33,499 matches
-
și a evaluării care trebuie să țină cont de calitatea estetică, este din ce în ce mai apăsat. Opozanții, în special Ion Vitner și Mihai Novicov, au deja aerul unor bătrîni ridicoli. În general, toți cei care intervin și susțin controlul politic și realismul socialist, ca și poeții partinici și poeziile lor ocazionale, par un fel de fundal pe care nimeni nu pare să-l mai ia cu adevărat în serios. „Sănătosul dispreț față de formele primitive de notație literară” (Eugen Simion la începutul anului 1964
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
secretar general și apoi președinte al Uniunii Scriitorilor, academician, membru în Marea Adunare Națională, permanent membru în colegiul redacțional al „Gazetei literare”. Este permanent, din 1954 pînă în 1965, de partea „îndrumării artei și literaturii de către partid”, de partea realismului socialist pur, în 1962 spune că „avem nevoie de mai multe poezii militante”, atrage atenția asupra poeților de la „Steaua” ca „un grup potrivnic spiritului de partid”, face o ingenioasă echilibristică, ridicîndu-se deopotrivă împotriva „nostalgicilor perioadei de început a regimului” (după 1957
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
al dictaturii mareșalului Ion Antonescu, va fi director al Teatrului Național, academician, redactor-șef al revistei „Gazeta literară”, președinte al Uniunii Scriitorilor pînă la moartea sa în 1974. Se evidențiază în „Gazeta literară”, dincolo de poziția sa neabătut de partea realismului socialist, a partinității (dar fără nici un fel de atacuri la adresa scriitorilor tineri), a lui Lenin și a tot ce însemna sărbătoare politică, mai ales prin articolele pe care le semnează, în primii ani, despre scriitorii români exilați. În acestea, Zaharia Stancu
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
Carol al II-lea, adoptat în 1939, dar niciodată intrat în vigoare, a reglementat logodna (art. 135-140), prevederile sale fiind preluate, în mare parte, de NCC. În mod evident, Codul familiei din 1954 nu putea accepta asemenea „practici” contrare „moralei socialiste”, chiar dacă dispozițiile Codului civil privind răspunderea civilă delictuală puteau fi invocate și în atari cazuri. Deși nu este considerată un contract propriu-zis, Logodna este definită de noul Codice drept „promisiunea reciprocă de a încheia căsătoria”; încheierea ei nu este supusă
Noul Cod Civil: Logodna, o noutate legislativă care nu mai corespunde realităţilor zilelor noastre () [Corola-journal/Journalistic/25231_a_26556]
-
ascultători și să mă uit, de sus, de jur-împrejur. Să spun ce, pasămite, am de spus. Aici, cam tot asta fac. Citesc într-un târziu un comentariu excesiv ideologizat, de ai zice că Iisus a fost un candidat la deputăție socialist pornit în campanie electorală, comentariu în care se ignoră că pentru Andrei Pleșu omul prost nu este „omul simplu, de jos” și nici omul lipsit de facultăți intelectuale. La el, prostia e mai degrabă spiritul critic infatuat. Chiar dau peste
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2533_a_3858]
-
ianuarie 2014.) Oare literatura română e de vină pentru că Paul Cernat nu și-a mai găsit timp să citească noile apariții, înainte de a vorbi despre cărțile anului 2013? „Nu mă pot pronunța, încă, despre Lunetistul lui Marin Mălaicu-Hondrari, O telenovelă socialistă de Doru Pop și Kinderlandul Lilianei Corobca, dar cît am apucat să citesc nu m-a făcut să văd în ele niște apariții-reper.” (În „Observator Cultural”, ianuarie 2014.) Oare literatura română a fost de vină și pentru că, în 2012, Paul
Strugurii sînt acri? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2541_a_3866]
-
