1,210 matches
-
baza unor principii care luminează virtuțile explicative ale noii paradigme, cum ar fi subsidiaritatea, proporționalitatea și coordonarea deschisă. Rețeaua de dependențe, departe de optimul paretian, este chiar piața coordonată pe care se fondează economia socială de piață și un sistem societal cu adevărat postnațional. Adică exact valorile care anunță ieșirea din paradigma iluministă și intrarea în paradigma globală în care lumea este ea însăși singura forță de gestiune a puterilor. Este, totodată, o cale credibilă de a limita nesăbuința, lăcomia și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
intersubiectivității și nici nu rămâne la stadiul relativizării și relativismului operatorilor gândirii emoționale. Conceptualizarea Economiei are sensul de raționalizare a consecințelor neintenționate care exced Rațiunii și de antropizare a obiectivizării ca proces cognitiv centrat pe certitudini în contexte sociale și societale (instituționalizate ca proceduri). Cunoașterea în Economie este științifică pe o filieră care atestă raționalitatea diferit de experiment. Scopul cunoașterii economice nefiind adevărul logicii pure, este totuși bine conturat în privința regulii confirmării (conformării la fapte) în sensul dat de lucrul bine
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
proprietate, de gestiune a puterilor după ritualurile raționalității economice, schimbă nivelul circularității, dacă nu se limitează la o problemă de limbaj redefinit. Ceea ce complică socioeconomia este nu atât perspectiva și așa nebuloasă a modelului explicativ economic, pe cât este încărcarea temelor societale cu nevrozele interpretative ale Economiei, uneori cu semnificații falsificatoare sau lipsite de relevanță ca expresie perversă a simplificării („proprietatea este baza libertății”). Dacă s-ar găsi o modalitate de reconstituire a întregului conceptual al Economiei prin sumarizarea adevărurilor cu care
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
materialistă ar însemna catastrofa ultimă. Economia este în consecință unui adevărat ultimatum al științificității să se raporteze la complexitate nu doar din punctul de vedere al ipotezelor fondatoare și al consecințelor consistente cu acestea, ci și cu contextul social și societal în care coexistă, ca și cu nișa specifică ei din cadrul mediului natural pe care l-a sfidat cu înverșunare și pe seama căruia a decontat soluția perversă a rentabilității prin metoda ceteris paribus. Complexitatea internă pe care nu o poate neglija
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
rezolvării problemelor ce vin dinspre individ și dinspre societate, cum ar fi redistribuirea sau proprietatea, ca și dinspre puterea politică și gestiunea ei, cum ar fi regimul libertăților de mișcare a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor, ca și dinspre sistemele societale, cum ar fi instituțiile. Economia nu rămâne invariantul fiziologiei intersubiectivității, ci se reconstruiește ca temei de raționalitate pentru reperele ce definesc contextele în care se procesează relația nevoi-resurse pentru a legitima intersubiectivitatea. Nu încape îndoială că este vorba despre o
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Schimbarea de ordine este radicală în raport cu Antichitatea greacă, de la ordinea gândirii, la ordinea a ceea ce se gândește. Alterările sunt de neevitat, mai ales în privința ordinii intersubiective. Imperialismul experimentului a cuprins și zona socialului. Ordinea creată (artificială) a atins și fenomenul societal. În fond, era vorba despre o iluzie derivată din „credința” în știință ca putere nelimitată. Științele în genere au devenit fiziciste, sociologia însăși sfârșind prin a fi forțată să se comporte ca mecanică socială, iar Economia, ca teorie a mecanismului
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
lui la poziția de control instrumental și mental a acestor dimensiuni ale universului, pe de o parte, și propensiunea spre independența de sursele energetice ale naturii, prin folosirea resursei inepuizabile a propriei minți (cunoștințele), pe de altă parte. În perspectivă societală, inversiunea concretă este ansamblul reprezentărilor de procese transformaționale ce preconfigurează realitatea, în dimensiunea economică, prin ieșirea din postindustrialism, și, în dimensiunea ordinii guvernanței, prin depășirea formulei de gestiune a puterilor reprezentate de aproximările instituționale ce ne scot din practicile postnaționale
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
cunoaștere, dar specificul obiectului cunoașterii cere o abordare din perspectivă multicriterială. Parcimonia versus complexitate este provocarea care tranșează, până la urmă, linia de demarcație dintre eșec (sau fantezie, utopie) și reușită în cunoașterea economică și în influențarea proceselor reale de tip societal. Eficiența în cunoaștere (să ajungem mai repede la adevăr, la mai „mult” adevăr!) trimite la opțiunea simplificării, Economia fiind sub raportul istoriei ca știință și o probă de conceptualizare ceteris paribus. Raționalizarea adoptată de Economie drept funcție derivată din principiul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
