6,897 matches
-
de la Vodă prin boierul său de încredere, Hartular, în fine, se împămîntenește: francezul Simon devine boier Simion. Conținutul relației "străinului" cu spațiul de adopțiune moldovenesc reprezintă tema romanului Mariei-Luiza Cristescu care dovedește, pe lîngă talent epic, și o temeinică informare sociologică asupra epocii. Și toate acestea au o precisă adresă către contemporanii săi, către "băștinașii" de la 1987; Privilegiu ilustrează, din acest punct de vedere, noua vîrstă a romanului nostru de inspirație istorică, în care accentul, observa cineva, nu mai cade pe
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]
-
Al. Săndulescu În articolele sale în care și-a formulat concepția estetică, mai toate incluse în volumul de debut Pagini de critică literară (1938), Vladimir Streinu s-a pronunțat sistematic împotriva metodelor istorice, sociologice, biografice și în genere împotriva oricărei metode, considerată principial ca incapabilă să deslușească originalitatea spiritului creator. Metoda are numai valoarea celui care o practică, adică a personalității criticului. Ca membru marcant al celei de-a treia generații postmaioresciene, crescut în preajma
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]
-
autor, cel conturat de Ioana Pârvulescu ,foșnește din centru până la mahala", ca o ediție de lux a unui tom plin de surprize. Întoarcere în Bucureștiul interbelic iese dintr-un impresionant efort documentar de critic și istoric literar, pentru care aspectul sociologic e secundar. Miza cărții este aceea de a desface societatea românească interbelică în articulațiile sale, pornind de la centrul ei trepidant și expresiv. Zumzetul viu al epocii apare printr-o desfoliere răbdătoare a ziarelor și revistelor interbelice (gazetăria oferind, cum scrie
Tren de plăcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11116_a_12441]
-
un mesaj misterios, oricum plurivalent. O banalitate: consumatorul de text comercial este un indice, un individ dintr-o serie, pe cînd poezia presupune o comunitate deschisă și confidențială de receptori, fiecare cititor al poemului propunînd o altă interpretare. Dacă profilul sociologic al consumatorului determină structura mesajului comercial obligatoriu univoc, opera literară are un conținut latent care, teoretic, nu ar trebui să se epuizeze niciodată. Mesajul publicitar transmite, din necesitate, un singur lucru, nu-și permite să fie ambiguu, face un compromis
Spațiul incert al sensibilității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11132_a_12457]
-
political traps Introducere Lui Dimitrie Gusti i s-a reproșat fie că ar fi fost carlist din oportunism 1, că și-ar fi urmărit "utopica ambiție de a căpăta prin sociologie acces la putere"2, fie că prin "sistemul său sociologic necritic" și prin cercetările monografice la sate ar fi fundamentat fascismul politic românesc 3. Cu obiectivul de a verifica aceste afirmații cred, la fel ca sociologul Zoltán Rostás, ca înainte de a pune etichete este necesar că analiza comportamentului oricărui intelectual
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
cea a Serviciului social obligatoriu). A fost necesară din cel puțin două motive: pentru că cercetarea empirica rurală nu avea în anii '20-'30 nicio tradiție de structurare științifică, de confruntare a ideilor metodologice și teoretice cu faptele. Accentuând pe observarea sociologică și pe caracterul sistematic al cunoașterii, Gusti a pus bazele unei sociologii întemeiata pe fapte și metodă"32. Antropologul Vintilă Mihăilescu observa și el că proiectul de modernizare al Școlii Gusti se situează între modelul civilizației franceze și cel al