situația din Slovacia sunt foarte mici pentru că nu cunosc limba și au oferte mult mai bune din Franța sau Germania. Nu pot decât să îi admir pe medicii din Slovacia. Deși sunt la fel ca și noi, o fostă țară socialistă, au înțeles foarte bine ce înseamnă să își apere un drept. Mi-aș dori ca și la noi să fie la fel dar din păcate nu se poate, nu avem cum. Castra noastră a medicilor este una foarte dezbinată. Medicii
Doina Mihăilă: Nu pot decât să îi admir pe medicii slovaci. La noi nu va exploda niciodată mămăliga () [Corola-journal/Journalistic/24337_a_25662]
-
și a unei ideologii aparent opuse”. Raportul dialectic dintre moarte, suferință și salvare nu e lipsit de un fundament inițiatic, alcătuit din meandrele rememorării, din experiențele revelatorii ale suferinței sau din spasmele unei dureri mereu reînnoite. Inițierea în spațiul „Jormaniei” socialiste, evocată și în cărți dinainte (Despre Clovni, Fericirea obligatorie) expune situații tragi-comice, cum ar fi postura prietenului silit să devină informator al Securității, care însă își mărturisește această calitate chiar celui urmărit. Spațiul și timpul sunt, în regimul comunist, confiscate
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
cum ar fi postura prietenului silit să devină informator al Securității, care însă își mărturisește această calitate chiar celui urmărit. Spațiul și timpul sunt, în regimul comunist, confiscate, devin bunuri colective, își pierd orice notă individuală („După etatizarea «spațiului», inovația socialistă cea mai extraordinară: etatizarea timpului, pas decisiv spre etatizarea ființei înseși, căreia timpul îi rămăsese ultima posesie”). Deloc întâmplător, în prefața unui volum de interviuri, Norman Manea definește și caracterizează „sindromul Puterii”, ce are drept reper esențial refuzul, incapacitatea acceptării
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
organismelor publice. Sindicatele din mediul public și privat, Adedy și Gsee, au făcut apel la o grevă generală, joi, împotriva măsurilor, prima după desemnarea la început de noiembrie a guvernului de uniune națională condus de Lucas Papadermos, după demisia guvernului socialist condus de Georgios Papandreou.
Radiourile din Atena au încetat emisia, luni, pentru o grevă de 24 de ore () [Corola-journal/Journalistic/24365_a_25690]
-
întrucât statutul său dramatic nu este deloc evident. Cronologia elaborării pieselor ne spune ceva important despre transformările prin care trece, în timp, gândirea artistică a lui Gellu Naum. Literatura dramatică nu a fost, pentru scriitor, nici un refugiu în fața exigențelor realismului socialist - pe care le-a satisfăcut în alte creații, de care ulterior s-a distanțat -, nici un experiment gratuit. Naum începe să scrie teatru în 1945, adică imediat ce răsturnarea dictaturii antonesciene a permis grupului suprarealist (care-i mai cuprindea pe Gherasim Luca
Gellu Naum, dramaturg by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2437_a_3762]
-
dacă oricare din experimente le reușea. Lucrare standard Amurit în vârstă de 82 de ani Hans-Ulrich Wehler, unul din cei mai influenți istorici postbelici ai Germaniei. Răsfățat de massmedia, a întâmpinat mari reticențe din partea colegilor de breaslă din cauza viziunii sale socialiste. A fost profesor din 1971 până în 1996 la Universitatea din Bielefeld, unde a întemeiat de altminteri Facultatea de Istorie. A fost docent invitat în centre din Harvard, Princeton și Standford. În 2008 Hans-Ulrich Wehler și-a terminat Opus magnus, cele
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2444_a_3769]
-
lor (i. e. în genul cel mai adecvat), calități ce i-au fost proprii de la bunînceputul devenirii sale literare, când, elev de liceu și student, scria versuri adevărate, deloc contaminate și corupte de norul radioactiv din afară și oficial al realismului socialist. (Depun mărturie, fiindcă le-am citit.) În felul acesta, de numele lui se leagă de acum încolo și creația memorialistică și de ficțiune, rotunjind - în chip așteptat, de altminteri - o operă în care numele Al. Săndulescu rămâne sudat cu o
