1,301 matches
-
ar putea să se implice personal, aducând În ea ideile lor, personalitatea și atitudinea lor”<footnote Ibidem, p. 124. footnote>. Acest al patrulea tip de mentalități se aseamănă foarte mult cu ceea ce caracterizează Sistemele de Producție Antropocentrice dezvăluind alte contexte socioculturale de căutare a satisfacției În muncă, și de realizare a socializării prin muncă. Analiza activității manageriale, ca o tehnologie socială de asigurare a scopurilor globale ale Întreprinderilor, ar privi luarea În considerare a rezultatelor (ca modalitate de Înfăptuire a scopurilor
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
o „Întreprindere-cetățean” sau „Întreprindere-comunitate”, deoarece definirea lor ca unități care oferă „servicii publice de calitate „În interesul cetățenilor, precum și al autorităților și instituțiilor publice”<footnote Legea nr. 188/1999 din 08.12.1999, articolul 1.2. footnote> le definește fundamentul sociocultural al activității lor. Întreprinderile industriale și, cu deosebire, instituțiile publice ale statelor capitaliste democrate au trecut prin câteva faze de dezvoltare sociopolitică. De la epoca „acumulării primitive a capitalului” până azi, s-a remarcat un proces de democratizare a Întreprinderilor, pe
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
metaforelor este un bun „indicator” al evoluției gândirii despre organizație (tabelul 1). Studii diverse au scos În evidență, treptat, aspecte mereu noi ale mediului intern organizației, până la crearea unor imagini post-moderne asupra unui mediu, pe de o parte, de natură socioculturală complexă, pe de altă parte, fragmentarizat, conflictual. În sublinierea viziunii despre mediul intern al organizației au contribuit numeroși specialiști, rând pe rând, Mayo Elton (1880-1949) - cu celebrul său experiment de la Hawthorne din anii 1923-1927<footnote Ibidem, pp. 241-242. footnote> - creatorul
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
a fi urmat, mod ideal de comportare necesar a fi luat drept scop, criterii de organizare) are ca denotant (element explicativ) o structură, relativ stabilă, de valori, norme și principii care dau consistență, repetabilitate și reproducere unor tipuri de comportamente socioculturale. Modelul este o creație umană (realizată pe o perioadă de timp mai mare) generată, În contexte specifice, de o cultură specifică a organizației și prin relații de diferite tipuri (autoritare, democrate, de negociere) Între manager și ceilalți principali „deținători de
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
proces complex, interactiv, reversibil și stadial prin care actorii vieții În organizație (Întreprinderea) caută să stabilească un consens provizoriu (renegociabil), privind obligațiile, drepturile, principiile de acțiune, În scopul satisfacerii reciproce a intereselor și viziunii lor despre viață Într-un cadru sociocultural dat. În acest caz, pe prim-plan ne apare „câmpul de libertate” aflat la dispoziția membrilor organizației, „spațiul de confruntare”, de joc al actorilor cu poziții de putere diferită. Pe acest al doilea caz, ne vom concentra atenția În cele
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
mai scăzut). Extinderea automatizării a urmat, la Început, și ea acest model până când, pentru noile modele, se trece la automatizarea flexibilă. Modelele centrate pe om aduc modificări radicale În conceperea integrării și a realizării performanțelor, punând managementul Într-un context sociocultural pe de-a Întregul diferit. Din perspectiva acestor modele, se modifică radical conținutul factorilor ce concură la proces, punându-se În valoare cu totul altă mentalitate asupra omului, Întreprinderii și producției. Modelul propus scoate În evidență o realitate socioumană deosebit de
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
pe piață. O deosebită importanță revine intensificării activității de marketing, prin culegerea informațiilor privind cererea, nivelul prețurilor de pe piață la produsele substituibile sau la cele asemănătoare, modificarea preferințelor consumatorilor, analiza concurenței, identificarea modalităților de promovare eficientă a produselor firmei. Mediul sociocultural este alcătuit din modele individuale și de grup ce reflectă atitudini, valori, credințe, obiceiuri, tradiții, norme de conviețuire. Impactul acestui mediu asupra întreprinderii se regăsește prin intermediul factorului uman, în multiplele lui ipostaze: personal angajat, client, consumator, furnizor etc. Materializarea acestui
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
în multiplele lui ipostaze: personal angajat, client, consumator, furnizor etc. Materializarea acestui impact este evidențiată prin poziția individului față de grupurile sociale, comportamentul consumatorului față de calitatea produselor, atitudinea față de muncă, atitudinea antreprenorială, atitudinea față de investiții și investitori, față de problemele sociale. Tendințele socioculturale pot determina importante modificări ale cererii de anumite produse sau servicii, situație pentru care modificările acestor tendințe trebuie urmărite de întreprindere în ariile legate de produsele sau serviciile lor sau chiar la nivel regional sau național. În cadrul surselor tehnologice includem
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