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
între 1900-1904. A mers iarăși la Berlin între 1905-1909 și a studiat cu psihologul Wundt. A plecat apoi la Paris pentru a studia cu Émile Durkheim între 1909-1910 și, după ce se întoarce în țară, sub îngrijirea lui apare Regulile metodei sociologice a lui Durkheim și lucrările filosofului Saint-Simon. La ocuparea Catedrei de Istorie a Filosofiei Grecești, Etică și Sociologie de la Universitatea din Iași, Gusti a deschis în 1910 lecția inaugurală a Cursului de istorie a filosofiei grecești, etică și sociologie cu
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
inaugurală a Cursului de istorie a filosofiei grecești, etică și sociologie cu un "adevărat manifest intelectual în care-și expune succesiv sistemul, metoda și ambițiile universitare"34. Atunci a descris pentru prima oara sistemul său Sociologie, Politica, Etică, al cunoașterii sociologice pe care trebuie bazată acțiunea socială: " Dacă avem vreo ambițiune, este sa întemeiem un Seminar de sociologie și etică pe care să îl punem în legătură cu Instituțiile de cercetare științifică similare din Apus. Un seminar de sociologie, așa cum l-am cunoscut
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de sociologie, așa cum l-am cunoscut în studiile din Germania, unde profesorul și studenții discuta și cercetează nu doar problemele științelor speciale, dar și problemele de însemnătate socială imediată. [...] Politică și etică nu se ocupă, ca științele sociale particulare și sociologice, de lumea socială așa cum este ea în mod necesar; politică și etică se ocupă de lumea socială așa cum ea ar trebui să fie [...] Științele sociale, Sociologia, Politica, Etică formează o serie riguros logică, fiecare știință este o consecință logică a
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Regelui: Straja țării ar fi trebuit să reducă din influență Legiunii asupra copiilor și adolescenților 46. Istoricul Pippidi apreciază că în interbelic Salvatorul națiunii s-a întrupat în Codreanu și, ca replică de stat, în Regele Carol al II-lea47. Școală Sociologică a suferit la mijlocul anilor '30 disidente pe masura ce o parte dintre membri au fost afectați de procesul de rinocerizare în desfășurare. Grupul constituit în jurul revistei Rânduiala, Dumitru Amzăr 48, Ernest Bernea 49, s-au desprins după 1935 din Școala Monografica și
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
tineretul atras de mișcarea lui Codreanu 58 și a criticat Mișcarea Legionara că pe o formă de "totalitarism elementar"59. În același studiu al lui Clark "Gusti însuși mai că e prezentat, prin asociere, ca un propagandist legionar de pe poziții sociologice (pp. 143-144), doar pentru că din grupurile sale de cercetători, foarte heteroclite, făceau parte și legionari"60. Butoi concluzionează că Vulcănescu nu a simpatizat cu Legiunea și nici cu ideologia sau cu tipul de manifestări folosite de organizație 61. Concluzii Apropiat
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Gândirea regională în mișcarea gustiană de ridicare a satului", Transilvania, ăn XL, vol. 11-12, 2012, p. 11. 33 Vintilă Mihăilescu, "Durată lungă a "chestiunii țărănești"", Dilemă veche, ăn X, nr. 473, 7-13 martie 2013, p. 7. 34 Mircea Vulcănescu, Școala Sociologică a lui Dimitrie Gusti, Editura Eminescu, București, 1998, p. 39. 35 Dimitrie Gusti, Introducere în cursul de istoria filosofiei grecești, etică și sociologie, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, București, 1910, pp. 16-24. 36 Idem, op. cît, 1920/1993, p.
