1,517 matches
-
sentimente bune, apoi ajutand prin acțiune în sensul noilor simțiri, schimbăm gândurile. Ideile de dragoste, dacă sunt practicate devin autonome, fără a aștepta de la altcineva și fără a mă baza măcar pe 'bare' închipuite de ajutor și de susținere. Doar smerit încep să mă cunosc, să mă explorez, să mă iubesc, dar să-mi știu limitele printr-o gândire rațională chiar plină cu gânduri de iubire și să încerc să le depășesc prin exercitarea posibilităților pe care le am deja. E
DRAGOSTEA, POVESTE VECHE… de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369209_a_370538]
-
să aflu simțirea fericită a aceleia prin auzire. De aceea ca unul ce sunt cel mai de pe urmă, adunând ca un câine din fărâmiturile ce au căzut de la masa acelor cunoscători și fericiți părinți, încercând să o lămuresc, am zis: Smerita cugetare este un har fără nume al sufletului, având un nume numai pentru cei ce au primit cercarea (experiența) ei. Ea este o bogăție negrăită; este numirea lui Dumnezeu și darul Lui. Căci zice: «Învățați de la Mine»; deci nu de la
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
și darul Lui. Căci zice: «Învățați de la Mine»; deci nu de la înger, nici de la om și nici de pe hârtie, ci «de la Mine» (Mt. 11, 29), adică din sălășluirea, din luminarea și din lucrarea Mea în voi; «că sunt blând și smerit cu inima» și cu gândul și cu cugetul; «și veți afla odihnă», din partea războaielor, și ușurarea de gânduri «sufletelor voastre».” Cântând troparul Sfântului Ioan Gură de Aur, îl lăudăm ca pe cel ce „înălțimea gândului smerit nouă ne-a arătat
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
că sunt blând și smerit cu inima» și cu gândul și cu cugetul; «și veți afla odihnă», din partea războaielor, și ușurarea de gânduri «sufletelor voastre».” Cântând troparul Sfântului Ioan Gură de Aur, îl lăudăm ca pe cel ce „înălțimea gândului smerit nouă ne-a arătat”. Cuvântul său la Duminica vameșului și a fariseului ne rămâne îndemn de a căuta smerenia și a primi batjocura acestei lumi: „Iar tu, creștine, te vei teme ca nu cumva să te înjosești prin smerenie? Atunci
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
a obținut gratitudinea lui Dumnezeu. Iertarea și bunăvoința lui Dumnezeu. În actul liturgic, gesturile sunt de o importanță covârșitoare. Dumnezeu, în relație cu vameșul și, prin el, cu toți oamenii, asemenea lui, nu Se dezminte. Duhul umilit, inima înfrântă și smerită a vameșului nu au fost urgisite, ci recompensate. Pe când fariseul, înălțându-se peste măsură, a căzut în lanțurile slavei deșarte. Sfântul Grigorie Sinaitul spune că „smerenia este har și dar de sus” (Filocalia, VII, p. 134). Atitudinea lui Dumnezeu față de
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
întoarcă păgubiților fraudulosul câștig. Schimbarea atitudinii lui Dumnezeu în relație cu vameșul aflat în disperarea izolării, ca răspuns al societății la comportamentul său, s-a produs grație smereniei acestuia. De aici reiese că îndurarea lui Dumnezeu față de inima înfrântă și smerită este fără de margini. Smerenia - împărăteasă a tuturor virtuților - este remediul omului căzut. Sfântul Ioan Scărarul consideră smerenia ușa Împărăției lui Dumnezeu (Filocalia, IX, p. 306). Mesajul parabolei poate fi sintetizat astfel: „Dacă mândria l-a coborât pe om din cer
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
atunci în Șirineasa mea va ninge.”(pag. 192). Și cum ”ideile evoluează sub condei”, cum spunea Arghezi, în ”Șoaptele” poemului, Sorin Șirineasa știe că: ”de-a lungul drumului/ s-au deschis toate porțile, / curțile și-au părăsit casele/ adunându-se smerite/ pe malul Luncavățului,/ ploaia se pierde în pletele sălciilor (pag. 216), scriind mereu ”versuri de împotrivire”ca în ” Poemul sfidării voastre”: dealul se ține scai de mine,/ valea mă urmează docilă,/ luceafărul e-n gaura din geam, satul mă îmbrățișează
