1,640 matches
-
iar povestea românului sfâșiat de jaguari fusese mutată ceva mai către margine, deși ar fi meritat mijlocul, era un adevărat roman. Sub ea, ia te uită potriveală, „UN SFAT PE ZI: Obraz umflat. Se ia un pumn de floare de soc, unul cu flori de romaniță, și altul cu floare de tei, se amestecă bine și se pun în săculeț. Încălziți bine săculețul și puneți-l pe partea umflată.“ Se gândi la domnișoara Margulis, pe care tocmai o văzuse, fiindcă a
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
venea către vale. La tulpina nucului, Cânta mama cucului, Așa cânta de frumos De se pleca crengile-n jos. Da nu cânta mama cucului, 15 Ci mândruța smăului În valea nucului. " Frunzuliță busuioc, M-o scaldat mama-n apă de soc Să rămân fără noroc, M-o scaldat în apă de spini Să rămân pin străini, M-o scaldat în apă de iaz Să fiu în lume de necaz, M-o scaldat în apă de surcele Să trăiesc în lume cu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
micuțul își țesuse mreaja de mătase în urechea lui și Pan din fire bun prindea țânțarii celui din urmă prieten ce-i rămase. Treceau în goană toamne cu căderi de stele. Odată zeul își cioplea un fluier din nuia de soc. Piticul dobitoc i se plimba pe mână. Și'n scăpărări de putregai Pan descoperi mirat că prietenul avea pe spate-o cruce. Bătrânul zeu încremeni fără de grai în noaptea cu căderi de stele, și tresări îndurerat, păianjenul s-a-ncreștinat. A treia
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
zeu încremeni fără de grai în noaptea cu căderi de stele, și tresări îndurerat, păianjenul s-a-ncreștinat. A treia zi și-a-nchis coșciugul ochilor de foc. Era acoperit cu promoroacă și-amurgul cobora din sunetul de toacă. Neisprăvit rămase fluierul de soc. CĂTRE CITITORI Aici e casa mea. Dincolo soarele și grădina cu stupi. Voi treceți pe drum, vă uitați printre gratii de poartă și așteptați să vorbesc. - De unde să-ncep? Credeți-mă, credeți-mă, despre ori și ce poți să vorbești
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
pare că rezistase cel mai bine maiului timpului. Acoperișul se surpase în interior, în timp ce o parte dintre coloane erau încă în picioare, având urme de tencuială roșie. Celelalte case, prăbușite cu totul, erau năpădite de muri și de tufe de soc din care răsăreau cioturi de grinzi arse. Acolo unde fusese piața, lângă o adăpătoare de piatră, zăceau la pământ două statui sparte. Una de bărbat și alta de femeie, probabil ultimii protectori ai satului. Erau din materiale de calitate, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
sus, dar pe malul opus. De îndată ce-am auzit glasurile băieților în apropiere, Rotari mi-a făcut semn să tac, și am început să ne furișăm, la adăpostul vegetației râului. Ne-am oprit în spatele unui gard viu de sălcii, soc și arini, chiar la înălțimea gardului de nuiele de pe râu. Din acel loc am văzut venind servitoare bătrâne. S-au așezat pe mal, băgându-și picioarele-n apă, s-au uitat de jur împrejur ca să se-asigure că nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
eu? Cine? Fie că stă ca acum la semafor, fie că umblă pe stradă, fie că e-n metrou, își căznește într-una mintea cu întrebarea asta care, în timp, l-a scobit pe dinăuntru ca pe un fluieraș de soc. Ce simt acum? își zice. Și cine vede amestecul ăsta de lumină și întuneric cu dâre prin el și aude fâșâit și simte ceva rece după gât și în curând o să-și miște piciorul drept, oare de ce, o să și-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
greierii-n iarbă Cântec nesfârșit - brăzdând din zori tot cerul rândunelele Maci, salvii și grâu - curcubeul cerului căzut pe pământ Săgetați de soare atârnă-n zdrențe norii - înfloresc ciulinii Spuma norilor împrăștiată de vânt - croncănit de ciori Dintr-o dată-n soc florile-s veștejite - și iubirea ta În umbra tufei pisica se răsfață - tihna amiezii În așteptarea ploii - albastrele-nflorite printre mărăcini Gâze în zig-zag pe asfaltul fierbinte - umbra nicăieri Legănate-n vânt pictează cerul în mov - flori de tuia Merele
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
câinele cată umbra pe timp de arșiță. O portiță de nuiele, lăsată pe-o parte, străjuită de un salcâm bătrân și scorburos, dădea într-o ogradă năpădită de buruieni și ierburi sălbatice. Din fundul ogrăzii, largi, cu tufe mari de soc și liliac, se ivea căsuța străveche, tăcută, și aproape ascunsă sub streșina lată, cu ferăstruicele ei mici de-o palmă și visatoare ca niște ochi osteniți de gânduri... În spatele ei se înălțau, ocrotitor, câțiva copaci bătrâni de-o seama cu
