1,987 matches
-
apoi în Polonia, prilejuiește întâlnirea cu un personaj care se reține. De altfel, figurile feminine imaginate de scriitoare sunt deopotrivă gingașe și înțelepte, purtătoare ale unei sapiențe străvechi, dar și firi voluntare, capabile de hotărâri curajoase, chiar participante la viața social-politică a vremii. Așa se întâmplă și cu tătăroaica Azale din nuvela Prizonierul de la Heracleea (1974), care își leapădă credința și tradițiile pentru a-și urma iubitul, căpitanul Petru de la Maldăr. Îndemânarea evocatoare se confirmă și în două culegeri de legende
STERE-CHIRACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289920_a_291249]
-
gazetar. Este fiul Alexandrinei și al lui Constantin Ștefanopol. Absolvent al Școlii Naționale de Silvicultură de la Brănești-Ilfov, și-a desfășurat activitatea de inspector silvic în zona Horezu. A debutat în 1916, cu o recenzie, la „Revista critică”, continuând cu articole social-politice și cronici teatrale la „Cartea vremii”, al cărei director era (1918), semnând și cu pseudonimele Ioachim Movilă, Ion Stânjenaru. Sporadic, îi mai apar proză sau articole și în alte periodice, între care „Adevărul literar și artistic”, dar după 1936 devine
STEFANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
la Liceul „Unirea” din Focșani și la Liceul „Ioan Slavici” din Panciu, iar între 1952 și 1957 este student al Facultății de Filologie „Al. I. Cuza” din Iași. Redactor la Studioul de Radio Iași (1956-1962), cursant la Academia de Studii Social-Politice „Ștefan Gheorghiu” (1962-1964), activist de partid (1964-1966), devine lector la Conservatorul din același oraș (1964-1966), unde predă estetică. Este redactor-șef adjunct la „Cronica” (1966-1970), redactor-șef la „Convorbiri literare”(1972-1976), director-adjunct (1979-1982) și director (1982-1999) al Bibliotecii Centrale Universitare
STEFANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289900_a_291229]
-
I. C. Chițimia). Dintre moderni, pe S. l-a atras cu precădere Mihail Kogălniceanu. A pregătit ediții selective (1947, 1955, 1956, 1962, 1964), i-a editat scrisorile și impresiile de voiaj (1967, împreună cu Augustin Z. N. Pop), i-a publicat scrierile social-politice (Texte social-politice alese, 1967, în colaborare), a încercat să definească o poetică a scriitorului pașoptist (Baza folclorică a artei literare a lui Mihail Kogălniceanu, 1968). SCRIERI: Încercări istorico-literare, Câmpulung, 1926; Viața literară și culturală a mănăstirii Câmpulung (Muscel) în trecut
SIMONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
Dintre moderni, pe S. l-a atras cu precădere Mihail Kogălniceanu. A pregătit ediții selective (1947, 1955, 1956, 1962, 1964), i-a editat scrisorile și impresiile de voiaj (1967, împreună cu Augustin Z. N. Pop), i-a publicat scrierile social-politice (Texte social-politice alese, 1967, în colaborare), a încercat să definească o poetică a scriitorului pașoptist (Baza folclorică a artei literare a lui Mihail Kogălniceanu, 1968). SCRIERI: Încercări istorico-literare, Câmpulung, 1926; Viața literară și culturală a mănăstirii Câmpulung (Muscel) în trecut, Câmpulung, 1926
SIMONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
literatură, pref. edit., București, 1956, Profesie de credință, pref. Geo Șerban, București, 1962 (în colaborare cu Geo Șerban), Tainele inimei. Scrieri alese, pref. edit., București, 1964, Scrisori. Note de călătorie, București, 1967 (în colaborare cu Augustin Z. N. Pop), Texte social-politice alese, pref. edit., București, 1967 (în colaborare cu Dan Berindei, Leonid Boicu, Nicolae Ciachir și Matei Ionescu), Opere, I, introd. edit., București, 1974; Alexandria, pref. edit., București, 1956; ed. 2, București, 1958; Istoria Țării Românești. 1290-1690 (Letopisețul cantacuzinesc), introd. edit
SIMONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