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
inspirate din taberele de muncă legionare, echipele studențești au continuat să se deosebească de ele tocmai în ceea ce le putea asigura reușită deplină. Lipsiți de credință care transfigurează pe legionari, studenții echipelor rămân simpli funcționari plătiți". 49 Ernest Bernea, "Monografia sociologică. Între raționalism și empirism în sociologie", Rânduiala, Arhiva de gand și faptă românească, ăn I, nr. 1, Tipografia "Bucovina", I. E. Torouțiu, București, ianuarie-martie, 1935, pp. 60-71; Vezi și recenzia cărții lui Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari, semnată Ernest Bernea și
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Torouțiu, București, 1937, pp. 36-40. 50 Vezi Traian Herseni, Mișcarea Legionara și Muncitorimea, Tipografia Bucovina, București, 1937, si Traian Herseni, Mișcarea Legionara și Țărănimea, Tipografia Bucovina, București, 1937. 51 H. H. Stahl, Amintiri și gânduri din vechea școală a "monografiilor sociologice", Editura Minerva, București, 1981, pp. 15-70. 52 Zoltán Rostás, op. cît., 2000, p. 28. 53 Anton Golopenția, op. cît., 2015, pp. 70-71, p. 158. 54 Ibidem, p. 192, p. 194. 55 Vezi Mircea Vulcănescu, Nevoia de unitate a spiritului meu
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de gand și faptă românească, Tipografia Bucovina, I. E. Torouțiu, București, 1936. AMZĂR, Dumitru, Cristian, Un muzeu social, de la Le Play și Hazelius la Dimitrie Gusti, Tiparul Universitar, București, 1937. ANDREI, Petre, Fascism, Editura Institutul European, Iași, 2013. BERNEA, Ernest, "Monografia sociologică. Între raționalism și empirism în sociologie", în Rânduiala, Arhiva de gand și faptă românească, ăn I, nr. 1, Tipografia Bucovina, I. E. Torouțiu, București, ianuarie-martie, 1935. BERNEA, Ernest, "Cartea unui început de veac", Rânduiala, Arhiva de gand și faptă românească, volumul
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
doar) tehnician în guvernul țărănist?", în Sociologie Românească, nr. 1-2, 2014. SANDU, Dumitru, "Gândirea regională în mișcarea gustiană de ridicare a satului", în Transilvania, ăn XL, vol. 11-12, 2012. STAHL, Henri H., Amintiri și gânduri din vechea școală a "monografiilor sociologice", Editura Minerva, București, 1981. STASZ, Bird, Ulrich, Louis (editori), Istorie orală - Spunem povești și scriem despre viața, Editura Corint, București, 2000. ȘANDRU, Daniel "Intelectuali și capcane politice în România interbelică", în Sociologie Românească, nr. 2, 2012. ȚURCANU, Florin, Mircea Eliade
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Românească, nr. 2, 2012. ȚURCANU, Florin, Mircea Eliade - Prizonierul istoriei, Editura Humanitas, București, 2007. ȚURCANU, Florin, "Sociologie et politique en Roumanie", "Intellectuels, histoire et sciences sociales", Cahiers Jaurès, Éditeur: Société d'études jaurésiennes, nr. 210, 2013/4. VULCĂNESCU, Mircea, Școala Sociologică a lui Dimitrie Gusti, Editura Eminescu, București, 1998. VULCĂNESCU, Mircea, De la Nae Ionescu la "Criterion", Editura Humanitas, București, 2003. ZAMFIRESCU, Dragoș, Legiunea Arhanghelului Mihail. De la mit la realitate, Editura Enciclopedica, București, 1997.TUCCI, Giuseppe, Storia della filosofia indiană (1957), Laterza
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
lipsă de inițiative menite să aducă în atenție faptele regimului comunist din România și consecințele acestuia. În șfertul de secol ce a trecut de la căderea comunismului au apărut volumele de mărturii ale foștilor deținuți politici, eseuri, studii de caz, analize sociologice și antropologice, documente, situații statistice și dicționare, s-au organizat mii de evenimente (expoziții, conferințe, proiecții de film, aniversări, comemorări etc.), Memorialul de la Sighet (inițiativa ce ar trebui să fie multiplicata) și, în fine, după 25 de ani, au fost
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
