12,660 matches
-
o ofertă și o cerere. Al doilea caracterizează organizațiile, bunurile și serviciile fiind schimbate în absența unei tranzacții. Încă o dată, un întreg ansamblu de reguli organizează relațiile dintre indivizi și dintre obiecte. Orice între-prindere reiese astfel din categoria, sau din sociologia organizațiilor. Teoria organizațiilor a evoluat mult odată cu lucrările lui Frederick W. Taylor și Henri Fayol. În principal, ele au abandonat ipoteza după care individul nu ar fi decît un mecanism, un executant fără grade de libertate. H. Simon și James
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
risc apare atunci, pe care M. Crozier îl califică drept birocrație. El constă în a obstacula relațiile pentru a evita jocurile de putere. Regăsim astfel abordarea curentă a birocrației, lipsită de suflet și de imaginație. Dar în această optică a sociologiei organizațiilor, acest tip de comportament relevă o disfuncționalitate, care ar putea fi evitată adoptînd structuri mai puțin rigide. Întrebarea e dacă se poate aplica acest raționament administrațiilor? 4.3.1. Raționalitatea organizațiilor Economia birocrației împrumută conducătorilor administrației raționalitatea ce-l
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
raționament administrațiilor? 4.3.1. Raționalitatea organizațiilor Economia birocrației împrumută conducătorilor administrației raționalitatea ce-l caracterizează pe homo oeconomicus, chiar dacă acesta pare un model prea reducționist. Dar aceasta ridică problema mai generală a raționalității economiștilor. Pentru aceasta, un recurs la sociologie poate fi de cel mai mare interes. Într-adevăr, un sociolog, Max Weber, este cel căruia îi datorăm faimoasa distincție între raționalitatea în raport cu scopurile (Zweckrationalitat) și raționalitatea în raport cu valorile (Wertrationalitat). Prima corespunde logicii economice, ea presupunînd o adaptare a mijloacelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
singure logici. Dacă există efectiv numeroase domenii unde se aplică raționalitatea substanțială a calculului economic ghidat de prețurile relative, caracteristica organizațiilor este, din contra, de a urma o raționalitate procedurală bazată pe reguli. 4.4. Evaluarea și controlul activităților publice Sociologia organizațiilor și economia birocrației subliniază amîn-două anumite particularități ale funcționării birocratice. Reținem totuși faptul că ele au viziuni opuse privind originea disfuncționalităților: pentru un sociolog, acestea provin dintr-o insuficiență a marjelor de manevră și de inițiativă lăsată indivizilor în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
compromis între interesele divergente ale claselor nu este însă suficient, pentru că atunci trebuie precizat ce sunt clasele și care le sunt interesele respective. Aceasta nu e a priori un obstacol pentru un curent de gîndire care revendică articularea economiei cu sociologia și cu istoria. Dar aceasta rămîne o miză de înfăptuit. 6.1.2.3. Întoarcerea interesului general Istoria postdecembristă a României ilustrează cît de dificil este de conceput un Stat ca pe un compromis între grupuri sociale antagoniste. Cum spunea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ale conceptului de națiune, cu derivatele sale, ideologii naționaliste de stînga sau de dreapta, care au făcut mult rău popoarelor respective. Aceasta nu înseamnă însă că națiunea nu este o noțiune demnă de interes, așa cum o arată numeroase lucrări de sociologie. 6.5.1.1. Două concepții despre națiune Comparativ cu discursul tradițional privind națiunea, Ernest Renan a fost poate primul autor (1882) care nu i-a ancorat înțelesurile doar în trecut, ci și într-o idee de proiect comun. Dacă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Șef de Misiune Ambasada României în Afganistan. PREMIUL EUGENIU CARADA MIHAELA IFRIM - "Ciclul economic. Dualismul monetaro-real", Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza" din Iași, 2013. PREMIUL SPIRU HARET Prof. Univ. Dr. LIDIA SIMONA SAVA, Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Sociologie și Psihologie, Departamentul de Științele Educației, Director Institutul Român de Educație a Adulților, pentru lucrarea "Repere pentru dezvoltarea sistemului de profesionalizare a practicienilor din educația adulților", Editura Universității de Vest 2013. PREMIUL CONSTANTIN BRÂNCUȘI Vilonist și Prof. Univ. Dr. GABRIEL
