2,175 matches
-
spre finele anului 2009, „In Memoriam 1956” este alcătuit dintr-un cadru de beton în interiorul căruia, pe un ax rotativ, culisează o ușă metalică de celulă de închisoare. Poetul și academicianul Traversez aleea principală și revin pe partea stângă, la soclul pe care se odihnește bustul lui George Coșbuc. Poetul- criticul literar, gazetarul și traducătorul ocazional - a devenit membru titular al Academiei Române în anul 1916. În scurta sa ședere la Cluj, în 1884, Coșbuc s-a înscris la Facultatea de Filosofie
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
Acasa > Orizont > Meditatie > GOGOȘI Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 416 din 20 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Desen Statui cu soclu Vrabia scapă găinaț Pe foaia de bloc Pupitru Peste ponoare Și umbra unui greier Are orchestră Aversă Nor de lăcuste Migrații în livadă Plouă cu aripi Ascuțitoare Vara la polog Reflexele râului Ascut o coasă Gogoși Ce viermișori uzi Pe
GOGOŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346787_a_348116]
-
secară ,, Veșnicia s-a născut la țară!”, Dar cât de greu pe cugete apasă! Privesc cum se înfundă strada Cu strigăte și paraziți Voi însă poate n-auziți Nici hăituiala și nici prada Vrea întunericul lumina Să o coboare de pe soclu În maniera lui un cioclu Spre restul lumii zvârle vina Vrea întunericul lumina Pe turta lui să tragă spuza Și-și încordează archebuza La ora când servim noi cina Referință Bibliografică: Nu-mi luați paharul de pe masă / Ion Untaru : Confluențe
NU-MI LUAŢI PAHARUL DE PE MASĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347020_a_348349]
-
muri, amână asta pentru altă zi!... Încă nu-mi fi, Clipă, călău, Ca și cum n-ai ști Că mori și tu Odată cu numele meu! * Pe mâine, Clipă, când...te voi ruga din nou să nu ne zidim, încă, în al Veșniciei soclu - să ne amânăm, Clipă, o clipă sorocul. Referință Bibliografică: NEGOCIERE CU...CLIPA / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 666, Anul II, 27 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
NEGOCIERE CU...CLIPA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 666 din 27 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346537_a_347866]
-
lingvistice folosite cu meșteșug dau efect și autenticitate versurilor sale. El este mesagerul care face translația dintre haosul cotidian și liniștea din sufletul copilului de la munte.Este poetul propriei sale căutări. Nu lipsesc nici imaginile descriptive puse cu migală pe soclul metaforei , dar și a celorlalte figuri de stil cu rolul de a înnobila și de a sacraliza realul : ,, Cerul e sprijinit de vârful căpițelor de otavă'', ,,ulița din capătul de sus al lumii'', ,, satul plutește pe aripile norilor'', ,,trece nepăsătoare
MENUŢ MAXIMINIAN- UN POET AL METAFOREI, RECENZIE DE MIRCEA DOROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345243_a_346572]
-
altele , care l-au epuizat fizic și psihic, purtând sechelele acestor încercări tot restul vieții. Autorul cărții, Romulus Berceni dovedește iscusință în folosirea elementelor de stilistică. Construiește cu ușurință o frază cursivă, antrenantă și convingătoare în care verbul pune pe soclul durerii imaginile îngrozitoare prin care a trecut această familie. Intervine acolo unde este necesar cu ajutorul mijloacelor sale artistice, dar respectă realitatea faptelor. Relatarea lor o face la persoana întâi singular, ceea ce dă impresia că în fața cititorului se află cele două
O FAMILIE NĂSĂUDEANĂ SUB TREI TEROPRI, CRONICĂ DE MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345420_a_346749]
-