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
roată de jur împrejur cete de români, iar pe frigări lungi frigând berbeci și oi, chiuind, cântând, horind - într-o parte unii jucau pisând pământul pietros cu opinca cea ușoară, pe când unul șezând pe-un bolovan fluiera în fluier de soc. Chiuiturele vesele, fumul înălțîndu-se din focurile multe, fețele cele curioase cu ochii lor cei vii, cari de cari mai mari - în fine, acolo-l vedeai pe român, cu fața arsă dar adâncă, cu ochii caprii și vioi, cu pletele lungi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
sunt considerate ca fiind bune substanțe drenante cutanate, dar și mai bune dacă în folosire le combinați cu alte forme de drenaj pe care tocmai le-am descris. Plantele cu proprietăți sudorifice sunt: scocul, mușețelul, brustrulele, trei-frați-pătați și limba-mielului. În ceea ce privește socul, puteți face o simplă infuzie: adăugați 15 ml (o lingură) de flori la 250 ml (o cană) de apă și lăsați să se infuzeze 10 minute. Și mușețelul ne poate ajuta să profităm de proprietățile sale sudorifice prin infuzie. În
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
4. La încheierea șederii în Crimeia, șeful statului român m-a invitat să merg cu domnia sa până la București și să revin apoi la Moscova. A fost unica dată în viață gând am călătorit cu avionul personal al lui Hrușciov de la Soci la București și de la București la Moscova, fără pașaport, având la mine numai legitimația diplomatică, valabilă pe teritoriul U.R.S.S. La sosirea pe aeroportul militar de lângă București, Gh. Gheorghiu-Dej și suita sa au fost salutați de N. Ceaușescu, pe atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
lumini mistice. Discursul lui este, iarăși, un model de retorică solemnă. Toate miturile istoriei sînt puse În mișcare, toate imaginile tăriei și ale rezistenței sînt convocate: „pardoși de la Lipneț”, „vultani din Războieni”, „zimbri fioroși din codrii Racovii”, „aprigi zmei din Soci, din Catlabuga...”. Pardoșii, vultanii, zimbrii formează cu pieptul lor „un zid, hotar de țară”, sîngele lor Înroșește Nistrul, Prutul și Dunărea... După această retorică a forței, urmează În abilul discurs o retorică a suferinței: „țara e-n nevoie”, românii mor
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
subliniate de cineva cu cerneală verde. Ca un referat într-un colț de sus al paginii prime, un indescifrabil scria: "Camaradului Tudor Ioanide, spre consultare și verificare". A doua hârtie avea un en-tête tipărit, purtând aceste cuvinte: "Saferian Manigomian & Comp. Soc. nr. com. Sucursala nr. 4, Calea Dorobanților" etc. Urmau specificări asupra naturii comerțului: Cafea, Ceai, Lichioruri, șampanie, Vinuri fine, Conserve străine și române, Coloniale, Fructe exotice etc. Înșirarea mărfurilor constituia un fel de vignetă-broderie, ce cobora pe laturile hârtiei, dîndu-i
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Mare cu oștenii săi, după o grea luptă cu turcii. Poate fi găsit aici un sâmbure de adevăr, căci, în vara anului 1470, domnul Moldovei purta lupte prin partea locului cu Radu cel Frumos, după care va urma bătălia de la Soci, toponimic localizat de către unii cercetători pe Siret, destul de aproape de Umbrărești, unde se află acum satul Vadu Roșca. Asemenea particularitate, construirea caselor pe la margine de pădure, se probează și documentar, chiar în secolul al XIX-lea. Astfel, la data de 30
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
s-au infiltrat țiganii în zona „Cioara”. Unii dintre ei s-au ocupat cu prelucrarea metalelor și a lemnului ori cu agricultura sau, cei dotați, cu muzica, construindu-și singuri instrumente cum ar fi trișca (instrument muzical făcut din trestie, soc etc., ca fluierul), cimpoiul, ocarina, țambalul cobza. Numeroase sate s-au format pe seama despăduririlor, a golurilor de pădure și poartă denumirea asociațiilor vegetale. Cuibărești, Lazu și Bărboasa sunt satele formate în pădurile care nu mai există astăzi, în locuri adăpostite
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Pe lângă aceste ocupații, sunt și unii care mai culeg din mediul înconjurător plante tinctoriale (flori de tei, măr pădureț, frunze și coji de nuci) și plante folosite pentru ceaiuri în medicina populară (coada șoricelului, rostopască, holeră, sulfină, pojarniță, floare de soc, pătlagină, mușețel etc.), rădăcini și tulpini comestibile (baraboi, brândușe, alune de pământ, pur, grâușor, măcriș, ștevie, urzici), fructe de pădure (mere pădurețe, cireșe amare, măceșe, zgorghine ș.a.), ciuperci, bureți, plante pentru descântece (mătrăguna). APICULTURA Albinăritul a fost practicat și se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