ci își construiește referentul în concordanță cu anumite contexte specifice. Deosebit de important este faptul că, pentru feministele poststructuraliste, esențializarea teoretică sau descriptivă a femeilor nu pornește de la o premisă biologică. Împărtășirea unui set comun de experiențe care provin din construcția socioculturală a femeilor, a celor care nu sunt de natură biologică reprezintă acum un „măr al discordiei” (în termenii lui Judith Butler). Cele două critici care vizează esențialismul, ale feministelor de culoare și ale celor structuraliste, au consecințe diferite în planul
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
de gen a muncii, ci și din activitățile în care femeile și bărbații „sunt inter esse”, în care aceștia își asumă diferite responsabilități (xe "Jónasdóttir"Jónasdóttir, 1998, p. 43). Interesele de gen/sex au un caracter istoric, depind de schimbările socioculturale și politice care influențează participarea femeilor și a bărbaților în diverse activități. De exemplu, femeile nuau roluri doar în reproducere, dar, luând în considerare implicarea lor în domenii tradițional considerate masculine, categoria de interese s-a schimbat și a devenit
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
este, printre altele, procesul de Însușire a culturii și, mai precis, a acelei culturi mozaicate În care trăim. Semantemele cele mai frecvente, propuse de emițător, se Înserează puțin câte puțin În repertoriul receptorului, modificându-l; acesta este Începutul unei bucle socioculturale. Ca urmare, actul elementar de comunicare implică existența (1) unui emițător care extrage dintr-un repertoriu un număr oarecare de semne pe care le asamblează după anumite legi, (2) a unui canal prin care mesajul este transferat prin spațiu și
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
punct de vedere sexual (Fagot și Leinbach, 1989). Și mai surprinzător încă: Pentru a evalua diferențele dintre fete și băieți (ceea ce numim „dimorfism sexual”) în domeniul sociabilității și pentru a ști dacă se datorează unor deosebiri biologice sau mai degrabă socioculturale, cercetătorii au avut ideea de a observa comportamentul a 102 nou-născuți. Ei au examinat dacă există o diferență de comportament între băieți și fete atunci când li se prezintă, fie o figură (obiect social), fie un mobil (obiect fizico-mecanic). Rezultatele au
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
punct de vedere psihologic, persoana este o entitate psihosocială, la nivelul ei realizându se interacțiunea dinamică dintre individual și social, dintre procesele psihice care stau la baza elaborării conduitelor și procesele psihosociale care condiționează forma și conținutul acestora. Este determinată sociocultural (statut, etnie, religie etc.), constituindu-se doar prin interacțiunea omului cu mediul sociocultural. Desemnează sistemul de Însușiri, relații și calități psihosociale care dau identitate socială individului. Persoana vizează ființa concretă cu o identitate socială determinată (nume, familie, loc și dată
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
se interacțiunea dinamică dintre individual și social, dintre procesele psihice care stau la baza elaborării conduitelor și procesele psihosociale care condiționează forma și conținutul acestora. Este determinată sociocultural (statut, etnie, religie etc.), constituindu-se doar prin interacțiunea omului cu mediul sociocultural. Desemnează sistemul de Însușiri, relații și calități psihosociale care dau identitate socială individului. Persoana vizează ființa concretă cu o identitate socială determinată (nume, familie, loc și dată de naștere, statut social etc.) și având o anumită poziție În cadrul sistemului social
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
și stabilirea ponderii fiecărei grupe în totalul populației. În funcție de natura caracteristicilor de grupare amintite anterior, se deosebesc următoarele tipuri de structuri: − structura demografică (în funcție de sex, vârstă și stare civilă); − structura social economică (după sursa mijloacelor de subzistență); − structura teritorială; − structura socioculturală (după nivelul educațional, naționalitate, religie și limba maternă). Structura populației pe sexe Delimitarea populației pe sexe (după gen) este importantă nu numai sub raport demografic, pentru studiul fertilității sau al nupțialității, ci și pentru analiza economico-socială a resurselor de muncă
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
Structura populației pe medii trebuie însă corelată cu structura în profil teritorial, respectiv distribuirea acesteia pe regiuni și județe. Această analiză va evidenția faptul că gradul de urbanizare prezintă intensități diferite de la un județ la altul. Structura populației după caracteristici socioculturale Principalele caracteristici care marchează structura socioculturală a populației se referă la nivelul educațional, naționalitate (etnie), religie și limba maternă; pentru toate aceste aspecte sursa principală de informații este recensământul populației. În vederea caracterizării nivelului educațional al populației se înregistrează - îndeosebi cu
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
corelată cu structura în profil teritorial, respectiv distribuirea acesteia pe regiuni și județe. Această analiză va evidenția faptul că gradul de urbanizare prezintă intensități diferite de la un județ la altul. Structura populației după caracteristici socioculturale Principalele caracteristici care marchează structura socioculturală a populației se referă la nivelul educațional, naționalitate (etnie), religie și limba maternă; pentru toate aceste aspecte sursa principală de informații este recensământul populației. În vederea caracterizării nivelului educațional al populației se înregistrează - îndeosebi cu ocazia recensământului - populația în vârstă de