din direcții neprevăzute sau încă necunoscute, între altele unele care privesc demarcațiile temporale, spațiale, istorice, de esență etc. Provocarea recentă este aspectul global și al globalizării ca un context al complexității obiectului de studiu, evident că și în privința extensiilor sale societale. Se știe deja că Economia are o perspectivă reducționistă asupra timpului, o înțelegere limitată a spațiului (mai degrabă tratat funcțional), o abordare de natură ciclică a istoriei, o indiferență sau neutralitate față de esență (omul este asimilat resurselor energetice), după cum are
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
B. Reprezentarea schimbării radicale Temporalitatea conceptelor Sistemul care ne interesează în acest demers este văzut nu sub aspect fizic, ci ca o formă de cunoaștere care duce la descifrarea caracteristicilor unui mod de organizare a cunoștințelor despre societate sau aspecte societale. Cel mai adesea în literatura de specialitate se operează cu o metaforă mecanică a ideii de sistem. Din acest punct de vedere nu suntem prea departe de orice altă metaforă inspiratoare a demersului analitic, cum este bunăoară ceasornicul sau mâna
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
care acestea ar trebui să le explice. Este, evident, vorba aici și despre o stare în dinamică a complexității lumii, care rejectează din câmpul cunoașterii ca nefolositoare alte metafore, prea înguste, prea sărace în sugestii. Această dinamică are eminamente determinanți societali, în sensul că oamenii se implică tot mai mult în organizarea modului lor specific de existență pe măsură ce sunt internalizate și alte valori și scopuri decât cele ale supraviețuirii sau ale subzistenței. Perceperea complexității este o operație intelectuală, o abilitate progresivă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
reprezentați de activitatea umană de tip randamental, dar în același timp de reechilibrarea semnificațiilor finalității proceselor economice care nu pot fi decât legate de universul de așteptări și motivații umane. Sistemul economic este, dacă vreți să folosiți vechile cuvinte, mecanismul societal de creare a avuției nu ca un scop în sine, ci ca un mijloc de satisfacere a nevoilor umane de demnitate, împlinire, fericire, prestigiu, siguranță, mândrie, confort etc. Sistemul, ca metaforă epistemică, reface ordinea firească a lucrurilor popperiene, lumea ființelor
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
identificării cu performanța, el reproduce întregul care este mai mult decât suma părților componente, în timp ce acestea din urmă tind să se comporte ca întregul în starea aproape de echilibru, pe care am numit-o cândva dezechilibrul favorabil (Dinu, 1987). Pentru sistemele societale conținutul nu poate fi decât cel anunțat de valorile celei de-a doua modernități. În schema analizată în penultimul capitol al părții I a acestei cărți privind tranzitivitatea valorilor dintre modernitate și postmodernitate spre a doua modernitate (globalizarea) încărcătura conceptului
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
contra legilor civile, autonomie și libertate de acțiune contra supunerii, a obedienței și dependenței față de o transcendență juridică, de o morală normativă - iată imperativul categoric al hedonismului antiphonian... Adevăratele plăceri nu se află în tabăra artificiului cultural sau a ordinii societale. Nu civilizația dă măsura hedonistă. Pentru că bogăția ne aservește, onorurile ne obligă, iar familia ne îngrădește. Bunurile la preț în această lume sclipesc ca niște bijuterii false, ca niște false valori. Jubilarea n-are nicio legătură cu artificiile propuse de
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
a Occupational Stress Indicator - OSInd, Cooper, Sloan, Williams, 1998) și a veni în întâmpinarea organizațiilor și marilor corporații, care doreau să dispună de un instrument de diagnoză valid pentru auditul stresului, aplicabil la scară largă pentru diferite ocupații și culturi societale, Williams și Cooper (1996, 1997, 1998) au inițiat un program de reconstruire și validare a unui asemenea instrument, care în plus să fie ușor și repede completat, creându-se un echilibru între utilitatea și puterea sa de discriminare (au participat
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
să fie fragile. În aceste condiții, mișcările sociale de tip dezvoltare sau organizare comunitară sunt menite, pe de o parte, să substituie deficitul funcțional al instituțiilor, iar, pe de altă parte, să contribuie la instituționalizări. În genere, perioadele de tranziție societală sunt favorabile instituirii unor mișcări sociale. Confirmarea tipică este dată de rolul pe care l-au jucat „comitetele școlare” în construcția de școli după 1920 sau campaniile „sănătate, muncă, minte, suflet” desfășurate de echipele Fundației Culturale Regale „Principele Carol” între
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
are o prioritate absolută și nici una nu pare să fie mai marcată, din punct de vedere statistic, decît celelalte. Teama de despărțire, erotismul, greșeala juvenilă formează laolaltă un complex inextricabil, cu consecințe distrugătoare. Însă a lega toate acestea de tipare societale specifice de depreciere a femeii În general ar fi, credem, prea mult. Dacă, În mod evident, nu transpune un cod social Într-o narațiune exemplară, cum ar fi dorit școala lui Durkheim, acest mit creează cu siguranță un tipar al