busuioc, cozi de cireșe, de frunze de gutui, rădăcini de iarbă mare, de lemn galben, de lumânărică, mentă neagră, de nalbă, pătlagină, flori de tei, flori de salcâm, pelin, mătase sau spice de porumb, mușețel, de spin, de flori de soc, de sudoarea (asudul) calului. Consum de rachiu sau de vin fiert, amestecat cu ardei iute, cu piper negru, scorțișoară sau zahăr. Se bea lapte dulce fiert, amestecat cu ou proaspăt și zahăr, must de pădurețe, mujdei de usturoi, zeamă din
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
din rădăcini de hrean, sirop de ridichi negre (scobite, În care se pune zahăr sau miere de albine) sau sirop din rădăcini de pătlagină. ANTITERMICE Pentru scăderea temperaturii (arșiței, fierbințelii), se folosesc: Ceai din coajă de salcie, de flori de soc, trifoiște, de flori de tei, de mușețel, de mentă. Băi cu fierturi din frunze de nuc, năjiță, dârmoz, muștar, salcie. Cataplasme cu oțet din vin fiert, cu care se fac și spălături la picioare. Consum de suc sau sirop de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
schin, unguraș, traista ciobanului, petale de trandafir. Rețetele unor specialiști: medici și farmaciști Infuzie de flori de tei, 1-2 lingurițe la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi, ultima seara, la culcare, pentru favorizarea transpirației. Infuzie de flori de soc, 1-2 lingurițe la o cană. Se beau 34 căni pe zi, la interval de o oră. Infuzie din rădăcină de brusture, o lingură la o cană. Se beau 34 căni pe zi. Infuzie din rizomi de pir, o lingură la
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
zi. Un amănunt: coaja de salcie conține...aspirină! Ceai de țintaură, o lingură la o cană. Se beau 34 căni pe zi. Ceai de unguraș, o linguriță la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Inhalații cu flori de soc: peste 2-3 lingurițe de plantă, se toarnă 2 căni de apă clocotită. Se fac 2 inhalații pe zi, ultima seara, la culcare. Inhalații cu fructe de ienupăr, 2 lingurițe peste care se toarnă apă clocotită. Eficiente sunt și infuziile din
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de apă, din care se beau apoi 2 pahare: unul la prânz, Înainte de masă și ultimul, seara, la culcare. Tratamentul durează și după Încetarea gripei, 2-3 zile. Ceai din fructe de anason și coajă de salcie, flori de tei, de soc și frunze de rozmarin, câte o linguriță din fiecare, la un litru de apă. Se beau 2-3 căni pe zi, Înghițitură cu Înghițitură. Ceai din busuioc, o lingură la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Ceai de levănțică
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Îndulcită cu miere sau zahăr. Ardei iute, 2-3, la o cană cu apă fierbinte, timp de 30 de minute, după care se adaugă ½ cană cu zahăr și sucul a 2 portocale. Infuzia se bea fierbinte. 7 Infuzie din flori de soc sau coada șoricelului, 2 linguri, la care se adaugă 2 linguri de frunze de mentă. Frunzele se fierb la foc mic, În 2 căni cu apă, timp de 30 de minute. Se bea ½ cană pe zi, până când dispare febra. Infuzie
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
fiertură din această plantă medicinală, de 3 ori pe zi, timp de 3 zile. Infuzie cu iarbă moale, o lingură la o cană. Se bea ceai fierbinte, Îndulcit cu zahăr sau miere, 2-3 căni pe zi. Infuzie de flori de soc și de coada șoricelului, la care se adaugă frunze de mentă, câte o linguriță din fiecare plantă, la 2 căni de apă fierbinte, se beau 2 căni pe zi, fracționat, până ce trece febra. Infuzie de rădăcini de brusture, o lingură
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
mai multe ori pe zi, În special noaptea, la culcare. Se afumă copilul cu balegă de măgar. Ceaiuri din cimbrișor, cimbru de grădină, fenicul, iarbă mare, ienupăr, isop, lumânărică, mac de câmp, nalbă mare, flori de salcâm, scai vânăt, schin, soc, podbal, pătlagină, plămânărică, porumbar, șovârf, sunătoare, tătăneasă, flori de tei, trei frați pătați, unguraș, urzică, urzică moartă, vâsc (de măr sau păr, mai ales), frunze de zmeur, boabe de porumb, frunze, flori și/sau rădăcină de leuștean, mentă, busuioc, din
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]