641 matches
-
Petrescu este și mai demistificator și reconfortant. Iată, pe atunci, doi tineri lucizi care, într-un limbaj într adevăr cam pretențios, alambicat și inevitabil criptic (ne aflăm, totuși, în 1984) nu aderă nici la antioccidentalismul lui Constantin Noica, nici la sofismele sale (închiderea care se deschide etc.), nici la teoria că poți fi liber chiar și în închisoare (pp. 181, 192)... Mult mai modești, autorii dialogului nu cereau decât libertăți. își puneau chiar și întrebarea: Al cărui joc îl face conștient
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
putem cel mult deduce. O astfel de preocupare este total absurdă, neimportantă, deci neglijabilă, chiar și conștiinței poetice? Cel puțin acești apolitici, total desideologizați, sunt într-adevăr onești cu ei înșiși până la capăt... Nu acceptăm, pe de altă parte, nici sofismul primatului definitiv al fragmentului, proclamat genul specific și exemplar al epocii post moderne, formulă incomparabilă de expresie etc. Adesea el nu camuflează, în realitate, decât spiritul amorf, improvizația, o idee sau o inspirație de moment. De asemenea, incapacitatea de a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și Bunul Dumnezeu: Preistoria cosmogoniei populare românești", în De la Zalmoxis la Genghis-Han, Editura Științifică, București, 1980. Eliade, Mircea, Tratat de istoria religiilor, Editura Humanitas, București, 1992. Enescu, Gheorghe, Dicționar de logică, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. Enescu, Gheorghe, Paradoxuri, sofisme, aporii, Editura Tehnică, București, 2003. Flew, Antony, Dicționar de filozofie și logică, Editura Humanitas, București, 1999. Flonta, Mircea, Kant în lumea lui și în cea de azi, Editura Polirom, Iași, 2005. Flonta, Mircea, "Metafizică a cunoașterii și sistem metafizic la
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dans la logique roumaine", în Stéphane Lupasco. L'homme et l'oeuvre, Éditions du Rocher, Paris, 1999. Isac, Dumitru, Cunoaștere și transcendență, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2003. Jaspers, Karl, Texte filosofice, Editura Politică, București, 1986. Joja, Athanase, "Adevăr formal, contradicție și sofisme în istoria logicii", în Probleme de logică, vol. X (Identitate, contradicție, temporalitate), Editura Academiei Române, București, 1993. Joja, Athanase, Logos și ethos, Editura Politică, București, 1967. Joja, Athanase, Studii de logică, vol. I, II, Editura Academiei, București, 1960, 1968. Jung, Carl
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
operează, în extinsa sa radiografie, cu un înțeles mai larg al conceptului de antinomie, în care intră deopotrivă "polarități și disjuncții", "contrarii", "relații și corelații" "antiteze și antinomii" (Zenovie Cârlugea, op. cit., p. 4). 17 Athanase Joja, "Adevăr formal, contradicție și sofisme în istoria logicii", în Probleme de logică, vol. X, București, 1993, p. 12. 18 Athanase Joja, "Asupra unor aspecte ale logicii dialectice", în Studii de logică, vol. I, Editura Academiei, București, 1960, p. 83. 19 Ibidem, p. 80. 20 Cf.