, Concept fundamental al gândirii istorice, social-politice și culturale a lui E. Lovinescu, s. a fost definit într-una din operele de căpătâi ale criticului, Istoria civilizației române moderne (I-III, 1924-1925). Premisele sunt însă mai vechi. Într-un amplu articol din 1915, consacrat lui Titu Maiorescu
SINCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]
-
atent la civilitatea tonului, S. este un critic solid, urmărind programatic, prin augmentări succesive ale sumarelor, sinteza și panorama. Fundamental un spirit canonic, el modulează totuși această constantă în sensul conștiinței relativității faptului literar, înscris, pe de o parte, în social-politic, iar pe de altă parte supus unei eroziuni intrinseci. SCRIERI: Diferența specifică, Cluj-Napoca, 1982; Incursiuni în literatura actuală, Oradea, 1994; Revizuiri, I, București, 1995; Critica de tranziție, Cluj-Napoca, 1996; Confesiunile unui opinioman, Oradea, 1996; Rebreanu dincolo de realism, Oradea, 1997; Arena
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
Negreanu, iar ca director Ion Cleja. În articolul-program gazeta își mărturisește intenția de a combate „tot ce-i nesănătos, periculos sau distrugător în calea acestei vieți naționale”. Rubrici: „Știri”, „Ultima oră”, „Știri și fapte”. S. conține îndeosebi texte cu caracter social-politic, dar și versuri de Mircea Dem. Rădulescu, Vasile Militaru și proză de Marin Udrea. Sporadic apar cronici literare de Petre A. Butucea. Este consemnată moartea poetului Octavian Goga, se tipărește un articol omagial Bogdan Petriceicu Hasdeu, iar în 1936 e
SOLIDARITATEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289785_a_291114]
-
SPERANȚA, publicație apărută la Timișoara în aprilie - mai 1990, cu subtitlul „Săptămânal social-politic al Partidului Uniunea Creștin-Democrată din România”. Redactori responsabili: Ion Dumitru Teodorescu și Emil Florin Grama. Revista se vrea „un element de echilibru unificator-creștin între tendințele contradictorii ale forțelor politice existente”, „un mijloc de înțelegere, prietenie și frățietate al tuturor locuitorilor
SPERANŢA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289821_a_291150]
-
de tragicul unei tensiuni (așteptare ori fugă) „fără deznodământ”. În Lumea, repovestită (2000) sunt reluate temele predilecte de cercetare, într-o scriitură critică alertă, mobilă, pe alocuri iconoclastă, care implică și cititorul, uneori prin ironie sau prin trimiterea la realități social-politice contemporane, cum se întâmplă în eseul Politica burții sau Un scenariu arhetipal, interpretare a Soacrei cu trei nurori de Ion Creangă. Se impun atenției studiul, amplu, despre romanul Craii de Curtea-Veche de Mateiu I. Caragiale, privit din perspectiva unei mistici
SORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289798_a_291127]
-
experiența vieții sociale a individului, pe de altă parte, expresia unor atitudini și convingeri personale care vectorializează ideologic persoana către o anumită orientare politico-socială În raport cu aspirațiile și cu interesele sale, având astfel o mare potențialitate pragmatică. Pe aceste considerente, ideile social-politice sunt adesea destul de confuze ca structură și formulare, ele fiind, de cele mai multe ori, mai puțin idei și mai mult convingeri. Dacă analizăm grupele de idei mai sus enumerate, vom remarca polimorfismul acestora. Noțiunea de idee se raportează În primul rând
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
proiectez cauzele asupra răutății oamenilor, fie o corelez cu o pedeapsă divină. În ambele situații este vorba de o atitudine morală din partea mea, prin care eu refuz de a accepta suferința. Ei i se opun, soteriologii utopice, compensatorii sau soluții social-politice salvatoare etc. Față de cele de mai sus, din care rezultă complexitatea durerii, se pune totuși În mod firesc Întrebarea: care este semnificația durerii? Am arătat deja că durerea nu este o formă de manifestare simplă și unitară. Există o durere