CRONICĂ LA VOLUMUL ”ÎNTRE IUBIRE ȘI URĂ” DE SORIN ȘIRINEASA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370671_a_372000]
-
golește, bogăție nesecată, liman fără valuri, temelia păcii, rădăcină, izvorul, mama tuturor bunătăților, mai puternică decât o împărăție.” Poate nu întâmplator în volumul ”Vise târzii” regăsim oameni care ne atrag atenția că Rugăciunea este cea mai firească mișcare a sufletului smerit. ”am uitat Doamne, să mă rog am nevoie de alți sfinți poate de niciunul am nevoie doar de Tine, Doamne!” (Am uitat - Maria Oprea) * Stând pe ramuri de vers, într-o liniște pe care orice scriitor și-o dorește, acolo
” VISE TÂRZII” VOL 2- VERSURI de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370732_a_372061]
-
cu toată graba. Iată că s-a lăsat noaptea, și am ajuns la cheile munților; am văzut lei, și eu,Ghilgameș, m-am temut; am ridicat capul; mă rog fierbinte zeului Sin'. Către Iștar, cea slăvită, se înalță rugile mele smerite. O, zei ai nopții, țineți-mă teafăr!" Pornește, așadar, în cea mai temerară călătorie a vieții sale, ajunge la muntele Mașu, unde se găsesc Porțile Soarelui, îl traversează printr-un tunel păzit de Scorpii, la vederea cărora orice alt om
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
Cei care se străduiesc să scape de ele, mai au o șansă. Iar cei care se luptă împotriva lor cu lacrimi și sânge, până la moarte, au asigurată Împărăția Cerurilor. Mama mea se aseamănă cu Biserica Ortodoxă: se îmbracă modest, e smerită și înțeleaptă, nu e bogată dar are strictul necesar, m-a învățat să-L urmez pe Hristos, se luptă cu ereticii și se roagă neîncetat. Multă lume spune: De ce să merg la biserică, când mă pot ruga și acasă? La
VII de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369545_a_370874]
-
era drag anume, De mersul meu, de dinții mei De mâna ta în părul meu de vară Desperecheat anume înspre seară De plansul cald al florilor de tei Când mă iubeai și mă topeai pe ape Că pe o tainică , smerită rugăciune Știam că pe pământ sunt lucruri bune Menite să ne-aducă mai aproape De viața-n doi, de viața-n trei De dansu’-amețitor noapte de noapte De încleștarea celor două șoapte Sau de parfumul florilor de tei Când te
TOT MAI DEPARTE AZI DE FLORILE DE TEI … de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369587_a_370916]
-
ai uitat, eu am murit... Din ulcior, pe prispă-afară, Tu mă bei! Te-aș fi iubit... De-ai să vrei ca să îl spargi Și să nu te mai îmbete, Ți-or zâmbi icoane dragi, Agățate pe perete... Îți rămân ulcior smerit! Visu-mi frânt mereu vei fi. Cât de mult eu te-am iubit Niciodată n-ai să știi! Violeta Cîmpan Referință Bibliografică: ULCIORUL, de VIOLETA CÎMPAN / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1525, Anul V, 05 martie 2015. Drepturi
ULCIORUL, DE VIOLETA CÎMPAN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369608_a_370937]
-
cu tine în cuptor! i-a zâmbit duios Primăvara. Căpitanul Zefir și căpcăunii din jur căzuseră în genunchi, cu fețele la pământ, pentru că cei trei străluceau ca soarele, păreau ca niște zei. Din paloșul lui Mărțișor țâșneau flăcări albastre. - Prințesă, smerit vă cer iertare că n-am știut ce trebuie să fac în devotamentul meu față de tatăl vostru. Nu v-am apărat așa cum trebuia. Dar am noroc că sunteți încă în viață. Vă asigur de credința și iubirea mea. - Ridică-te
MĂRŢIŞOR-22 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369599_a_370928]