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
p. 12. 18 Athanase Joja, "Asupra unor aspecte ale logicii dialectice", în Studii de logică, vol. I, Editura Academiei, București, 1960, p. 83. 19 Ibidem, p. 80. 20 Cf. Gheorghe Enescu, "Antinomiile în concepția lui Hegel", în Gheorghe Enescu, Paradoxuri, sofisme, aporii. Studii logico-filosofice, Editura Tehnică, București, 2003, p. 117. 21 G.W.F. Hegel, Logica, Editura Academiei, București, 1962, p. 121. 22 Cf. Mircea Florian, Dialectica. Sistem și metodă, de la Platon la Hegel, Editura Casa Școalelor, București, 1947, pp. 43-44
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a intrat în limba comună mai târziu (Ibidem, p. 9). 30 Într-adevăr, sensul de bază al termenului "paradox" nu coincide cu cel al "antinomiei". La origine, el însemna "părere contrară verosimilității opiniei comune" (Athanase Joja, "Adevăr formal, contradicție și sofisme în istoria logicii", în op. cit., p. 12). 31 Solomon Marcus, op. cit. pp. 14-15. 32 În volumul Roland Posner, Hans-Peter Reinecke (eds), Zeichenprozesse: Semiotische Forschung in den Einzelwissenschaften, Athenaion Wiesbaden, 1977, pp. 109-128. 33 Antinomiile kantiene pot fi așezate în scheme
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
între două propoziții p și q, astfel că q ≡ p și p - q și q - p; b) contradicție formală demonstrată într-un sistem teoretic" (Dicționar de logică, p. 266), sau, cum o numește într-o altă lucrare, "teoremă contradictorie" (Paradoxuri, sofisme, aporii, p. 121). O enciclopedie universală recentă (Encyclopédie Philosophique Universelle. Les Notions Philosophique. Dictionnaire 1. PUF, 1990) definește paradoxul altfel: "un raționament a cărui concluzie contrazice premisele sau care justifică două concluzii contradictorii...". Un alt dicționar (Antony Flew, op. cit.) pare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nedeterminarea limbajului; c) autocontradicțiile, de genul "Toate propozițiile sunt false" (Gheorghe Enescu, op. cit. p. 55). 47 În acest sens, raporturile ce dau structura logică a antinomiilor kantiene sunt de contrarietate (Cf. Gheorghe Enescu, "Analiza logică a antinomiilor kantiene", în Paradoxuri, sofisme, aporii, p. 89). 48 Cf. Petre Botezatu, Introducere în logică, vol. 1, Editura GRAPHIX, 1994, pp. 80-81. 49 Alexandru Petrescu, op. cit., p. 66. 50 S-a spus, în acest sens, că Blaga "și-a construit sistemul în toate ramurile: epistemologie
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Modelele științei și evoluția problematicii teoriei cunoașterii", în Analele Universității București, 1971. 278 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., p. 271. 279 În legătură cu acest lucru, în filosofia românească se poate vedea Gheorghe Enescu, "Analiza logică a antinomiilor kantiene", în Paradoxuri, sofisme, aporii, Editura Tehnică, București, 2003. 280 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., p. 271. 281 Lucian Blaga, " Despre conștiința filosofică", în op. cit., pp. 76-77. 282 Mircea Flonta, Kant în lumea lui și în cea de azi, Editura Polirom, Iași, 2005
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
omenească? Gândirea omului este un scandal. Răsfoiți un text din Istoria filozofiei. Să vedem: sistemele filozofice sunt nenumărate. Ele sunt numite mai ales după principiile pe care se bazează filozoful care studiază ființa: monoteismul, dualismul, panteismul, fetișismul, gnosticismul, atomismul, stoicismul, sofismul, cinismul, epicureismul, scolasticismul, empirismul, pragmatismul, transcendentalismul, scepticismul, enciclopedismul, tradiționalismul, idealismul, criticismul, ontologismul, ocazionalismul, dinamismul, sensismul, evoluționismul, raționalismul, materialismul, pozitivismul, eclectismul, neoplatonismul, neo-scolasticismul, modernismul, imanentismul, istoricismul, existențialismul, actualismul, teozofia. Să observăm că toate sistemele în care militează grupuri, mai mult sau
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