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Morale. Oferta am studiat-o mai Înainte. Ne vom ocupa În continuare de prejudiciu, acesta cuprinzând toate aspectele unei acțiuni psihomorale de factură negativă. Prejudiciul reprezintă tot ceea ce poate aduce o atingere de factură materială (fizică, corporalăă, psihologică, moral-religioasă, culturală, social-politică sau economică altei persoane sau unui grup de persoane. El este o lezare a intereselor persoanei, a onoarei, reputației și drepturilor sale. Această lezare are o semnificație extrem de nuanțată, dar, concomitent, și un efect pe multiple planuri. Analiza prejudiciului ridică
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
intențiile primare negative. Cele mai frecvente forme de prejudiciu sunt: furtul, orientat către obiecte materiale; calomnia, orientată către reputația unei persoane, În scopul alterării imaginii acesteia; terorismul, centrat asupra unor instituții, formații sociale, personalități etc. În scopul dezorganizării unui sistem social-politic sau economic. Desigur că exemplele pot continua, dar cele menționate sunt, În același timp, și cele mai semnificative și mai frecvente. Trebuie să sesizăm și Înrudirea dintre formele de prejudiciu amintite. Toate sunt forme de descărcare agresivă, cu efecte negative
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
literar și artistic”, mai târziu „Dimineața”, „Politica”, „Rampa”, „Universul literar”, „Dreptatea”, „Universul”, „Vremea”, „Gazeta municipală” ș. a. îi publică masiv proza și articolele, ceea ce, împreună cu volumele, îi asigură o prezență constantă în câmpul literar și gazetăresc. Are numeroase intervenții pe teme social-politice sau literare, teatrale, dar calitatea opiniilor și a exprimării lor era departe de a-l impune în acest domeniu. Tot în periodice îi apar și câteva traduceri din scrierile fraților Goncourt. Atât ciudatul pseudonim, atașat unei persoane masive, un gurmand
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
1968-1969) și apoi al emisiunilor de teatru de la Radio și TV, redactor-șef al Redacției culturale TVR (1969-1977), director al Teatrului Mic și al Teatrului Foarte Mic din București (1977-1989). Termină, în 1978, cursuri de ziaristică la Academia de Studii Social-Politice „Ștefan Gheorghiu”. În 1979 este cooptat membru supleant în Comitetul Central al Partidului Comunist. După 1989 înființează și conduce revistele „Noi” (1990) și „Clipa” (1991), în 1992 primește conducerea cotidianului „Universul românesc”, dar după un an finanțatorii suspendă apariția ziarului
SARARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
ahtiată după îmbogățire -, o societate, Harmonia, își propune să perfecționeze rasa umană, izbăvind-o de „mamiferism”. Afacerea absoarbe, din felurite surse, fonduri grase. Utopia lui Novatorius, nepotul Președintelui societății, este o bazaconie grotescă: omul să se nască „din icre”. Șarjă social-politică, după cum se vede, cam groasă și nu chiar plină de haz. Batjocura stângistă a dramaturgului relevă și limitele ingeniozității lui. SCRIERI: Pericolul Satanei, pref. A. C. Cuza, București, 1924; Măști, îngr. G. Pienescu, pref. Ileana Berlogea, București, 1973; Teatralitatea teatrului, îngr
SAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
care valorifică viața de cazarmă a tinerilor recruți și scenele halucinante ale unei inundații. Noaptea orgoliilor (1999), roman al unor medii intelectuale, se deplasează spre formula prozei de introspecție și analiză, de interes în plan epic rămânând în continuare fundalul social-politic al ultimelor decenii de regim totalitar. SCRIERI: Geometria zăpezii, Timișoara, 1993; Baricada cu îngeri, Timișoara, 1994; Dragoste și alte păsări de pradă, Timișoara, 1996; Ziua tip vagon, Timișoara, 1996; Cavalerul după-amiezii, Timișoara, 1998; Noaptea orgoliilor, Timișoara, 1999; Rugă însângerată, Timișoara