Fiecare zbor s-a născut în gând și când ele mor, mor numai arzând Parfumează ora florile din glastră cântă aurora vesel în fereastră Setea de ambiții neguri vin pe ape lipsa de muniții bate pe aproape Arme și rugină soclurile cad vină peste vină Dinspre Galaad Oră matinală aripi la-ndemână dor de-o triumfală, ce se tot amână Mi-am ajuns rival Duc lipsă de zel S-ajungi la un țel, Pui șaua pe cal Referință Bibliografică: Când se
CÂND SE BAT ARMATE de ION UNTARU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345541_a_346870]
-
a multor iubitori ai poetului și poeziei, prin subscriptie publică, chete și diferite tipuri de acțiuni, a strâns suma de 1 500 000 lei din care s-a realizat statuia din bronz, înaltă de 3,35 m, așezată pe un soclu de 5,20 m. De la nivelul ei, poetul privește viața orașului, aflată în fremătare zilnică și slăvește pașii studenților care calcă pragul bibliotecii sale de suflet, la care în data de 1 septembrie a anului 1874 fusese numit director. Dacă
STATUIA DE BRONZ DIN NOI ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377044_a_378373]
-
în 1947). La frumusețea grupului statuar Eminescu concură mulți factori. Poetul se află în centrul grupului, este impozant, strălucitor, ceresc, dar pământean, în același timp, prin ținuta-i care amintește de vremurile antice. La picioarele lui, pe zonele laterale ale soclului, sunt două statui ce reprezintă: femeia, reprezentând frumusețea, motivul inspirației poetice și bărbatul meditând, simbol al filozofiei, al înțelepciunii. Frumosul chip feminin, despre care s-a bănuit multă vreme că ar fi al Veronicai Micle, a fost sculptat după cel
STATUIA DE BRONZ DIN NOI ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377044_a_378373]
-
al înțelepciunii. Frumosul chip feminin, despre care s-a bănuit multă vreme că ar fi al Veronicai Micle, a fost sculptat după cel al frumoasei soții a autorului lucrării. În partea din față a statuii, în zona de sus a soclului, stă scris, simplu: MIHAI EMINESCU 1850-1889 Sub această inscripție, în partea de jos a soclului, se află un basorelief în bronz, care reprezintă pe Cătălin și Cătălina din poezia „Luceafărul” și o strofă din această poezie: „Cobori în jos, luceafăr
STATUIA DE BRONZ DIN NOI ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377044_a_378373]
-
al Veronicai Micle, a fost sculptat după cel al frumoasei soții a autorului lucrării. În partea din față a statuii, în zona de sus a soclului, stă scris, simplu: MIHAI EMINESCU 1850-1889 Sub această inscripție, în partea de jos a soclului, se află un basorelief în bronz, care reprezintă pe Cătălin și Cătălina din poezia „Luceafărul” și o strofă din această poezie: „Cobori în jos, luceafăr blând,/ Alunecând pe-o rază,/ Pătrunde'n codru și în gând,/ Norocu-mi luminează/”. Pe soclu
STATUIA DE BRONZ DIN NOI ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377044_a_378373]
-
soclului, se află un basorelief în bronz, care reprezintă pe Cătălin și Cătălina din poezia „Luceafărul” și o strofă din această poezie: „Cobori în jos, luceafăr blând,/ Alunecând pe-o rază,/ Pătrunde'n codru și în gând,/ Norocu-mi luminează/”. Pe soclu, în partea din spatele statuii, este inscripționat: „Ridicat din inițiativa Ateneului Popular Toma Cozma din Păcurari-Iași în anul 1929”. În această parte a statuii se află un basorelief, în partea de jos. În el este prezentat Ștefan cel Mare adunând oastea
STATUIA DE BRONZ DIN NOI ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377044_a_378373]
-