-
hulpave fiare, Doar prin tertipuri, ca de hoți. Să luați Ardealul ,voi,în gheare, Și să goniți românii toți? Voi ați ucis cu-o ură adâncă, Dar lupta dreaptă ați ocolit. Când turcii vă dădeau poruncă, Voi o primeați, slujind smerit. Istoria nu uită,iată! Un adevăr necontestat; Smeriți voi vă duceați la Poartă, Cu capul în pământ plecat. În țară noi suntem stăpânii! Doar trădătorii vă slujesc, Ca iar să umiliți românii, Ce v-au primit și vă hrănesc.. Acest
ISTORIA NU UITĂ! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369761_a_371090]
-
în chip elogios Cà Domnul Ștefan al Moldovei, a fost : "Atlet al lui CHRISTOS !" "-Erou, Ștefan cel Mare este !" a zis Curtea Ungariei ; "-Drept, gospodar și Diplomat !" a spus Curtea Poloniei. La Războieni, cu umilință (de turci învins, spre Cer smerit) : "-Din pricină că-s păcătos, DOMNUL A îngăduit..." În a doua parte-a vieții, smerit și evlavios Spre Sfinții Militari și Maica, în profunzime s-a întors ! Memoria poporului, în chip smerit-evlavios L-a redat urmașilor, pe-Apărătorul lui CHRISTOS
SF.ȘTEFAN CEL MARE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369766_a_371095]
-
Ștefan cel Mare este !" a zis Curtea Ungariei ; "-Drept, gospodar și Diplomat !" a spus Curtea Poloniei. La Războieni, cu umilință (de turci învins, spre Cer smerit) : "-Din pricină că-s păcătos, DOMNUL A îngăduit..." În a doua parte-a vieții, smerit și evlavios Spre Sfinții Militari și Maica, în profunzime s-a întors ! Memoria poporului, în chip smerit-evlavios L-a redat urmașilor, pe-Apărătorul lui CHRISTOS ! Dar și literatura cultă și Istoriografia Au spus că a apărat : Biserica și Patria ! Poporul
SF.ȘTEFAN CEL MARE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369766_a_371095]
-
este redat sub forma unor multiple multiplicacități de sentimente ale rugăciunii prin: doriri, cuvinte simple, chemări, tristeți, extaz, gânduri tulburătoare îmbrăcate într-o aură tricotată din dragoste. Sunt convinsă că această carte are prețul ei unic cuprinzând pe deplin poezie smerită, cugetare care lipsește atât de mult semenilor contemporani, autorul tânjind zilnic după privirile Domnului, primind în schimb răbdarea cea bună și dreaptă; de a creea. La urma urmei, răbdare înseamnă credință în puterea binelui și a dragostei care este totodată
( C ) RUG, A POETULUI GHEORGHE A. STROIA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368187_a_369516]
-
De parcă anume și-ar fi pus în gând să-l tortureze după zeci de ani, pe ultima sută de metri a vieții sale, pe doctorul evreu căruia îi răpise odinioară tot ce avusese mai scump pe lume. În loc să-i ceară smerit iertare pentru răul pe care i-l pricinuise, ca o răzbunare în pragul morții, amenințarea nazistului diabolic și țipetele lui de ajutor, atraseră atenția întregului palier, asistente, doctori și pacienți, asupra incidentului din salonul de la etajul 22 al Rush University
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
care ucenicesc, în smerenie tăcută, rosturile greu accesibile ale universului. Trăind între faptul teatral și starea de transcendenta, Emil Sauciuc e practicantul unor discipline orientale și terapii alternative aprofundate într-o tinerețe laborioasă trăită cu fervoarea discipolului etern și ascultarea smerită a maeștrilor care l-au disciplinat și îmbogățit spiritual. Ca practicant al alchimiei spirituale și „client” al stării de grație, profesionistul scenei se adăpostește, consolator sau extaziat, sub aripa poeziei, concepută drept protecție în calea realității invazive, dar și itinerar
EMIL SAUCIUC ŞI PUTEREA PRIVIRII de SMARANDA COSMIN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368202_a_369531]
