722 matches
-
a doua octavă. În cazul unui cor format din mai multe partide de voci feminine, distanța (intervalul armonic maxim admis) între sopran și vocea aflată imediat dedesubt - de obicei, alto - este de cel mult o decimă (terță peste octavă). Sopranele soliste au ambitusul mult mai larg, atât în grav (se poate merge până la sol, chiar faformula 1 din octava mică), cât și în acut (unde se poate ajunge la re, mi sau fa din octava a treia). Există doar câteva zeci de
Soprano () [Corola-website/Science/314834_a_316163]
-
II. Ambitusul vocii sopran II se apropie de cel mezzosopran (denumire care și este preferată în cazul solistelor de cor). În funcție de posibilitățile tehnice, timbru, întindere etc. există mai multe categorii de soprane. Această clasificare s-a realizat în scopul repartizării soliștilor pentru anumite roluri în operă. Astfel, soprana de coloratură posedă o mare ușurință în a parcurge contururi melodice dificile, timbrul fiind adesea „instrumentalizat”. Soprana lirică este caracterizată printr-un timbru dulce și mobilitate, în vreme ce soprana dramatică posedă un timbru penetrant
Soprano () [Corola-website/Science/314834_a_316163]
-
mare măsură din elemente acustice”. Muzica lui Caillat se bazează în principal pe acustică, înregistrările sale combinând elemente specifice muzicii folk și ale muzicii jazz, însă cântecele sale se înscriu în categoria celor pop. Ambele materiale discografice de studio ale soliste posedă influențe ale muzicii pop-rock. Temele abordate de interpretă în piesele sale variază, însă cea mai frecvent întâlnită este dragostea. Acest lucru este reliefat în mult aclamatul său șlagăr „Fallin' for You”, care a fost apreciat într-un mod pozitiv
Colbie Caillat () [Corola-website/Science/317880_a_319209]
-
București cu Dumitru Mihăilescu-Toscani și Leo Kalmuschi (canto). Începe să lucreze, mai întâi, ca pictor de biserici, după care, în 1929, debutează în rolul flăcăului lui Graur din vodevilul „Cinel-Cinel”, pe scena Teatrului Național din Craiova. În perioada 1929-1934 devine solist tenor în Corul Ansamblului „Armonia” din Craiova. În perioada 1934-1945 cântă ca solist-vocal în diverse restaurante din București, înregistrează numeroase discuri la casa de discuri Cristal (ulterior Electrecord), promovează muzica compozitorilor Ion Vasilescu, Gerd Willnow, Ionel Fernic și susține numeroase
Petre Alexandru () [Corola-website/Science/323497_a_324826]
-
a alăturat din nou acesteia în primăvara anului 1990 când orchestră israeliană s-a deplasat prima dată în Rusia și Letonia, susținând concerte la Moscova, Petersburg și Riga, apoi în anul 1994 în Chină și India. Perlman a interpretat că solist muzică la mai multe filme artistice - de pildă muzică compusă și adaptată de John Williams la Lista lui Schindler (1993) și care a fost premiată cu premiul Oscar, și recent, în compania violoncelistului Yo-Yo Mă, muzica tot a lui John
Itzhak Perlman () [Corola-website/Science/318934_a_320263]
-
cu tradiție muzicală: tatăl, Vasile fiind tenor într-un cor de amatori. Cariera muzicală a început-o la vârsta de nouă ani, când a devenit membru al Corului de Copii al Radiodifuziunii Române. La vârsta de unsprezece ani, cânta ca solistă. În 1952 s-a mutat la București pentru a studia la Școala Specială de Muzică, școală pentru cei cu aptitudini speciale. Cotrubaș și-a făcut apariția pe scenă la Opera din București ca Yniold din "Pelléas et Mélisande" de Debussy
Ileana Cotrubaș () [Corola-website/Science/297378_a_298707]
-