Acasa > Poezie > Credinta > DOI ÎNGERI ROMÂNI Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1612 din 31 mai 2015 Toate Articolele Autorului Doi îngeri români Dacă vreodată Bani veți avea Să faceți un soclu Și în vârf Să urcați doi îngeri români Cântecul lor Va trece prin piatră Și cei de dincolo Îl vor asculta Icoanele sfinților Sărutând Dacă Bani nu veți avea vreodată Veniți la concert Pe șcena aceea Vor cânta toate vedetele
DOI ÎNGERI ROMÂNI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377818_a_379147]
-
doi îngeri români Cântecul lor Va trece prin piatră Și cei de dincolo Îl vor asculta Icoanele sfinților Sărutând Dacă Bani nu veți avea vreodată Veniți la concert Pe șcena aceea Vor cânta toate vedetele limbii Începând cu cei de pe soclu Sau cu cei Trecuți în balade Deja Până la ultimul cor Noi Cei de azi Voi Cei de mâine Puteți să ascultați Gratis Concertul pe care ei l-au cântat Să fie ascultat de oricine limba ne -o știe de-i
DOI ÎNGERI ROMÂNI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377818_a_379147]
-
mult a părăsit-o-n crânguri, Merg ca un orb și ocolesc orașul In care toți mărșăluiesc cu stângul. E cam târziu să schimb eu locul Sau el să-mi schimbe felul, mă pătrunde Un dor de cavalerii urvați pe soclul Legendei Meselor nicicând Rotunde. *** Incerc să mă interpretez pe mine, După lectura Comediei Divine, Eu îmi scriu textul, regizorul sunt eu, Uneori se amestecă și Dumnezeu, Dar specatcolul este mereu întrerupt De exclamațiile unui surd, Poate că surzenia lui Este
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
și am ajuns să ne prosternăm lor? Ba mai mult..., mai aducem și jertfe acestui rău și acestei înșelări, care iese din noi precum un șuvoi de necurăție. Idoli nemișcați și batjocoritori care stau la loc înalt pe mărețele lor socluri! -Nu vorbi așa Claudia! spuse procuratorul descumpănit, cu privirea ațintită spre ea. Zeii sunt nemiloși și necruțători și ne vor zdrobi! Le vom cerși mila și va fi prea târziu! -Milă? Dar când le-a fost milă zeilor, Pilatus? Prea
AL CINCISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376369_a_377698]
-
În fond niște oameni minunați, inteligenți și pricepuți, dar nefolosiți. Eugen a fost depășit de atribuții, la un moment dat nu a știut să calculeze ceva, nu a acceptat sfaturi din orgoliu și din teamă. Teama de a coborî de pe soclul, pe care singur se urcase. Aducerea lui Eugen cu picioarele pe pământ, a însemnat umilirea, distrugerea orgoliului cimentat în capul lui, de acolo de sus îi privea pe toți cu ochi de stăpân, de autocrat, de despot stăpânitor, odată ajuns
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU VIII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375113_a_376442]
-
o rază de soare, Mâna Ta cea sfântă îi dă vindecare! Uneori în cârje aleargă frumosul, Strigă-n gura mare parcă somnorosul, Clipele-n risipă tăinuiesc dureri, Tu dai vindecare și mă- ajuți să sper! Clipe efemere îmi clădesc un soclu Mă scutur de mine, eu cel mediocru Și-Ți dau slavă Doamne prin Cuvânt și faptă Te rog să-mi întinzi mâna Ta cea dreaptă! Clipele bogate ți le-aduc în dar, Am trecut de mult, de al meu hotar
CLIPELE... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372609_a_373938]
-
1665 din 23 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Sunt tristă că lupta mea e lină, El este acolo și nu-l pot apăra, Uraganul monstru vrea să vină Și sa-l distrugă pentru a acapara! El este înalt postat pe soclu, Semeț privește lumea dens , Are ochi buni, nu-i trebuie binoclu Să vadă ce răii, îi pregătesc intens... Martor la tot ce se întâmplă Statuar fiind, nu poate face nimic, Cerul deasupra pivește, contemplă Culorile ce prevestesc un pic... Un
