2,985 matches
-
respectivul tablou mental, dacă nu, puteți cere unor alte persoane informații pentru a putea face acest lucru. Un aspect important este cel al stabilirii compoziției demografice a audienței dumneavoastră: aspecte ca vârsta, sexul, statusul marital, religia, fondul cultural, ocupațiile, statusul socioeconomic, educația și apartenența lor în organizații speciale pot să ocupe un rol hotărâtor în modul în care vă veți structura discursul. Pentru a lua doar un exemplu, vârsta participanților impune un mod de prezentare (aceasta diferă dacă este făcută unor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
personalitate și dinamism văzut astfel de către audiență); - un vorbitor va poseda o putere de persuasiune mai mare dacă va fi perceput ca atractiv (fizic și ca personalitate) de către audiență; - înțelegerea factorilor care afectează atitudinile audienței dumneavoastră (familia, religia, educația, statusul socioeconomic, cultura etc.) și a modului în care reacționează la schimbare (unii oameni acceptă mai ușor schimbarea decât alții); este util de luat în considerație aici și principiul expunerii selective - audiența caută informații care vin să îi confirme atitudinile, valorile și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
profesorii lor; crește responsabilitatea cooperării dintre școală și părinți; apare o mai bună imagine de sine și bucuria pentru reușitele copiilor lor; se manifestă așteptări înalte și încredere în succesele copiilor; se asigură continuu suportul pentru învățare, indiferent de nivelul socioeconomic; înțelegerea mai bună a intereselor copiilor și a școlii unde învață; identificarea soluțiilor educaționale adecvate nevoilor copiilor lor; timp mai mult petrecut cu copiii, atât acasă, cât și la școală; se găsesc modalități concrete de ajutor pentru atingerea celor mai
PĂRINTELE, EDUCATORUL DE ACASĂ. In: Arta de a fi părinte by Milica Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1420]
-
Unul dintre cei mai prestigioși teoreticieni ai procesului formării și evoluției burgheziei românești a fost Ștefan Zeletin (1882-1934), care a elaborat o lucrare de referință pentru analiza teoretică a modernizării societății românești (1925/1991). Analiza sa ține seama de contextul socioeconomic particular al societății europene și românești de după 1829, care a generat procese fundamentale ale dezvoltării sociale: sciziunea clasei boierești în boierii mari și cei mici (boiernași) și emergența burgheziei române ca clasă stratificată în grupul agrarienilor comercializați, grupul cămătarilor, birocrația
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Societatea postindustrială nu mai seamănă cu cea industrială, iar pentru comunismul politic această schimbare bruscă de direcție a avut efectul de a pune clasa politică în fața unei alegeri dificile: sau accepta diminuarea drastică a bazei sale sociale - dominația numerică și socioeconomică a proletariatului industrial - în favoarea tocmai a acelor categorii sociale care erau mai dispuse să conteste dominația politică a partidelor comuniste (intelectualitate tehnică și umanistă, funcționarii etc.), sau accepta pierderi semnificative la nivelul bunăstării populației. În Europa Centrală și de Est
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cauză a eșecului economic. În alte părți, sistemul politic, mai realist, sacrifică socialismul ca organizare socială, pentru a se menține la conducerea unei societăți, de data asta capitaliste. Partidul Comunist Chinez rămâne la putere, dar decide transformarea radicală a organizării socioeconomice de tip socialist - pe care o exacerbase „revoluția culturală” a lui Mao și o adusese la extrem Pol Pot în Cambodgia - într-o organizare socială și economică de tip capitalist. Împotriva oricăror prognoze teoretice și ideologice, bunul-simț al politicienilor comuniști
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
clasă mijlocie socialistă transferată fără mari schimbări din socialism în capitalism, s-a grăbit să identifice opțiunile organizării capitaliste cu cele ale dezmembrării comunismului. Puține exemple sunt la fel de ilustrative ca acela al veșnicei dezbateri românești în legătură cu „ritmul” și „autenticitatea” tranziției socioeconomice către capitalism, ale cărei teme fundamentale nu s-au referit nici la restructurarea economiei, nici la cea socială, ci la „neocomunismul” presupus ori atribuibil liderilor politici, instituțiilor statului (Mungiu, 1994; Pavel, Huiu, 2003) sau chiar populației, prin intermediul „mentalităților”. Occidentul a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
finanța formarea unei clase naționale de capitaliști de talie globală. Foarte târziu, abia după un deceniu, a înțeles Occidentul această miză specială, continuare a confruntării politice anterioare a războiului rece. Gorbaciov fusese un utopist, care mai credea încă în potențialul socioeconomic al socialismului. Dimpotrivă, urmașii lui s-au dovedit a fi suficient de pragmatici pentru a opune unei clase de capitaliști occidentali o clasă de capitaliști ruși, egali ca putere și resurse și la fel de abili în competiția pentru dominația globală. Germania
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