Al. Săndulescu 85 by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/2470_a_3795]
-
amplă, stufoasă și mustind de idei pentru că trebuie să semnalez incredibila lipsă de atenție cu care Editura Art a publicat acest volum. În el mișună încă de la început greșelile de corectură („substantivului și valorosului studiu...”, p.10, în loc de substanțialului, „realismul socialist și istoric” în loc de social, într-un citat din Toma Pavel, „diletant modern” în loc de monden și multe altele), care devin pe alocuri dovezi de incultură: virgula între subiect și predicat, „nu a-și fi sigur”, la p.283, multe greșeli în
Sebastian și lumea lui by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2379_a_3704]
-
miză subversivă a interpreților, va duce și la o „deformare” a operei, cu sensuri prelungite în distopie - pentru Pintilie - ori satiră, la Iorgulescu. Alți interpreți decupează (din texte) și instrumentează ideologic, cu rezultate deformatoare apreciabile, cum e cazul comentatorilor realismului socialist. Apoi sunt cei ce caută să-l vindece pe Caragiale de el însuși, adică „de caragialism înțeles ca minorat deopotrivă ontologic și estetic sub specia provincialismului, a bufoneriei și a farsei ca genuri minore ale comicului, al superficialității și zeflemelei
Prospețimi Hermeneutice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2390_a_3715]
-
raportul cu propriul trecut de cobai al socialismului real și de a nu uita, sub nicio formă, experiențele umilitoare de control, ingerință, abuz, nivelare. Intelectualul cu memorie și caracter nu ține minte și nu relatează exclusiv propriile probleme din lagărul socialist. Pleșu evită de multe ori, în interviuri, să se refere la necazurile sale, preferând să aducă în discuție ori chiar impunând în cursul ei necazurile, mai mari, ale altora. Schema lui de modestie și bunsimț este: eu am pățit, da
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2402_a_3727]
-
României de-a lungul primitivism nou, o revenire a celui care al cetății. Iese în arenă, cu bagajele vremii. a demolat marea cultură în anii 50-60 făcute, gata să purceadă la drum Tot în încăperile etajului superior, sub târnăcoapele realismului socialist întins, dacă este cazul, și începe să unde se află studiile lui George (...). Astăzi nu mai există nicio rațiune studieze chirurgical „psihologia Apostoiu, care-l recomandă în să revenim la arbitrajul politic în contestării”, neuitând nici o clipă ce bibliografiile de
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
incomod” pentru spiritele înguste, dogmatice, intolerante, care hălăduiau, în acel timp, în câmpul culturii: Regman era (și, din fericire, a rămas!) un om cinstit, o conștiință dreaptă șI severă, față de sine și față de lume și, cu toate că lealitatea lui față de regimul socialist, față de ideologia progresului și față de tradițiile și destinul poporului nostru, nu putea fi pusă la îndoială, el nu se lăsa manevrat cu ușurință în aranjamentele abuzive, dăunătoare, ale dirijismului și imposturii proletcultiste, el nu putea fi silit, cu niciun preț
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
direcția criticii literare. Eseistica autorului, în care se îmbină teoria cultural-filosofică și reflecția ideologică sau antropologică (în sens larg), intră sub umbrela încăpătoare a hibridelor cultural studies. Tot acolo se situează și O tribună captivantă. Televiziune, ideologie, societate în România socialistă (1965-1983), care, deși este un studiu aplicat al televizualului în epoca de aur, tentează o analiză mai largă, după cum reiese și din subtitlul cărții. Nici nu se putea altfel, căci televiziunea incumbă, ea însăși, o dimensiune de reflector (cu toate
