu cea a unui păcătos; dimpotrivă, cei drepți simt o mare bucurie, bucuria de a fi chemați la odihna de veci, în timp ce moartea păcăto
DESPRE PARINTELE PAULIN LECA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366832_a_368161]
-
Iisus Hristos era prezent în și între ele), o lumină nematerială cobora atunci peste ele, și toate acestea îți dădeau o dorință certă și intensă de a face colibe în preajma lor și de a petrece pururea și permanent cu ele. Smerenia, discreția și sinceritatea lor îți dădea și sporea cuvintele de folos Spre deosebire de alții, de pildă, la chip, Părintele Benedict Ghiuș nu era și nu avea deloc chipul clasic de călugar, vestit monah și mare duhovnic. Barba îi era puțină, rară
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
19 mai anul 1959, fiind transferat apoi la formațiunea 0957 Ostrov din 16 mai 1962. A fost eliberat pe 25 iunie anul 1964, fiind grațiat alături de alți mulți deținuți politici. Restul vieții și-o va petrece în aceeași discreție și smerenie, devenind un adevărat model de duhovnicie pentru numeroase generații. S-a născut în viața cea cerească și veșnică, fiind înmormântat în cimitirul Mănăstirii Cernica în ziua de 12 iunie anul 1990. În cele ce urmează, în ultima parte a acestui
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
vădzut viața și traiul lor, dară nu s-au căutat, fără numai Daniil de Voroneț, și Rafil de Agapia, i-am sărutat și svintele moștii. Apucat-am în dzâlele noastre părinț nalț la bunătăț și-n podvig, și plecaț la smerenie adâncă. Părintele Chiriac de Beserecani, gol și ticăloșit în munte 60 de ani. Și Chiriac de Tazlău, Epifanie de Voroneț, Partenie de Agapia. Dară Ioan de Râșca, arhiepiscopul acel svânt și minunat, Inochentie de Pobrata și Istatie!”. În 1686 regele
DOSOFTEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366952_a_368281]
-
Radu Mărculescu în fața urii și a furiei satanic dezlănțuite asupra sa, asupra Neamului său, asupra Dumnezeului nostru a învins prin puterea de sacrificiu a ostașului român, prin autoritatea jertfei sale hristice, prin tăria dreptei credințe, prin imensa răbdare, prin profunda smerenie, prin infinita sa iubire. În fața unui taifun ateu al sistemului antiuman, anticreștin și represiv plămădit din aluatul fariseic al urii, minciunii, delațiunii, profanării și trădării, să se ancoreze cu nădejde de Crucea salvării și a biruinței ortodoxe, oferindu-ne Icoana
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
Peste tot pe unde a trecut Vasile Bucelea a rămas același: demn, cu frică de Dumnezeu, cu dor în piept pentru Neam, cu sufletul plin de lumină pentru crezul său, cu dragoste pentru camarazii pe care i-a sprijinit, cu smerenie pentru partizanii care s-au adus Jertfă Patriei dragi și Cerului sfânt: „Atât în anii cât am slujit mișcarea de rezistență, cât și în temnițele prin care am fost închis, pot să spun că scopul urmărit de toți camarazii mei
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
și cu cât pătrundem mai adânc și mai profund în tainele infinite ale dumnezeirii, cu atât ne smerim mai mult, dându-ne seama de imposibilitatea noastră de a cuprinde și înțelege nemărginitul. De aceea adevărata cunoaștere duce la o reală smerenie, după cum și smerenia este expresia unei cunoașteri și autocunoașteri mult mai adânci, interioare, lăunitrice. Câteva concluzii finale și încheierea In literatura filocalică, bazată pe o adevărată ordine spirituală, duhovnicească, smerenia are o semnificație și valoare pozitivă deosebită, fiind calea adevăratei
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
pătrundem mai adânc și mai profund în tainele infinite ale dumnezeirii, cu atât ne smerim mai mult, dându-ne seama de imposibilitatea noastră de a cuprinde și înțelege nemărginitul. De aceea adevărata cunoaștere duce la o reală smerenie, după cum și smerenia este expresia unei cunoașteri și autocunoașteri mult mai adânci, interioare, lăunitrice. Câteva concluzii finale și încheierea In literatura filocalică, bazată pe o adevărată ordine spirituală, duhovnicească, smerenia are o semnificație și valoare pozitivă deosebită, fiind calea adevăratei cunoașteri și autocunoașteri
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
înțelege nemărginitul. De aceea adevărata cunoaștere duce la o reală smerenie, după cum și smerenia este expresia unei cunoașteri și autocunoașteri mult mai adânci, interioare, lăunitrice. Câteva concluzii finale și încheierea In literatura filocalică, bazată pe o adevărată ordine spirituală, duhovnicească, smerenia are o semnificație și valoare pozitivă deosebită, fiind calea adevăratei cunoașteri și autocunoașteri. Dinamismul ei constă într-o cunoaștere deplină a insuficiențelor firii noastre căzute, dublată, însă, de o neîncetată dorință de înaintare, de progres. Cunoașterea autentică a lui Dumnezeu
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