ODĂ PENTRU ROQUE NUBLO de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373083_a_374412]
-
mincinos:Cu toți suntem egaliScădem sufletul...PolifonieSong la vioară Caleidoscop pe noteHarababurăCrizăCe de rateuriPe piața muncii șomerCerșind o pâineBruiajSălcii pletoaseLa marginea laculuiBabe clevetind... XXIII. GOGOȘI, de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 416 din 20 februarie 2012. Statui cu soclu Vrabia scapă găinaț Pe foaia de bloc Pupitru Peste ponoare Și umbra unui greier Are orchestră Aversă Nor de lăcuste Migrații în livadă Plouă cu aripi Ascuțitoare Vara la polog Reflexele râului Ascut o coasă Gogoși Ce viermișori uzi Pe
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
în discuție și, îndreptându-mă spre poarta de intrare, în partea dreaptă a acesteia, privirea mi s-a oprit pe o troiță sculptată. Mi-am pregătit aparatul de fotografiat și m-am apropiat s-o examinez. Era așezată pe un soclu de beton împrejmuit de același stil de gard către interiorul curții față de linia drumului, ca model, material și culoare, de o frumusețe sobră, mai înaltă de aproape trei ori decât gardul, impunătoare și împodobită cu icoane. De remarcat este faptul
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
nu se dezminte, iar focul din versuri nu va putea fi stins. Ne vom întrupa ca simpli îngeri călători și din răscruce de gând vom privi tăcuți până când umbra din prăfuitele-amintiri se destramă-n călimară, iar noi nevăzuți. Pe-același soclu din tăcere, vom poposi ca îngeri, într-o iubire sortită-nepermisă, dar ai sperat că vremuri blânde vor sosi; dincolo de timp iubirea-i de inimă decisă. Dezvelind gândul și-n tăcere-nveșmântați, vom privi-ntotdeauna la fereastra închisă, iar de agrafa
ÎNGERI CĂLĂTORI de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379286_a_380615]
-
din Vechiul Regat, în Viața Românească, în Sămănătorul și în Convorbiri Literare. Calmul și naționalismul veliko-rus cad din nou asupra Basarabiei. În 1912, țarul vine să comemoreze centenarul anexării. O mulțime de scrieri jubiliare în limba rusă inundă țara și soclul unui monument în onoarea țarului Alexandru I este așezat în fața Mitropoliei. Biserica oficială, sub conducerea episcopului Serafim, este apropiată de curentul reprezentat de Uniunea Adevăraților Ruși. Această aliniere a instituției explică, fără îndoială, dezvoltarea unei mișcări religioase populare care se
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și de pe ilustrate. Iată, nu pentru totdeauna. Septembrie pătează cu galben marea peluză de sub ziduri, cerul e din nou el însuși, cel din veacul trecut, statuia lui Carol I, prințul întemeietor, e scoasă din beciuri cu lilieci și așezată pe soclul ei, în soare (pentru vecie?), cine e ăsta?, ei mișună, adulmecă, întreabă, calcă, cine mai e și ăsta? hooo! nu! aici, nu! fii civilizat, domnule! trăiască regele! ce te-a apucat? încă nu! întreabă, mișună, ce-a fost aici? întîi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
înspăimîntă pașii în clipele cînd pașii vor să caute celălalt Iași, ca și dispărut. Eclectism stînjenitor. Planurile masive ale poalelor (singurele, poate, atestînd oarecum talentul), formele edulcorate ale mîinilor și capului, fîlfîiala incontinentă a drapajului din spate, totul pe un soclu dizgrațios, de locomotivă raclă, statuia independenței (independență față de cine?, de ce?) și-a cîștigat, în anii de după augusta inaugurare, o notorietate figurativă copleșitoare. Neocolind nici ignifugele noastre cutii de chibrituri. Acum? 6 iunie Era o trăncăneală... nevinovată, cum altfel? la masa
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]