puțin activi pe cei care au cea mai scurtă istorie comună cu a colectivității. Resurse și activism Încă din anii ’70 și ’80 s-a remarcat faptul că participarea politică este mai intensă pentru persoanele aparținând categoriilor cu un status socioeconomic înalt. Dincolo de impactul direct al disponibilității mai mari de timp și de bani, Brady, Verba și Schlozman (1995) au arătat că statusul social corelează cu „competențe civice”, care se referă la capacități comunicaționale și organizaționale acumulate de-a lungul vieții
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
studiul nostru, blocurile de apartamente reprezintă rezidențe stabile, pe termen lung. Astfel, acest model de segregare rezidențială constituie o premisă pentru apariția unor microcontexte de mobilizare la nivelul blocului. A determinat formarea unor rețele dense, omogene din punct de vedere socioeconomic, de vecini, care își asumă costurile disproporționate ale mobilizării resurselor colectivității pentru furnizarea bunurilor publice. Împingându-i pe cei cu status socioeconomic în alte locații, segregarea rezidențială a creat contextul de mobilizare pentru acțiune colectivă a unor actori care, în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unor microcontexte de mobilizare la nivelul blocului. A determinat formarea unor rețele dense, omogene din punct de vedere socioeconomic, de vecini, care își asumă costurile disproporționate ale mobilizării resurselor colectivității pentru furnizarea bunurilor publice. Împingându-i pe cei cu status socioeconomic în alte locații, segregarea rezidențială a creat contextul de mobilizare pentru acțiune colectivă a unor actori care, în alte condiții, sunt percepuți ca fiind mai puțin activi. Se demonstrează, astfel, că dependența propensiunii pentru leadership și activism social de poziție
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
conectate la un al treilea factor: momentul din ciclul vieții persoanei la care ne referim. O parte din argumentația referitoare la efectul de rețea a fost deja expusă. Forțe structurale de la nivel macro - adică segregarea rezidențială care a legat compoziția socioeconomică a rezidenților din blocurile de apartamente de procesele de stratificare socială - au făcut din familiile de muncitori calificați din generațiile născute între 1945 și 1960 categoria cea mai stabilă de locatari din tipul de rezidență luat în calcul de noi
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de locatari din tipul de rezidență luat în calcul de noi drept context de micromobilizare. Oamenii din această categorie prezintă cea mai scăzută probabilitate de a se muta din câteva motive evidente: în primul rând, din cauza vârstei și a statusului socioeconomic, le lipsesc resursele pentru a căuta locuințe mai bune. Dimpotrivă, odată cu înaintarea în vârstă, pensionarea și declinul veniturilor, apartamentele lor devin capitaluri valoroase. Această stabilitate - majoritatea s-au mutat în locuințele lor actuale cu mai bine de 20 de ani
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cercetărilor lor. Unii dintre decidenții politici au folosit aceste cercetări, alții le-au ignorat, iar alții au acționat fără nici o analiză prealabilă a problemelor sociale, contrar propunerilor făcute de comunitatea academică. Analiza problemelor sociale, precum amploarea și severitatea sărăciei, situația socioeconomică a grupurilor cu risc crescut (populația de romi, de exemplu), strategiile de combatere a excluderii și marginalizării sociale, politicile sociale pentru copil și familie, precum și pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, a traficului de droguri etc. au reprezentat o sursă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
valorizare pozitivă a școlii și a educației pentru copiii lor, iar pe de altă parte, se reușește, cu resurse mult mai reduse, îmbunătățirea condițiilor de învățământ din comunitățile sărace; • strategia guvernamentală prevede în continuare măsuri vizând adaptarea curriculumului la cerințele socioeconomice din societatea românească actuală și scăderea inegalităților sociale induse de accesul diferențiat la educație al copiilor provenind din medii diferite din punct de vedere social sau geografic: un set de măsuri este destinat problematicii învățământului rural și reducerii diferențelor dintre
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
rețeaua învățământului preuniversitar de autoritățile locale. Finanțarea instituțiilor școlare depinde de nivelul de dezvoltare economică a regiunii, a comunității în care funcționează școala, dar și de relațiile care se stabilesc între cadrele didactice și autorități. Disparităților în ceea ce privește nivelul de dezvoltare socioeconomică dintre regiuni și comunități li se adaugă lipsa unei pregătiri manageriale a directorilor de școli sau a altor cadre didactice, necesară în negocierea și atragerea de fonduri extrabugetare, precum și în valorificarea celor existente. Ca o concluzie generală, deși în ansamblu
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nonroma) sunt relativ mici, explicația segregării școlare a elevilor romi poate fi dată și de distanța socială dintre populația majoritară și populația de romi. Distanța socială considerabilă care desparte ansamblul societății românești de populația de romi este potențată de decalajele socioeconomice, dar și de o serie de prejudecăți și stereotipuri perpetuate în timp. Principala ipoteză a analizei care urmează este următoarea: în școlile cu o pondere ridicată de elevi romi calitatea educației e mai scăzută comparativ cu ansamblul sistemul. Altfel spus