deosebită, fiind calea adevăratei cunoașteri și autocunoașteri. Dinamismul ei constă într-o cunoaștere deplină a insuficiențelor firii noastre căzute, dublată, însă, de o neîncetată dorință de înaintare, de progres. Cunoașterea autentică a lui Dumnezeu este o cunoaștere întru iubire și smerenie. Cu cât te smerești mai mult, cu atât Dumnezeu îți descoperă mai multe taine, iar aceste descoperiri dumnezeiești sunt prilejuri pentru o nouă și mai adânca smerenie. "Cunoscând pe Dumnezeu, omul se cunoaște și pe sine. Progresând prin cunoașterea de
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
de progres. Cunoașterea autentică a lui Dumnezeu este o cunoaștere întru iubire și smerenie. Cu cât te smerești mai mult, cu atât Dumnezeu îți descoperă mai multe taine, iar aceste descoperiri dumnezeiești sunt prilejuri pentru o nouă și mai adânca smerenie. "Cunoscând pe Dumnezeu, omul se cunoaște și pe sine. Progresând prin cunoașterea de sine, el trăiește și mai intens iubirea și viața dumnezeiască, pentru că se vede ca chip, ca persoană în comuniune cu Dumnezeu". Cuviosul Nichita Stithatul consideră că a
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
de fapt, a fi cunoscut de Dumnezeu și a ne fi recunoscute eforturile noastre, pe care Dumnezeu le încununează cu descoperirea și cunoștința tainelor Sale, mai presus de fire". În mod paradoxal, adevărata iluminare și adevărata cunoaștere sunt prilej de smerenie adevărată și mai mare. Cu cât înaintează în cunoașterea lui Dumnezeu, credinciosul își dă seama cât de puține cunoaște, trăind adâncul sau abisul smereniei. Aceasta este neștiința cea duhovnicească sau mântuitoare, teologia negrăită, neștiința în sens de depășire. Cuviosul Petru
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
Sale, mai presus de fire". În mod paradoxal, adevărata iluminare și adevărata cunoaștere sunt prilej de smerenie adevărată și mai mare. Cu cât înaintează în cunoașterea lui Dumnezeu, credinciosul își dă seama cât de puține cunoaște, trăind adâncul sau abisul smereniei. Aceasta este neștiința cea duhovnicească sau mântuitoare, teologia negrăită, neștiința în sens de depășire. Cuviosul Petru Damaschinul spune că întru cunoștință multă, cunoaștem că nu cunoaștem", iar Sfântul Simeon Noul Teolog arată că sporirea în cunoștința de Dumnezeu se face
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
neîncetată. În rugăciune, credinciosul se cunoaște pe sine în mod autentic și își dă seama de putința, capacitatea sau imposibilitatea de a-L cunoaște pe Creatorul Său, pe măsura eforturilor sale ascetice. Celor care au știut să-și facă din smerenie și curătie mijloace în opera duhovnicească de desăvârșire, Dumnezeu li se descoperă, li se oferă, la sfârșitul tuturor acestor eforturi, în infinitatea bunătății și iubirii Sale, ca un ocean nesfârșit de sensuri și înțelesuri. De acestea, credinciosul se împărtășește potrivit
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
în pocăință, Domnul Isus Hristos ne cheamă la părtășie frățească în veșnicia vieții din Împărăția Tatălui Ceresc, cunună dobândită de fiecare în parte prin nașterea din nou în fapte de pocăință, credință și botez, purtând astfel, încă de pe acest pământ, în smerenie, neprihănire și sfințenie mărturia darurilor și roadelor Duhului Sfânt”, a subliniat slujitorul Domnului în îndemnul adresat tutuor celor preocupați de gândul veșniciei. Alături de frații păstori Cociubei, au slujit Bisericii Domnului pastorul Ioan Marișcaș și prezbiterul Traian Petrila de la Biserica baptistă
NOUL LEGĂMÂNT MĂRTURISIT DE CINCI CUGETE CURATE de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367597_a_368926]
-
partea I, gândul la moarte este un element indispensabil atât pentru a începe, cât și pentru a continua viața ascetică, de aceea el își găsește, grație Sâmbetei Morților și Duminicii Lăsatului de carne, un loc potrivit în perioada pregătitoare, împreună cu smerenia și căința. Marcată de întristare și doliu, Sâmbăta Morților nu se potrivește cu bucuria nici unei prăznuiri a vreunui sfânt din ciclul liturgic fix; astfel, dacă este vorba de un sfânt „fără praznic”, Slujbele din Mineie sunt depla¬sate la Pavecernița
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
face și Sfântul Arhanghel Gavriil harul îl binevestește Sfintei Fecioare Maria, cea aleasă Purtătoare Sfântă pentru Mesia. Pentru aceasta și obștea credincioșilor Parohiei Ortodoxe cu hramul „Înălțarea Domnului” din Salonta, împreună cu preotul paroh Nicolae Marian, cântă astăzi, cu bucurie și smerenie: „Bucură-te Născătoare de Dumnezeu! Bucură-te cea plină de har, Domnul este cu tine!” În binecuvântata bucurie a „Bunei Vestiri”, vineri, 25 martie 2016, credincioșii ortodocși din Salonta mulțumesc Bunului Dumnezeu pentru cele trei decenii de activitate neobosită, plină
TREI DECENII DE HAR ȘI BINECUVÂNTARE de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367634_a_368963]