2015); Sorin Bocancea (coord.), Revoluția română. Militari, misiuni și diversiuni (2015). Toate lucrările au apărut la Editură Institutul European, în Colecția "Texte de frontieră", Seria "După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est" (coordonator, Sorin Bocancea). 3 Émile Durkheim, Regulile metodei sociologice, trad. Dan Lungu, Editura Polirom, Iași, 2002, p. 48. 4 Ibidem, p. 64. 5 Ibidem, p. 81. 6 Sorin Bocancea, Noi și postcomunismul, Editura Institutul European, Iași, 2012, pp. 37-38. 7 Georgeta Condur, "Avatarurile Omului Nou - din comunism în postcomunism
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
umane și sociale, Editura Polirom, Iași, 2002, p. 55. 10 Howards S. Becker, The epistemology of qualitative research, prezentare la Conferința Fundației Mac Arthur despre abordarea etnografica în studiul comportamentului uman, Oakland, CA, iunie 1993, apud Septimiu Chelcea, Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative, Editura Economică, București, 2004, pp. 77-78. 11 Pierre Paillé, op. cît., pp. 57-58. 12 Damaris Roșe, "Revisiting feminist research methodologies: A working paper", 2011, apud S. Chelcea, op. cît., p. 80. 13 S. Chelcea, op. cît
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
BOCANCEA, Sorin & Doru Tompea, Două decenii de comunism în Iașul universitar, Editura Institutul European, Iași, 2015. BOURDIEU, Pierre, "L'illusion biographique", în Actes de la recherche en sciences sociales, Anne 1986, vol. 62-63, nr.. 1, pp. 69-72. CHELCEA, Septimiu, Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative, Editura Economică, București, 2004. CONDUR, Georgeta, "Avatarurile Omului Nou - din comunism în postcomunism", în Bocancea & Șandru (coord.), Totalitarismul. De la origini la consecințe, ed. cît., pp. 173-185. DANCU, Vasile Sebastian, "O maieutica inversata", prefață la Sorin Bocancea
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
în Bocancea & Șandru (coord.), Totalitarismul. De la origini la consecințe, ed. cît., pp. 173-185. DANCU, Vasile Sebastian, "O maieutica inversata", prefață la Sorin Bocancea & Doru Tompea, Două decenii de comunism în Iașul universitar, ed. cît., pp. 11-20. DURKHEIM, Émile, Regulile metodei sociologice, trad. Dan Lungu, Editura Polirom, Iași, 2002. GHIGLIONE, Rodolphe & Banjamin Matalon, Leș anquêtes sociologiques. Théories et pratique, Armând Colin, Paris, 1991. MUCCHIELLI, Alex, Dicționar al metodelor calitative în științele umane și sociale, Editura Polirom, Iași, 2002, pp. 199-200. PAILLÉ, Pierre
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003. 5 Giovanni Sartori, Teoria democrației reinterepretată, trad. Doru Pop, pref. Dan Pavel-Iași, Polirom, 1999, p. 118. 6 Ibidem, pp. 45-56. 7 Gheorghe Râpeanu, Sorin M. Rădulescu, Metode și tehnici de cercetare sociologică. Antologie de texte, Editura Intact, București, 1997. 8 Regulamentul Camerei Deputaților: http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=regcd 1 1#s15, respectiv Regulamentul Senatului: http://www.senat.ro/pagini/reg sen/reg senat.htm. 9http://www.cdep.ro/pls/proiecte
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
OLSON, Mancur, The Logic of Collective Action: Public Goods and the Theory of Groups, Harvard University Press, Cambridge, 1965. PAVEL, Dan, Democrația bine temperata. Studii instituționale, Editura Polirom, Iași, 2010. RÂPEANU, Gheorghe; Rădulescu, Sorin M., Metode și tehnici de cercetare sociologică. Antologie de texte, Editura Intact, București, 1997. SARTORI, Giovanni, Teoria democrației reinterepretată, Editura Polirom, Iași, 1999. TĂNĂSESCU, Elenă Simina (Coordonator); BALOSIN, Miruna Andreea; DIMA, Cosmin; DUCU, Cristian; OANȚĂ, Ștefan-Ilie; POPESCU, Ramona-Delia, Lobby în România vs. Lobby în UE, Institutul European
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
chiar la mobilizarea mai puternică a acestora în jurul liderilor PSD care își asumă ofensiv susținerea lor publică. Suntem, așadar, într-un nou context în care se discută despre posibila erodare decisivă a electoratului PSD și este o provocare analizarea datelor sociologice, pentru a vedea în ce măsură această prognoză se bazează pe ceva sau reprezintă doar wishful thinking. Se izolează stânga românească sau are resurse sociologice pentru noi reveniri, așa cum a obișnuit în trecut? Are un public de susținători îmbătrâniți și tot mai
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]