770 matches
-
de credință în puterea lui Dumnezeu. O alată legendă plasează originea bradului de Crăciun înaintea erei creștine, când copaci sau numai ramurile acestora erau folosite pentru ceremoniale. Egiptenii, de exemplu, își aduceau în casă ramuri de palmier, pentru a sărbători solstițiu de iarnă, considerat cea mai scurtă zi din an, văzându-le drept simbol al triumfului vieții asupra morții. Se spune că primii locuitori ai Peninsulei Scandinave obișnuiau de asemenea să omagieze bradul, în timp ce druzii aveau în casele lor ramuri de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
bucuria de a orna casa în spiritul Sărbătorilor de iarnă pătrunde în fiecare colț al lumii. Una dintre cele mai cunoscute plante tradiționale asociate sărbătorii Nașterii Domnului este laurul, numit și planta sfântă. În trecut a fost un simbol al solstițiului de iarnă de la festivalurile precerștine, iar în prezent dă o aură aparte Sfinteleor Sărbători, fiind considerat pavăză împotriva spiritelor rele. Deși era privit ca un arbore păgân, făcându-se paralele între frunzele-spini și coroana de spini a lui Iisus în
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cofeină, având o tărie mai mare decât toate plantele cunoscute! Arbust ornamental din vremea romanilor. Folosirea decorațiunilor din laur în timpul Săarbătorilor de iarnă provine de la un festival vechi, în care romanii îl dedicau zeului Saturn. Pe parcursul acestei serbări din perioada solstițiului de iarnă, romanii își ornau casele cu lauri. În același timp, cerștinii, care sărbătoreau în liniște nașterea lui Hristos, au urmat obiceiul vecinilor lor, decorându-și casele cu planta sfântă. În acest fel, laurul a fost asociat sărbătorii Crăciunului. La
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de credință în puterea lui Dumnezeu. O alată legendă plasează originea bradului de Crăciun înaintea erei creștine, când copaci sau numai ramurile acestora erau folosite pentru ceremoniale. Egiptenii, de exemplu, își aduceau în casă ramuri de palmier, pentru a sărbători solstițiu de iarnă, considerat cea mai scurtă zi din an, văzându-le drept simbol al triumfului vieții asupra morții. Se spune că primii locuitori ai Peninsulei Scandinave obișnuiau de asemenea să omagieze bradul, în timp ce druzii aveau în casele lor ramuri de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
bucuria de a orna casa în spiritul Sărbătorilor de iarnă pătrunde în fiecare colț al lumii. Una dintre cele mai cunoscute plante tradiționale asociate sărbătorii Nașterii Domnului este laurul, numit și planta sfântă. În trecut a fost un simbol al solstițiului de iarnă de la festivalurile precerștine, iar în prezent dă o aură aparte Sfinteleor Sărbători, fiind considerat pavăză împotriva spiritelor rele. Deși era privit ca un arbore păgân, făcându-se paralele între frunzele-spini și coroana de spini a lui Iisus în
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cofeină, având o tărie mai mare decât toate plantele cunoscute! Arbust ornamental din vremea romanilor. Folosirea decorațiunilor din laur în timpul Săarbătorilor de iarnă provine de la un festival vechi, în care romanii îl dedicau zeului Saturn. Pe parcursul acestei serbări din perioada solstițiului de iarnă, romanii își ornau casele cu lauri. În același timp, cerștinii, care sărbătoreau în liniște nașterea lui Hristos, au urmat obiceiul vecinilor lor, decorându-și casele cu planta sfântă. În acest fel, laurul a fost asociat sărbătorii Crăciunului. La
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
este orice, politician mărunt de provincie sau figurant parlamentar, numai om politic nu. Dar câți o percep de fapt? întrebare deschisă... Politologul este dublat, cum am menționat, de scriitor. El poate deci face foarte bine și reportajul trepidant al unui Solstițiu însângerat la București (printre cele două-trei texte într-adevăr notabile despre revoluția străzii; textul este datat 28 decembrie 1989), după cum Stelian Tănase schițează și portrete de eroi, care devin literari prin punere în pagină. Ion Iliescu, de pildă, este Un
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