că uneori primim lecții chiar de la adversarii noștri atât în domeniul solidarității sociale, dar și în generozitatea conceptelor despre îndatoririle de dreptate? Și astfel, sufletul copleșit și frământat de mii de îndoieli, care apar înlăuntrul său, mai este expus și sofismelor dușmanului, care - după cum notează [card.] Newman - insinuează că religia și datoria sunt lucruri într-adevăr juste, admirabile și fără îndoială supranaturale, dar că în practică persoanele religioase sunt foarte deficitare, ba chiar că până și religia, într-un final, este
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
dat doctrinelor filozofice pentru care senzațiile reprezintă condiția necesară și suficientă de cunoaștere 40. simbolism = curent în literatură și artă (Franța, 1885); căuta să sugereze, prin valoarea muzicală și simbolică a cuvintelor, nuanțele cele mai subtile ale vieții interioare 41. sofism = raționament corect în aparență, dar fals în realitate cu tendință de a înșela 42. stoicism = curent filozofic creat de Zenon în sec. IV a.Chr. în Grecia antică: omul trebuie să se conducă după rațiune și să înfrunte cu fermitate
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
a partidului socialist democrat, pe care îl cunoscuse în monarhia austro-ungară. Polemica dintre socialiști și comuniști, Iuliu Maniu o ignora și nu și-a dat osteneala să deschidă cartea lui Karl Kauzki, elevul și contemporanul lui Engels, care destrăma toate sofismele bolșevice. Într-un articol al lui Lucrețiu Pătrășcanu, conducătorul comuniștilor de la acea epocă, intitulat: "Cum s-a pregătit actul de la 23 august", apărut în România liberă din 23 august 1945, se spune: În pregătirea lui 23 august s-au ținut
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
lărgi conștiința poetului, incapabilă însă a-l determina să creeze și folositoare în același timp și criticului, în măsura în care-i îndrumează sensibilitatea". Și, una din primele propozițiuni, care se vor și o concluzie a cursului său, este, în fapt, un ușor sofism: Nu există poezie acolo unde nu este nici o organizațiune, nici o structură, într-un cuvînt nici o idee poetică e clar, nu este poezie dacă nu-i prezentă ideea poetică (?) și mai sînt alte cîteva propozițiuni de aceeași adîncime și claritate. Pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pentru prima dată, bucuros de renașterea sa, bucuros de suferința formidabilă, năucitoare În care a fost aruncat și În care nu a decăzut, nu a murit, nu s-a Înecat! A fi viu, Înseamnă, iată, nu numai a supraviețui! 11 Sofisme, mi se va replica; dintr-un defect ai făcut o calitate. Deoarece nu ești capabil să te schimbi când totul În jur se modifică, oamenii, instituțiile, mentalitățile, valorile, chiar, tu... rămâi rigid, Îți pierzi nu numai o bună parte din
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
recunoaștem că e mai puțin inventivă în acest loc, ea ocolește pur și simplu problema - cum o fac azi nu puțini filozofi universitari, lăsându-ne pe noi, filozofii diletanți, de a o aborda! - sau răspunde la marea întrebare printr-un sofism brutal: sensul vieții se află în ea însăși! (Evident, filozofii îmi vor replica că Hegel, de exemplu, sau Kant abordează problema și îi dă și un răspuns, dar locul aici nu e potrivit pentru un excurs al „finalității istoriei” cum
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de făptura noastră trecătoare, lui, noi îi suntem obligați; dacă nu cu un răspuns, oricum cu tratarea, „atacarea” acestei „chestiuni”, mai ales azi, în modernitate sau post-modernitate, când „specialiștii” se rușinează de a o aborda sau o rezolvă, printr-un sofism sau altul, briliant, fără îndoială, și apoi se privesc în oglindă, Domniile lor, să constate încă o dată cât de abil, de truculent, a putut fi propriul lor creier, propria lor rutină speculativă. Iată una din obligațiile noastre, de „scormonitori de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