a dat concerte împreună cu David Oistrach, Lev Oborin, Emil Gilels și Yehudi Menuhin, care l-a vizitat la București și la Sinaia. În ultimii ani ai vieții a compus Cvartetul de coarde Nr. 2, Simfonia de Cameră pentru douăsprezece instrumente soliste, a desăvârșit Poemul simfonic "Vox Maris" pentru soprană, tenor, cor și orchestră, schițat încă din 1929, Simfoniile Nr. 4 și 5 rămase neterminate (au fost orchestrate mai târziu de compozitorul Pascal Bentoiu). O dată instaurată dictatura comunistă, s-a exilat definitiv
George Enescu () [Corola-website/Science/297377_a_298706]
-
un dirijor român. Născut în 1931, în comuna Comloșu Mare, jud. Timiș, absolvent al Conservatorului din Cluj, a studiat deopotrivă canto, dirijat coral, pedagogie, specializându-se apoi în arta dirijorală, la Berlin, cu celebrul Kurt Sanderling, a fost, pe rând solist al Teatrului Muzical din Galați, cadru universitar și, în paralel, dirijor la Cluj, pentru ca în 1983 să revină în Banatul său natal, preluând bagheta și, în perioadele 1983-1990, 1992-2000, funcția de director general al Operei din Timișoara, cu care a
Ion Iancu () [Corola-website/Science/297621_a_298950]
-
(* 5 februarie 1913, Ploiești - † 20 ianuarie 1985, București), mezzo-soprană română, solistă a Operei Române din București. s-a născut la 5 februarie 1913 în Ploiești (jud. Prahova). După absolvirea liceului în București, se înscrie la Academia Comercială. Având o voce frumoasă, prietenii o conving să dea examen de admitere și la
Maria Moreanu () [Corola-website/Science/297648_a_298977]
-
participarea soliștilor-personaje, în Pasiuni există o serie de arii și ansambluri corale executate ca adevărate comentarii. Sunt fragmentele cele mai puternice ca expresie, fiindcă desfășurarea vocală, într-un perpetuu arioso închegat pe o temă-idee, se face cu însoțirea unui instrument solist, care repetă necontenit respectiva temă-idee pe diferite trepte. Ansamblurile ample nu reprezintă totdeauna personaje colective, ci adesea doar gândurile și comentariile autorului însuși. Adeseori, Bach dă liniei vocale o linie complementară, executată de un instrument solist, încadrând melodia corală în
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
cu însoțirea unui instrument solist, care repetă necontenit respectiva temă-idee pe diferite trepte. Ansamblurile ample nu reprezintă totdeauna personaje colective, ci adesea doar gândurile și comentariile autorului însuși. Adeseori, Bach dă liniei vocale o linie complementară, executată de un instrument solist, încadrând melodia corală în țesătura instrumentală și, totodată, lărgind orizontul expresiv. Ariile sunt comentarii lirice cu mijloacele de exprimare ale epocii. Zguduitoarea arie „Îndură-te Doamne”, prin patosul interiorizat și profund, redă căința amară a lui Petru, după ce s-a
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
orchestră, simfoniile a V-a (a "Destinului") și a VI-a ("Pastorala"). În aceste compoziții se observă deosebirile față de operele compuse în primii săi ani în Viena: orchestra devine principalul "instrument" al lui Beethoven, chiar și operele compuse pentru instrumente soliste au un caracter orchestral. Prin anul 1818, Beethoven devine complet surd, singura modalitate de a comunica cu interlocutorii erau "caietele de conversații", în care aceștia scriau în loc să vorbească. Surditatea nu i-a întrerupt însă creația artistică, în 1819 compune "Variațiile-Diabelli
Ludwig van Beethoven () [Corola-website/Science/296598_a_297927]
-