SCOROBETE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289571_a_290900]
-
de reînnodare a lui) e asociat cu momirea unui plan fantastic, ce amplifică lansarea în simbolic-parabolic. Altfel, teza, aceea a „trezirii”, e simplă, fiind reductibilă la „procesul prin care un «martor» indiferent se transformă într-un «participant», sub presiunea factorilor social-politici”, în forma unei „investigații de psihologie abisală” (Mircea Iorgulescu). Protagonistul, doctorul Poolo, va fi reluat ca personaj în câteva povestiri de natură fantastică din Ucenicul vrăjitor (1976), precum și în romanul Efectul P. (1983; Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara), care exploatează
SCHWARTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
Orășianu ș.a. Interzis în 1940, în ciuda cultului pentru regele Carol al II-lea, S. reapare în 1944, în alt context politic. Articolele de fond sunt semnate acum de Sebastian Șerbescu, Radu Patrulius, Ion Zamfirescu. Articole și reportaje reflectând noile realități social-politice dau Mircea Ștefănescu, Ion Zamfirescu, G. Vrânceanu, Al. Mironescu, Alice Gabrielescu, Eugen Crăciun ș.a. I.R.-N.
SEMNALUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289614_a_290943]
-
pe scenele teatrelor din Ploiești, Oradea și Bârlad. Mai semnează C. Teișanu, C. Tudor. Lirica lui Ș. urmează același traseu în majoritatea cărților: o tematică angajată, o viziune optimistă. În Cuvinte pentru mâine se văd cu ușurință atitudinile preferate: angajamentul social-politic, elogierea ființei umane, exaltarea valorilor etice durabile. Versurile de început, cu o structură simplă, câștigă o oarecare viabilitate prin implicarea și entuziasmul autorului. Atmosfera luminoasă a fost pusă de critică pe seama spontaneității juvenile, Ș. fiind considerat un poet care respinge
SERBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289635_a_290964]
-
pentru lirica a cedat totuși o singură dată, S. atacând și genul românului. Cartea aleasă, Compunere cu paralele inegale a optzecistului Gheorghe Crăciun, îi punea, de asemenea, numeroase dificultăți - schimbări de formulă narativa și de registru stilistic, trimiteri la contextul social-politic, referințe literare. Toate vor fi învinse prin învestire totală, prin munca epuizanta, încununată de realizări recunoscute și prin distincțiile care i s-au acordat. Traduceri: Lucian Raicu, Avec Gogol, Lausanne, 1993; Benjamin Fondane, Paysages, în Le Mal des fantômes, Paris
SERRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]
-
a Catedrei de literatură română și universală (2000), e decan al Facultății de Filologie (din 2000), fiind unul din promotorii unui învățământ în spiritul restabilirii adevărului istoric și al susținerii valorilor reale. Din 1986 se implică și în conducerea cenaclului social-politic și literar-artistic Vatra. După debutul din 1986, în „Învățământul public”, cu cronică literară, prima carte, culegerea de versuri O săptămână de poeme nescrise, îi apare în 1998. Împreună cu Nicolae Leahu, scrie și un „eseu dramatic”, Cvartet pentru o voce și
SLEAHTIŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289721_a_291050]
-
apoi lunar de la 15 martie 1934 până în decembrie 1937, având subtitlul „Social-literar”. Redactor: Ion Pas. Orientarea de stânga a revistei nu este expusă într-un articol-program propriu, în numărul inaugural fiind reprodus cel din revista „Omul liber” (1923-1925), dar elementul social-politic primează asupra laturii literare. Rubrici: „De două ori pe lună”, „Galantar: cărți & reviste”, „Cronică”, „Muncitorii scriu”, „Scenă și ecranul”. Poezia are pronunțate accente sociale. Publică Eusebiu Cămilar, Alexandru Șahighian, Nicolae I. Lazu, Matei Alexandrescu, Eugen Relgis, Stelian Constantin-Stelian, Alex. Popovici
SANTIER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289472_a_290801]