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Internetului sau a biotehnologiilor adaugă o nouă formulare ontologică postumană. În special rețeaua cyberspațială sau Internetul, cu înglobarea trăsăturilor realității virtuale și ale existenței artificiale, prin aspectul său expandabil și evolutiv, oferă astăzi imaginea unor realități digitale (inclusiv în zona societală și politicăă construite sub forma teritoriilor de date. Acestea din urmă sunt ipostaziate în diferite tipuri de încorporări sau întrupări: de la agenți inteligenți, roboți software (softbotsă sau roboți ai cunoașterii (knowbotsă la organisme digitale, specifice vieții artificiale. Ingineria genetică, științele
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
o experiență a realității virtuale depinde de mișcarea și de senzorialitatea corporale, iar aplicațiile și constructele acesteia, oricât de abstracte sau numerice în aparență, se bazează pe necesitatea întrepătrunderii zonei tehnologicului cu teritoriile perceptive și actanțiale ale corporalității fizice și societale. Aspectele corporealității și ale identității în cadrul virtualității vor fi privite însă în mod critic moderat, mai degrabă decât cu entuziasm (cel mai adesea nejustificabilă și din perspectiva unilaterală a revoluției informatice. Reconfigurarea și refigurarea tehnologică a corpului în ipostaza ontologiei
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
intensități ontologice, sociale, politice, economice, acumulează și coagulează, dar și pierde și destructurează în fenomenele încorporării. De la sedimentele identității până la fluidele recombinărilor, subiectul avataric cunoaște o gamă largă de întrupări și localizări, de impurități și de mixaje corporale, mintale și societale. Aflată sub semnul vitalității nomade, identitatea la interfață face coaliție cu alteritatea, relaxându-și și negociindu-și granițele, cu riscul asumat al pierderii siguranței și stabilității. Își caută afinități și vecinătăți în cele mai îndepărtate zone existențiale și tehnoculturale și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
biologice, tehnologice, dar și de fluxuri subiective, ritmuri ficționale și intensități metaforice. Se poate produce în acest mod viziunea unei ontologii virtuale multistratificate, în care vibrații existențiale fizice sunt hibridate cu fluctuații informatice, cu arhetipuri ale imaginarului și cu simboluri societale. Avem de-a face cu o corporealitate difuză și diseminată în structurile complexe ale rețelelor vieții și culturii, mai degrabă decât cu destruparea ființei umane în spațiul virtual. Corpoidentitățile virtuale la care ne-am referit (cyborgice, avatarice și transgeniceă se
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
imaginar monstruos sau fantomatic. În acest sens, virtualitatea este condiția virtuții și a virtuozității umane, atât prin implicarea responsabilă în chestiunile etice ridicate de domeniul biotehnologiilor, cât și în reprezentările artistice sau în creațiile umane în care esteticul, coroborat cu societalul, încearcă să exprime caracterul încorporat al ființei. tc "" Notetc "Note" 1. Precum în cazul termenului de postmodernism, prefixul „post” din „postuman” poate fi interpretat în două direcții: fie ca o ruptură radicală de uman, fie ca o continuitate a umanului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cu proceduri de comandă și control, restricțiile și modelele operaționale au devenit nepotrivite pentru abordarea problemelor care transcend, de multe ori, limitele organizaționale. Modelul ierarhic de guvernare este, mai degrabă, „tras” de noi instrumente, care permit răspunsuri inovatoare la provocările societale, decât „împins” de nevoia guvernelor de a rezolva problemele tot mai complicate și complexe ale societății. Focalizarea asupra problemelor comunității/societății imprimă acestui tip de abordare managerială caracteristica sistemului backracking-pull (trage după sine). Răspunsul la probleme pare a fi rezultatul
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
de nevoia guvernelor de a rezolva problemele tot mai complicate și complexe ale societății. Focalizarea asupra problemelor comunității/societății imprimă acestui tip de abordare managerială caracteristica sistemului backracking-pull (trage după sine). Răspunsul la probleme pare a fi rezultatul tragerii grupurilor societale a acțiunilor și inițiativelor guvernamentale. Este un punct de vedere total diferit de abordarea strategică tradițională similară sistemului push, în care eforturile guvernamentale de împingere a inițiativelor conduc la formularea răspunsurilor așteptate de public. Aceste exigențe conduc spre un nou
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
între pluralism și corporatism. Organizațiile din rețelele de politici sunt organizații tip rețea: organice mai degrabă decât mecaniciste, heter-ierarhice, mai degrabă decât ierarhice, difuze și sociale, mai degrabă decât impersonale și discrete. Afirmațiile anterioare rămân valabile și în cazul asociațiilor societale sau agențiilor publice, confirmarea ideilor fiind conferită de posibilitatea aplicării lor, inclusiv în cazul organizației macrostructurale a statului. De exemplu, echiva lentul organizației organice în cazul aranjamentelor federale din statele americane, pare să se apropie de autonomia echipelor descentralizate din
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]