PREMIILE MARII LOJI DIN ROMĂNIA. Vezi câștigătorii by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80748_a_82073]
-
bine, constată el, estetic, etic, politic și, în fapt, această generație face în esență canonul postbelic. Mai critic devine cu propria sa generație. Fapt previzibil: împărțirea, moștenirea, ajunge, nu-i așa?, o afacere de familie. Observatorul prin luneta ori caleidoscopul sociologiei literare știe că în conflict mai puternic sunt generațiile '70 și '80. Constată "insuficienta valorizare a generației '70" (50), dar și faptul că generația războiului este "nedreptățită" (60). Ion Simuț apără esteticul, dar face și multă sociologie literară. Esteticul, preia
Canonul estetic: listă, curent, generație?... by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7882_a_9207]
-
luneta ori caleidoscopul sociologiei literare știe că în conflict mai puternic sunt generațiile '70 și '80. Constată "insuficienta valorizare a generației '70" (50), dar și faptul că generația războiului este "nedreptățită" (60). Ion Simuț apără esteticul, dar face și multă sociologie literară. Esteticul, preia un loc comun al zilei, trebuie depășit, pentru ca literatura să capete audiență (374). Aproape orice fel de audiență este luată în seamă. Crede neclintit în valoarea literaturii române. Și chiar în "nobelitatea" ei: pe termen scurt prin
Canonul estetic: listă, curent, generație?... by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7882_a_9207]
-
servicii de cercetare și consultanță în media și politică, iar din octombrie 2013 a fost numit purtător de cuvânt al Guvernului. În perioada 1991-1995 a urmat studiile Facultății de Matematică, pe care le-a întrerupt în favoarea celor de la Facultatea de Sociologie (1995-1999). Între 2000 și 2003 a lucrat pentru departamentul de cercetare și dezvoltare al Media PRO, iar apoi a fost director de cercetare la Centrul Național Media, unul din grupurile mass-media private din România (Național TV, N24, Favorit TV), până în
Editura DCNEWS lansează Cronica lui Turambar: Comentarii savuroase ale lui Mirel Palada despre meciurile CM 2014 by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/73940_a_75265]
-
voci distincte și exprimare (mai mult sau mai puțin) limpede, s-au afirmat în paginile revistelor de cultură și prin volume numeroși eseiști (chiar în exces, crede Al. Cistelecan) care s-au specializat în alte domenii decît literatura: filosofie, teologie, sociologie, politologie etc. „Cred că, pe scurt, ei toți arată starea de euforie a inteligenței române. Eseul e în vogă, eseiștii în formă". Totuși, optimismul lui Al. Cistelecan nu lasă loc de iluzii: ca și melomanii, ca și cinefilii, cititorii criticilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6879_a_8204]
-
Blaga, Ion Barbu, Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu, Constantin Brâncuși, P. P. Negulescu, Mircea Florian, Dimitrie Gusti și numeroși alții. În paralel, marele trăgător de sfori a pus la cale distrugerea instituțiilor culturale ale țării, lichidarea libertății în domeniile literaturii, artelor, sociologiei, psihologiei, nu o dată prin măsuri de înlăturare fizică a celor socotiți adversari, adică a personalităților ce refuzau sumisiunea ideologică. În calitate de șef al Direcției de propagandă și cultură dispunea de o putere ce-i îngăduia toate abuzurile. Sub aparențele unui subaltern
O carte despre Cameleonea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6886_a_8211]
-
florin, Florin Pupăză Ceea ce sociologii au estimat, realitatea o confirmă. Avem de-a face cu un nou fenomen social în România. După ce pe vremea comunismului migrația era în sens invers, criza îi mută pe români de la oraș la țară. Nu doar nevoia de supraviețuire îi
Un nou val de migrație. Vezi care este destinația românilor by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/67954_a_69279]
-