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
ei, dar și modul cum nivelul dezvoltării științelor se poate converti în conținutul disciplinelor și cum are loc transpoziția lor didactică, cum pot fi concepute și utilizate rezultatele sistemului educativ sau nereușitele lui în acest context. De aici rezultă dimensiunea socioculturală și economică, cea metodologică, cea epistemologică, dimensiunea legată de nivelul formării educatorilor, a culturii lor pedagogice noi, cu valoare practică efectivă în sensul eficienței, eficacității. Dar sunt semnalate (Taylor, 1979, pp. 119-178) și alte noi direcții de cercetare în curriculum
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a curriculumului centrat pe competențe, fundamentat multiși interdisciplinar, care să faciliteze formarea capacităților transversale, ca obiective generale, prin integrarea achizițiilor învățate. Desigur că un asemenea proiect de curriculum prescris va deveni un curriculum real dacă va fi adaptat la dimensiunea socioculturală și economică a mediului pedagogic, la dimensiunea metodologică marcată de practici și tradiții anterioare în acesta, de sensurile conceptelor specifice înțelese și asimilate potrivit contextului aplicativ, de potențialul educatorilor și a celorlalți parteneri în acceptarea și implementarea lui. Pe acest
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
autoobservarea, stăpânirea artei de generalizare și modelare a procedurii eficiente și apoi întărirea ei, prin transfer în diferite contexte, implicarea atitudinilor și a corelațiilor cognitive sau a raportării la achiziția variatelor valori sau la linii de perspectivă sau la mediul sociocultural interactiv din clasă, grupuri nonformale. Constatăm că autoeducația are în primul rând nevoie de un context conceptual și practic în abordarea sa eficientă, de o schimbare de mentalitate formativă care să faciliteze condiții favorabile pentru afirmarea ei reală. În acest
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
după rolul avut în demersul specific, determinat de progresivitatea procesării mentale a informațiilor, descrise de psihologia cognitivă (Joița, 2002) Dar este complementară sistemului de metode de învățământ structurat după sursele învățării (Cerghit, 2006): metode de comunicare și dobândire a valorilor socioculturale, metode de explorare sistematică a realității obiective, metode fundamentate pe acțiune practică și metode de raționalizare a conținuturilor și operațiilor de predare/învățare. Metodele constructiviste propriu-zise și chiar cele clasice adaptate principiilor constructiviste au nevoie de un context pedagogic adecvat
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
constă În Încetarea frecventării școlii, părăsirea sistemului educativ, indiferent de nivelul la care s-a ajuns, Înaintea obținerii unei calificări sau pregătiri profesionale complete, sau Înaintea Încheierii ciclului de studii Început. Între cauzele principale ale abandonului școlar regăsim cauze economice, socioculturale sau religioase, psihologice și pedagogice. Cei care abandonează școala nu au nici calificarea profesională indispensabilă integrării socio-economice, nici formația morală și civică necesară exercitării rolului de părinte și de cetățean al unei comunități Ei sunt viitorii șomeri și reprezintă, pe
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
se întâmplă în școlile speciale, ea reprezintă o formă particulară de adaptare a procesului instructiv-educativ, în funcție de problemele individuale de învățare ale elevului (posibilități limitate de înțelegere și asimilare a unor cunoștințe și abilități) datorate prezenței unor deficiențe a unui mediu sociocultural deficitar care determină un retard intelectual, a interesului limitat sau absenței motivației pentru învățare. În acest sens se poate adapta un program care: 1) să respecte dreptul fiecărui copil la instrucție și educație pe măsura potențialului și a capacităților sale
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
civilizată; stabilirea relațiilor de adaptare-integrare în micro și macrogrupurile sociale; relaționarea între sexe; viața în familie; participarea la activități de socializare. b) Dificultăți de comunicare și relaționare Aceste dificultăți provin din mai multe medii, cum sunt: a) Mediul familial: condiții socioculturale și materiale precare; hiperprotecție și dirijism excesiv al copilului; cerințe ale ambianței familiale și absența confortului afectiv al copilului; familii dezorganizate sau climat familial tensionat; exemple - modele negative din partea părinților sau a fraților mai mari, alcoolism, violență intrafamilială; pedepsirea excesivă
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
de explorare. Poate că cineva este pe cale să inventeze o nouă tehnică în timp ce noi scriem aceste rânduri. Am reținut cinci dintre ele, datorită folosirii lor răspândite. Perspectiva contextuală Figura 2 rezumă esențialul operațiunii: Purtător de valori Valori enunțate Cercetător Context • sociocultural • personal • literar Figura 2. Interpretare Operațiunea se aplică, în principal, unei documentații scrise disponibile. Dacă ne găsim în prezența unui "purtător de valori" (cazul convorbirilor, al observației etc.), interpretarea se referă și la triplul context menționat; avem avantajul de a
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]