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
locale de colectare și diseminare a unor indicatori referitori la problemele dezvoltării urbane și programele de ameliorare a condițiilor de viață în mediul urban. Printre aspectele vizate de setul de indicatori se numără: utilizarea terenurilor, densitatea rezidențială, dinamica populației, dezvoltarea socioeconomică (rata sărăciei, ocuparea în sectorul informal, mortalitatea infantilă, participarea școlară etc.), dotarea locuințelor, securitatea locuirii, transportul urban, calitatea mediului și administrație locală (May R. et al, 2000). O problemă importantă este deficitul de date pe plan teritorial, ca urmare a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
keyword>Mortality</keyword><keyword>Population</keyword><keyword>Population Dynamics</keyword><keyword>*Quality of Life</keyword><keyword>*Reproducibility of Results</keyword><keyword>Research</keyword><keyword>*Research Design</keyword><keyword>*Social Change</keyword><keyword>Social Class</keyword><keyword>Social Welfare</keyword><keyword>Socioeconomic Factors</keyword><keyword>constructing a summary measure of the multidimensional and dynamic concept</keyword><keyword>of development. 2 indexes are referred to: the UN Development Programme</keyword><keyword>human development index (HDI) and the Physical Quality of Life Index</keyword
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
elaborare a acestora început prin anii ’60, când UNRISD (Institutul ONU de cercetare pentru dezvoltare socială cu sediul la Geneva) a dezvoltat trei indici diferiți: Level of Living Index (LLI), General Index of Development (GID - McGranahan et al. 1972) și Socioeconomic Development Index (SID - ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>McGillivray</Author><Year>2004</Year><RecNum>55</RecNum><record><rec-number>55</rec-number><ref-type name="Journal Article">17</ref-type><contributors><authors><author>Mark McGillivray</author><author>Farhad Noorbakhsh</author></authors></contributors><titles
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
keyword>Mortality</keyword><keyword>Population</keyword><keyword>Population Dynamics</keyword><keyword>*Quality of Life</keyword><keyword>*Reproducibility of Results</keyword><keyword>Research</keyword><keyword>*Research Design</keyword><keyword>*Social Change</keyword><keyword>Social Class</keyword><keyword>Social Welfare</keyword><keyword>Socioeconomic Factors</keyword><keyword>constructing a summary measure of the multidimensional and dynamic concept</keyword><keyword>of development. 2 indexes are referred to: the UN Development Programme</keyword><keyword>human development index (HDI) and the Physical Quality of Life Index</keyword
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
new" World Health Organization (WHO), HYPERLINK "http://www.wmo.ch/" \t "new" World Meteorological Organization (WMO). În colaborare cu IFAD și WFO. Implementation of the United Nations, Millennium Declaration, Report of the Secretary-General, 27 August 2004, United Nations Organization. Datele socioeconomice disponibile sunt la nivelul regiunilor NUT3. Acestea includ însă și aglomerările urbane, astfel că datele nu pot fi agregate pe coordonate rural-urban, fapt care dezavantajează decidenții de politici în domeniul dezvoltării rurale. Conform OECD, mediul rural cuprinde toate localitățile care
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
refractară pot fi nominalizați: istoric familial de comportament autodestructiv evenimente existențial familiale negative comorbiditatea cu alte tulburări psihiatrice, iar ca factori de risc pentru rezistența terapeutică a pacienților: * Sexul feminin * Premorbidul nevrotic * Debutul tardiv al depresiei * Văduv, divorțat, singur * Nivel socioeconomic scăzut * Pierderea suportului social * Antecedente depresive prelungite * Coexistența tulburărilor de anxietate * Comorbiditatea cu alte afecțiuni
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
etiologică a delincvenței juvenile în România, prin identificarea, selectarea și ordonarea principalelor variabile explicative în raport cu locul și importanța lor în lanțul cauzal, reținând ca dimensiuni și variabile (Banciu, Rădulescu, 2002, p.126 - 135): structura și funcționalitatea familiei (caracterizată prin status socioeconomic, grad de coeziune, relații intrafamiliale, stil educativ, model de autoritate); influența formativă a școlii (evidențiată de rezultatele obținute în munca educativă, performanțele școlare ale tinerilor, tipurile specifice de control exercitate de către factorii educativi, natura și intensitatea unor acte predelincvente comise
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
de ridicare a standardelor sau, dimpotrivă, exigențe conservatoare 14. Ambele determină relații între școală și comunitate susceptibile să antreneze modificări, pozitive sau negative, ale curriculumului. 12.5.2.3. Progresul societățiitc "12.5.2.3. Progresul societății" Aproape orice progres socioeconomic generează factori determinanți pentru schimbarea și dezvoltarea curriculumului educațional 15. Este un adevăr cert pentru întreaga istorie modernă. În ultimele decenii pare să se fi produs însă o mutație în acest domeniu. Majoritatea statelor lumii au conștientizat că educația și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]