fost trăirism în esență pură. Dincolo, la europeni, a fost productivitate și eficiență în esență pură. Două stiluri de viață, două concepții de sistem social care s-au confruntat în sublimarea lor fotbalistic-ritualistică. Ce am văzut ieri seară a fost sociologie și istorie și antropologie, nu fotbal. Fotbalul a venit așa, pour la bonne bouche, beneficiu secundar, pentru proletarii care încă suferă de falsa conștiință de clasă. Viitorul sună nașpa. Thiago Silva are două cartonașe galbene. Nu va putea juca. Neymar
Mirel Palada compară cele două sferturi jucate la CM: "Capitalismul bate romantismul la fund, la fotbal și la cap". Ce predicție face pentru semifinala Brazilia - Germania by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79162_a_80487]
-
acele trăiri, răsturnări, scîrbe sau revelații pe care viața le naște în sufletul celui care o trăiește. Parcă o chiuretă nevăzută a înlăturat detaliile psihice din urzeala cărora se încheagă îndeobște temperatura unei vieți. În schimb, multe reflecții pe marginea sociologiei, a filozofiei și a personalităților care au dominat scena culturii în deceniul al cincilea - deceniul cînd Bourdieu începe să se afirme. Așa se face că, în ciuda intenției de a-și face autoanaliza, Bourdieu izbutește de fapt să facă analiza epocii
O efigie impersonală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7422_a_8747]
-
-și face autoanaliza, Bourdieu izbutește de fapt să facă analiza epocii în care s-a format. Un cititor care nu-i cunoaște biografia nu va putea să-și facă o imagine despre cine a fost de fapt acest rebel al sociologiei franceze. Căci ne mișcăm într-o lume în care nu oamenii contează, ci simbolurile pe care ei le reprezintă; nu identitățile lor biografice au însemnătate, ci pozițiile pe care le ocupă într-o ierarhie culturală. Pentru Bourdieu, un om e
O efigie impersonală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7422_a_8747]
-
care îl face ca să nu semene cu profesorii care, prin inerția lor, parazitează atmosfera facultăților. Într-un cuvînt, ceea ce a atîrnat hotărîtor în formarea lui Bourdieu nu au fost atît preferințele, cît aversiunile. De pildă, dacă a ajuns să facă sociologie, nu a fost în virtutea unei atracții pentru acest domeniu, cît mai degrabă grație unei respingeri: a fost împins spre sociologie de disprețul pe care îl avea față de filozofie. Bourdieu nu dă doi bani pe eseistica filozofică - căci pe eseiști îi
O efigie impersonală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7422_a_8747]
-
atîrnat hotărîtor în formarea lui Bourdieu nu au fost atît preferințele, cît aversiunile. De pildă, dacă a ajuns să facă sociologie, nu a fost în virtutea unei atracții pentru acest domeniu, cît mai degrabă grație unei respingeri: a fost împins spre sociologie de disprețul pe care îl avea față de filozofie. Bourdieu nu dă doi bani pe eseistica filozofică - căci pe eseiști îi privește ca pe niște "cîrpaci care trăiesc ca niște semiplagiatori din munca altora (p. 46)" -, cum nu pune preț pe
O efigie impersonală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7422_a_8747]
-
pun lumea intelectuală sub semnul întrebării." (p. 52) Bourdieu are îndrăzneala de a pune lumea intelectuală sub semnul întrebării, suportînd consecințele. Și astfel, ajunge să respingă prestigiul secular al filozofiei, preferînd zdrențele de bastard ale mai recent înființatei discipline a sociologiei. Nostim e că alegerea o face nu fără o vădită tresărire de vanitate, tresărire pe care, abil și aproape stînjenit, o drapează în faldurile modestiei: "Mai există însă, în însuși excesul angajamentului meu, un fel de voință aproape sacrificială de
O efigie impersonală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7422_a_8747]
-
de a repudia mărețiile înșelătoare ale filozofiei." (p. 69) Și iată cum Bourdieu cade în greșeala pe care le-o reproșa adepților autobiografiei: vanitatea, uriașa, ireductibila și incomensurabila vanitate a intelectualilor umaniști. "Traiectoria socială și școlară care mă condusese către sociologie mă singulariza extrem de puternic." (p. 65) În fața unor asemenea mătănii narcistice, nu poți să nu zîmbești. În fine, dacă nu ar fi ultimul capitol, un capitol în care Bourdieu face ceea ce trebuia să facă de la bun început - să-și povestească