compozitori români și străini, din repertoriul lui Voicu nu a lipsit nimic. A cântat alături de Yehudi Menuhin, David Oistrakh, Leonid Kogan sau Igor Oistrah. Prin Decretul nr. 3 din 13 ianuarie 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, solistului concertist Ion Voicu i s-a acordat titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii și artelor plastice”. Statul român i-a dat maestrului în folosință o vioară „Stradivarius
Ion Voicu () [Corola-website/Science/298230_a_299559]
-
liniilor muzicale, având tendința de a conferi solistului un rol în același timp conducător, dar și integrat în textura muzicală. Este angajat de ""King Oliver"", venit și el la Chicago, în formația ""Creole Jazz Band"", unde are posibilitatea ca trompetist solist să-și desfășoare întreaga virtuozitate pe care o dobândise între timp. Într-adevăr, iubitorii de jazz sunt unanimi în a recunoaște în execuțiile lui ""Satchmo"" inventivitate, fantezie ritmică și melodică, unite cu un impresionant volum sonor și un timbru de
Louis Armstrong () [Corola-website/Science/298273_a_299602]
-
pianistă și ca poetă și mai ales ca o mult apreciată profesoară de pian. Ea a găzduit un salon muzical în care se interpreta săptămânal atât muzică clasică instrumentală cât și fragmente din opere, de asemenea cânta uneori ca pianistă solistă la concerte ale orchestrei locale. În aceste împrejurări, Edvard a avut ocazia, de mic copil, să se familiarizeze cu muzica unor compozitori clasici ca Mozart și Beethoven, dar și cu cea a romanticilor ca Weber, Chopin sau Mendelssohn. Începând din
Edvard Grieg () [Corola-website/Science/298316_a_299645]
-
folosite în bisericile afro-americane „își au rădăcinile în bocetele din folclor și în tonalitatea tristă”. PopEntertainment.com critică utilizarea în exces a acestui ornament muzical, afirmând faptul că „vocea interpreților actuali dansează pe o notă” și că „prin supra-interpretarea cântecului (...), soliștii contribuie fără să știe la banalizarea muzicii de azi. Este destul de trist că interpreții, în mare parte din cauza folosirii în exces a melismelor, ucid piesa”. Melisma este divizată în patru categorii: tril, grupetto, fortis și mordent. Trilul () este un ornament
Melismă () [Corola-website/Science/317098_a_318427]
-
participări și tot atâtea premii, la Concursul Internațional "Maria Calas" - Barcelona, Concursul Internațional "P.I.Ceaikovski" - Moscova și Concursul Internațional "S’Hertogenbosch" în Olanda. Seria participărilor, în anul 1967, este răsplătită cu alte 4 premii: două la Concursul Internațional al tinerilor soliști de operă de la Sofia, Concursul Internațional de la Toulouse și Concursul Internațional "Francisco Vinăs" - Barcelona. Lista participărilor și a premiilor continuă în anul 1968 la Concursurile Internaționale "Voci Verdiane" la Busseto - Italia, "Giuseppe Verdi" la Parma - Italia, Concursul Internațional de canto
Vasile Martinoiu () [Corola-website/Science/317126_a_318455]
-
Silveștri Rapsodiile nr.1 și 2 3 piese pentru orchestră de coarde Orchestră Națională Radio Dirijor: Horia Andreescu Intercont Music Ludwig van Beethoven Simfonia Nr.9 în re minor, Op.125 Orchestră Simfonica și Corul Radiodifuziunii Române Dirijor: Iosif Conta Soliști: Emilia Petrescu -soprana Martha Kessler - mezzo soprana Ludovic Spiess - tenor Helge Bomches - baș Ion Voicu H. Wieniawsky Concertul nr.2 pentru vioară și orchestră în re minor, op.22 Orchestră simfonica a Radioteleviziunii Dirijor:Iosif Conta Dana Borsan Franz Liszt
Orchestra Națională Radio () [Corola-website/Science/317196_a_318525]
-