-
putere de muncă, bogat spor și binecuvântate împliniri duhovnicești. (Cf. http://ziarullumina.ro/parintele-arhimandrit-timotei-aioanei-a-fost-ales-episcop-vicar-al-arhiepiscopiei-bucurestilor-95348.html - 30.09.2014/04.01.2016; Alexandru Briciu - http://ziarullumina.ro/noul-episcop-vicar-al-arhiepiscopiei-bucurestilor-96244.html - 31.10.2014/04.01.2016). Atent la detaliile din viața oamenilor, smerit, iubitor de cultură și artă, desprăfuind pagini de cronică, maestru al portretelor în cuvinte, Părintele Episcop Vicar Timotei Aioanei Prahoveanul este autor a peste 16 cărți și peste 575 de studii și articole de teologie. Mănăstiri, locuri pitorești, oameni care
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
pe rege-l desparte De credincioasa lui soție, Ce-i duce pe căi neumblate, Sufletu-n altă-mpărăție. Români vin în straie cernite La sobru pelerinaj regal, Memorial să intre-n scripte, Cu regalitate la final. Toți își pleacă fruntea smerită, Lângă catafalcul funerar, Pulsul istoriei să simtă, De sub drapel național. La catafalc fac reverență, Se reculeg în rugăciune Și se închină cu decență, Pentru cea dusă-n altă lume. În semn de respect și omagiu, Covoare de candele și flori
MONARHIA-FILE DE ISTORIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/362565_a_363894]
-
Versuri > Ipostaze > POPAS ETERN Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1507 din 15 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Icoanele mele plângeau, să reaprind cu ele lumina, Plângeam și sărbătoream pe suflet, unică, mărimea, Se destrăma văzduhul, în piept, cântau smeritele organe, Am apărut într-un ozon, să-mi scriu pe cuget împăcare... Și alungitele ființe, sfințite, fără conceput, de Dumnezeu, Magna cum laude cea față de credință, spre care mă-ndrept eu... Apoi, pe inimi o mireasmă vine, trupul se descleaștă
POPAS ETERN de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362709_a_364038]
-
vița nobilului general traco-get Constanțiu „o persoană dintre cele mai bune și de o dărnicie fără margini” (Eutropium Breviarium, cartea a 10-a, cap. 1) și din frumoasa și evlavioasa mamă daco-română Elena, care l-a educat să aibe „înțelepciune smerită, să fie atent la virtute și la purtare, slujind Domnului cu frică și cutremur; păzind întocmai poruncile acesteia, acesta avea să dobândească rod însutit”. (Kedrenos Georgios, Adunare de istorii 1, 498, Index of /PG m /PG Migne /Georgius Cedrenus PG, col
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
care s-au cuibărit sceptruri și coroane voievodale, atârnate doar de poala veșniciei Celui Preaînalt. Am simțit cum crește-n trupul meu licăr de floare, din mireasma sublimelor Fecioare, care au rămas în frumusețea vie a martiriului sfânt. Am atins smerit stâncile, foste odinioară schimnicii Hotarului de veghe, ce-au tors din Caierul timpului sumanul veșniciei. Am îmbrățișat falnicii brazii, scânteietori în sumanele lor verzi, în care s-au întrupat Voinicii noștri daci, să-I steie reazem lui Dumnezeu. Am sărutat
VOCAŢIA SCRISULUI – POEMUL LIMBII ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370274_a_371603]
-
de praf.I-am lăsat să intre înaintea mea pe cei care aveau instrumete,sperând că la ieșire se vor răzgândi și îmi vor da vioara, dar s-au făcut că plouă când au terminat, așa că am intrat în sală smerit și cu capul plecat. Maestrul stătea pe un scaun din sala de concert si studia cu atenție niște hărti în care probabil făcuse ceva notițe despre cei ce concuraseră mai înaintea mea. A ridicat ochii din notițe și m-a
JURNALUL UNUI VIOLONIST de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353186_a_354515]