O efigie impersonală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7422_a_8747]
-
Economie și afaceri internaționale ID (în limba germană), Finanțe și bănci ID (în limba maghiară) și Marketing ID (în limba maghiară) Universitatea "Ovidius" din Constanța: Facultatea de Istorie și Științe Politice- Studii de securitate, Facultatea de Drept și Științe Administrative Sociologie - Sociologie Universitatea din Craiova: Facultatea de Litere - Pedagogie, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor - Economie generală și comunicare economică, Economie și afaceri internaționale ID, Finanțe și bănci ID ,(la Drobeta-Turnu Severin), Management ID (la Drobeta-Turnu Severin) și Facultatea de Inginerie
ȘOC la admiterea în facultăți. Peste o sută de specializări de la 33 de universităţi , DESFIINŢATE. Vezi LISTA by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79437_a_80762]
-
și afaceri internaționale ID (în limba germană), Finanțe și bănci ID (în limba maghiară) și Marketing ID (în limba maghiară) Universitatea "Ovidius" din Constanța: Facultatea de Istorie și Științe Politice- Studii de securitate, Facultatea de Drept și Științe Administrative Sociologie - Sociologie Universitatea din Craiova: Facultatea de Litere - Pedagogie, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor - Economie generală și comunicare economică, Economie și afaceri internaționale ID, Finanțe și bănci ID ,(la Drobeta-Turnu Severin), Management ID (la Drobeta-Turnu Severin) și Facultatea de Inginerie Electrică
ȘOC la admiterea în facultăți. Peste o sută de specializări de la 33 de universităţi , DESFIINŢATE. Vezi LISTA by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79437_a_80762]
-
agroalimentară și a mediului Universitatea "Nicolae Titulescu" din București: Facultatea de Științe Economice - Economia comerțului, turismului și serviciilor, Facultatea de Științe Economice - Economia comerțului, turismului și serviciilor (ID) Universitatea "Hyperion" din București: Facultatea de Jurnalism, Psihologie și Științe ale Educației - Sociologie Universitatea "Spiru Haret" din București: Facultatea de Marketing și Afaceri Economice Internaționale - Afaceri internaționale, Facultatea de Relații Internaționale, Istorie și Filosofie - Filosofie, Filosofie (IFR), Istorie, Istorie (IFR) și Istorie (ID), Facultatea de Științe Juridice și Administrative din Brașov - Administrație publică
ȘOC la admiterea în facultăți. Peste o sută de specializări de la 33 de universităţi , DESFIINŢATE. Vezi LISTA by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79437_a_80762]
-
pe Strategia Dunării. Regionalizarea nu este un lego prin care așezăm județele cum ni se pare nouă cel mai potrivit, ci este un proces mult mai important, străns legat de descentralizare", a fost de părere academicianul. Dumitru Sandu, profesor de sociologie la Universitatea din București, a vorbit despre lucrarea sa - "Funcționalitatea socio-economică a structurilor regionale" - și a evidențiat disparitățile între zonele rurale și urbane, un criteriu ce trebuie avut în vedere, în opinia sa, la viitoarea trasare a regiunilor. În ceea ce privește modul
Regionalizarea României: Costuri zero, propuneri de regiuni noi by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79761_a_81086]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Vineri, elevii au avut de rezolvat Varianta numărul 2 la ultima probă scrisă la alegere dintre Fizică, Biologie, Chimie, Informatică, Geografie, Filosofie, Logică, Psihologie, Economie și Sociologie. De Ce News publică baremele de corectare de la probele de la alegere. Vezi AICI subiectele de la probele de vineri Vezi AICI baremul de la Anatomie și fiziologie umană, genetică și ecologie umană Vezi AICI baremul de la Biologie vegetală și animală Vezi AICI baremul
Barem Bacalaureat 2013, la Geografie, Biologie, Fizică, Chimie, Informatică, Filosofie, Logică, Psihologie, Economie și Sociologie by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77983_a_79308]