TVR-ul ceaușist: un copil ridat precoce by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2411_a_3736]
-
dar și ocheadele către actualitatea imediată. De altfel, o observație esențială are în vedere rezultatele în plan mentalitar ale atitudinii TVR-ului față de telespectatori, care din „tribună” se preschimbase într-un fel de „tribunal al poporului” hipermoralizator (în sensul „moralei” socialiste), „un mod de raportare la individ, profund infantilizat”, ce „va avea consecințe importante asupra evoluției societății românești după 1989”. Chiar dacă am lăsat-o la final, la fel de serioasă, în anumite privințe, însă captivantă este povestea scrierii cărții, pe care Alexandru Matei
TVR-ul ceaușist: un copil ridat precoce by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2411_a_3736]
-
Povestea e mai lungă și e înțesată cu mulțumiri, ceea ce am vrut să semnalez fiind dificultățile pe care le presupune cercetarea, în România, în acest domeniu, în special, și cercetarea, în general. O tribună captivantă. Televiziune, ideologie, societate în România socialistă (1965-1983) este un studiu important pentru înțelegerea funcționării televiziunii în societatea „socialistă multilateral dezvoltată” din epoca Ceaușescu, dar și pentru înțelegerea fenomenului media ca produs al culturii de masă. În cultura noastră, deschide drumul altor potențiale călătorii într-o lume
TVR-ul ceaușist: un copil ridat precoce by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2411_a_3736]
-
susține în carte în legătură cu Marin Preda : în presupunerea că a fost ucis de Securitate și în aceea că s-ar fi dus la Ceaușescu, după lansarea Tezelor sinistre din Iulie, cu amenințarea că el se sinucide dacă se reînființează realismul socialist. Securitatea avea alte preocupări, cu mult mai presante, decât aceea de a-l lichida pe Marin Preda (la ce i-ar fi folosit?), iar celălalt gest, prea teatral, Marin Preda nu cred că l-ar fi putut face. Nu-i
Reconstituirea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2424_a_3749]
-
evoluția reală a democrației din țara lor. Spun adeseori, ca să rîd, deși nu e deloc de rîs, ca daca dreptul de vot ar fi fost limitat doar la intelectuali, într-un timp foarte scurt Franța ar fi devenit o republică socialistă, o "democrație populară", ca România, și n-ar mai fi fost deloc nevoie să se voteze, deoarece puterea nu ar mai depinde de vot...Așadar, angajarea în sine nu e deloc o virtute. În schimb, se poate spune că artistul
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
fie ignorat. Cred că, deopotrivă pentru victime și pentru calai, pentru victime și pentru profitori, ar fi mai bine că adevărul să fie dezvăluit și să se accepte latura imperfecta a omului. - Da... Știm acum că tranziția acestor societăți foste socialiste spre altceva este foarte dificilă, măi peste tot, nu numai in România și Bulgaria. Cum vedeti, în calitatea Dv. de "exilat fericit", acel "capăt al tunelului", ieșirea din această situație? - Ei bine, nu o văd. În orice caz, cînd arunc
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
completă a partidului - denumirea prescurtata: «Nouă Republică». 58. PARTIDUL NAȚIONAL AL MEDIULUI 59. PARTIDUL UNIUNEA CREȘTIN DEMOCRATĂ DIN ROMÂNIA (UCDR) 60. PARTIDUL MIȘCAREA AGRICULTORILOR DIN ROMÂNIA (MĂR) 61. PARTIDUL UNIUNEA DEMOCRATĂ ROMÂNĂ (UDR) 62. PARTIDUL MIȘCAREA POPULARĂ 63. PARTIDUL ALTERNATIVĂ SOCIALISTĂ - prescurtat P.A.S.
Listă partide din România înregistrate la TMB: PSD-CTP, PPPSDTR, Partidul Comuniștilor (Nepeceriști), MV-DA sau EMNP-PPMT, câteva exemple by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/21896_a_23221]