2009. Compoziția a primit o serie de recenzii favorabile, dar și un număr semnificativ de critici, "Digital Spy" fiind de părere că „este lipsit de sclipirea predecesoarelor sale”. Pentru a crește notorietatea cântecului a fost realizat un remix oficial cu solista Lady GaGa. Piesa s-a bucurat de o campanie de promovare și de un videoclip, al cărui premieră a avut loc pe data de 17 noiembrie 2009, cu doisprezece zile mai târziu decât se preconizase. Materialul video al celor două
Video Phone () [Corola-website/Science/317208_a_318537]
-
album oficial al acesteia, doar pe două neoficiale, "In The Beginning" și "Pre-Madonna", ce conțineau mai multe piese înregistrate de cei doi în acea perioadă. Scris de Madonna, Mirwais Ahmadzaï și Stuart Price, producția fiind realizată de ultimul menționat și solistă, cântecul a fost inclus pe al zecelea album de studio al Madonnei, "Confessions on a Dance Floor". Remixul „Paper Faces” a fost folosit ca față B pentru discul single „Sorry”, această variantă fiind interpretată și în turneul promoțional Hung Up
Indicele cântecelor de Madonna () [Corola-website/Science/317176_a_318505]
-
Madonnei, a fost scris de aceasta și Mirwais Ahmadzaï, fiind disponibil ca piesă bonus membrilor fan clubului ei, ICON, în perioada promovării albumului "Confessions on a Dance Floor". Scrisă de Madonna și Dallas Austin și produsă de Nellee Hooper și solistă, piesa deschide albumul "Bedtime Stories" (1994). Versurile descriu viața Madonnei de vedetă, făcând referire la longevitatea ei în industria muzicală - („I'll never be an angel/I'll never be a saint, it's true/I'm gonna be living
Indicele cântecelor de Madonna () [Corola-website/Science/317176_a_318505]
-
însă, nu se potrivește decât ocazional cu restul realizării tehnice; ea pare a fi în concordanță mai curând cu „morala” din spatele scenariului. Muzica este de inspirație romantică și creează imagini de mari dimensiuni, fie că este vorba de un pian solist sau de o orchestră simfonică.
Mihail Kalatozov () [Corola-website/Science/317770_a_319099]
-
o interpreta de folclor tradițional, ale cărei performanțe sunt recunoscute pe plan internațional. Sacrul, din milenara cultură țărăneasca, l-a transformat în crez artistic, prin exprimarea tradițiilor românești la nivelul scenei, într-un spectacol de rituale. Artist profesionist, a fost solista vocală a Ansamblului Profesionist Banatul din Timișoara și cântăreața în corul Operei Naționale din Timișoara. Pe langă carieră artistică, din țară și din străinătate, este și ziarista a presei româno-americane. S-a implicat în acțiuni umanitare, în țară și în
Lia Lungu () [Corola-website/Science/317994_a_319323]
-
vorbete despre lumea mirifica a satului bănățean. Studiile liceale și tehnice le-a făcut după cum urmează: Liceul 2 Pedagogic din Caransebeș, Școala de Artă din Timișoara, Facultatea de Jurnalism și Relații Publice Universitatea Spiru Haret din București. Prin concurs, devine solista vocală la ansamblul profesionist de cântece și dansuri Timișoara. În anul 1975, se căsătorește cu inginerul Tantu Ioan, de care divorțează în anul 1997. Pentru scurt timp, a fost solista vocală la “Doina Banatului” din Caransebeș. La data de 16
Lia Lungu () [Corola-website/Science/317994_a_319323]
-
Relații Publice Universitatea Spiru Haret din București. Prin concurs, devine solista vocală la ansamblul profesionist de cântece și dansuri Timișoara. În anul 1975, se căsătorește cu inginerul Tantu Ioan, de care divorțează în anul 1997. Pentru scurt timp, a fost solista vocală la “Doina Banatului” din Caransebeș. La data de 16 aprilie 1982, naște pe fiul său, Tudor. În urma unui concurs artistic devine cântăreața în corul Operei Române Timișoara. În decembrie 1989, participă la Revoluția de la Timișoara și cântă în balconul
Lia Lungu () [Corola-website/Science/317994_a_319323]