această "romantică" abordare a destinului? Ce mai înseamnă "nemurirea" pentru un artist? Nichita Stănescu a fost și el ministru. Un ministru al poeziei. Comunismul i-a oferit această condiție. Prin urmare, îi era ușor să se joace cu astfel de sofisme. Poezia ta e, în multe secvențe, încărcată de fior mistic, de căutarea revelației... Când îl întâlnești, de obicei, pe Dumnezeu? Atunci când uit de mine și am timp să privesc cu seninătate în jur... Anul trecut "Bahluiul literar" devenise foarte mocirlos
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de azi spectacole de maximă eficiență educativă, construindu-și un repertoriu de înaltă exigență artistică, înțeles ca o operă de cultură, de opțiune politică și discernământ critic făcut de pe pozițiile ideologiei noastre comuniste.“ (Cronica, 10 decembrie 1976) VÂNTU Victor „Dincolo de sofismele și volumele verbale pe tema «democrației» și a «drepturilor omului», promotorii «valorilor tradiționale ale lumii libere» urmăresc prin exportul unor asemenea «valori» să aibă drept de cuvânt în treburi care nu-i privesc, să decidă acolo unde de mult nu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
sare peste el sau Îl Înlătură fictiv. Ori, poate În măsura În care am avea dreptul să o asemănăm cu o Fata Morgana lăsată să alerge singură prin deșert În numele nostru, obligată să rezolve ea, speranța, ce nu rezolvăm noi... Sigur că prin sofism orice noțiune poate fi Îndoliată cu negația ei. Dar toate aceste reticențe se găsesc În Însăși esența clasicismului. Epimeteu nu face decît să le dezvăluie... (...Întreg universul Încape sub aripile unui fluture, cu condiția ca acesta să zboare fericit În
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
interpreților, tema filmului respectiv și interesul publicului la un moment dat. Dar nici acest lucru nu asigură succesul ; mai e nevoie și de șansă adică de o chimie, imposibil de cuantificat, între film și spectator. Există însă o doză de sofism atunci când se vorbește despre blockbustere : succesul unui film nu ar fi altceva decât rezultatul unei adunări simple cutare film a făcut cutare număr de spectatori, dar nimeni nu stă să-i întrebe pe spectatori dacă acel film chiar le-a
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
aceeași perioadă, În spațiul cultural german. În 1888, de pildă, Într-o polemică purtată cu Richard Wagner, scriitorul Gustav Freytag se Întreba ce trăsături intelectual-morale se vor dovedi a fi „inerente” evreului (de exemplu, marea lui capacitate de a practica sofismul și dialectica) și care sunt doar rezultatul unor condiții istorice nefavorabile <endnote id="(331, p. 71)"/>. La rândul său, Friedrich Nietzsche, vorbind despre „condițiile amare” În care au trăit evreii din diaspora, admira la ei „acumulările de bogăție spirituală și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
face Alexandru Paleologu , sunt consti- tutive pentru o societate democratică cu toate imperfec- țiunile ei. În sensul recuperării discernământului se referă și Bernard-Henri Lévy la „marile noastre reflexe consti- tutiv-identitare” care reprezintă o „formă de inteligență civică, socială, care blochează sofismele, silogismele menite să cauționeze oroarea, să o cosmetizeze umanitarist- utopic ca accident de etapă, ca necesitate istorică etc.”. Cea de-a doua dimensiune a contemporaneității presu- pune fixarea privirii asupra timpului tău pentru a percepe nu luminile, ci obscuritatea : (...) le
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
după cât mi-am dat seama de-a lungul vieții, începând din acea zi de 10 Decembrie 1922, ofițerul „activ” [39] român se caracterizează în general (excepțiile fiind, ca de obicei, onorabile, deși formula cu „confirmarea regulilor” mi se pare un sofism) prin lașitate. Îi place să se creadă instructor, ca și cum pentru aceasta l-ar plăti statul, și se ferește ca de ciumă de linia întâia. De aceea imensa majoritate a ofițerilor morți, atât în războiul din 1916-1918, dar mai ales în
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]