aplecarea secretă spre autodistrugere" a lui Ștefan, "tentația Thanatos-ului"19. La rândul său, eroul romanului, Ștefan (gr. stephanos = coroană) este și numele primului sfânt martir creștin sărbătorit pe 27 decembrie. Faptul că această sărbătoare are loc cu câteva zile după solstițiul de iarnă este pentru Matei Călinescu un detaliu însemnat în înțelegerea importanței mitologiei solstițiale în proza lui Eliade: "Scenele-cheie din roman sunt, în termenii ciclului solar, legate direct de solstiții (noaptea Sfântului Ioan, Crăciunul, Sfântul Ștefan, Anul Nou). Însăși etimologia
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Faptul că această sărbătoare are loc cu câteva zile după solstițiul de iarnă este pentru Matei Călinescu un detaliu însemnat în înțelegerea importanței mitologiei solstițiale în proza lui Eliade: "Scenele-cheie din roman sunt, în termenii ciclului solar, legate direct de solstiții (noaptea Sfântului Ioan, Crăciunul, Sfântul Ștefan, Anul Nou). Însăși etimologia solstițiului poate fi relevantă aici: la solstițiu, soarele pare să "stea nemișcat" vreme de câteva zile. Solstițiul reprezintă, prin urmare, o calitate diferită a timpului, un timp privilegiat, o pauză
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de iarnă este pentru Matei Călinescu un detaliu însemnat în înțelegerea importanței mitologiei solstițiale în proza lui Eliade: "Scenele-cheie din roman sunt, în termenii ciclului solar, legate direct de solstiții (noaptea Sfântului Ioan, Crăciunul, Sfântul Ștefan, Anul Nou). Însăși etimologia solstițiului poate fi relevantă aici: la solstițiu, soarele pare să "stea nemișcat" vreme de câteva zile. Solstițiul reprezintă, prin urmare, o calitate diferită a timpului, un timp privilegiat, o pauză în fluxul ineluctabil al lui Cronos. Tema majoră a romanului lui
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
un detaliu însemnat în înțelegerea importanței mitologiei solstițiale în proza lui Eliade: "Scenele-cheie din roman sunt, în termenii ciclului solar, legate direct de solstiții (noaptea Sfântului Ioan, Crăciunul, Sfântul Ștefan, Anul Nou). Însăși etimologia solstițiului poate fi relevantă aici: la solstițiu, soarele pare să "stea nemișcat" vreme de câteva zile. Solstițiul reprezintă, prin urmare, o calitate diferită a timpului, un timp privilegiat, o pauză în fluxul ineluctabil al lui Cronos. Tema majoră a romanului lui Eliade - conflictul dintre timpul primordial (sacru
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
lui Eliade: "Scenele-cheie din roman sunt, în termenii ciclului solar, legate direct de solstiții (noaptea Sfântului Ioan, Crăciunul, Sfântul Ștefan, Anul Nou). Însăși etimologia solstițiului poate fi relevantă aici: la solstițiu, soarele pare să "stea nemișcat" vreme de câteva zile. Solstițiul reprezintă, prin urmare, o calitate diferită a timpului, un timp privilegiat, o pauză în fluxul ineluctabil al lui Cronos. Tema majoră a romanului lui Eliade - conflictul dintre timpul primordial (sacru) și timpul istoric - face cât se poate de naturală utilizarea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Mihai Vinereanu 22 consideră cuvântul Sânziană o formă compusă din sân- (*saln-, *seln-) și *diena (zeiță, zână), care a trecut prin formele mai vechi *Saldiena și * Sandiena, "zeița soarelui". Autorul stabilește legătura între etimologia cuvântului și celebrarea sărbătorii în perioada solstițiului de vară, când soarele se află în deplinătatea forței lui. Punctul de plecare în elaborarea teoriei îl reprezintă lucrarea Anei Radu Chelariu, Metafora metaforei (studiu de mitologie comparată) care asociază formele Sânziana, respectiv Cosânzeana "cu mitul din legenda Soarelui și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
deoarece Cosânzeana își are etimologia în sânziana (zeița Soarelui)33 și nu în cosângeana, etimologie pe care și autorul o consideră incertă 34. În acest sens, Ivan Evseev are în vedere o interpretare lingvistică și mitologică, drum care duce la solstițiul de vară și la mitologia florii de sânziană și evidențiază evoluția "de la o divinitate lunară (Diana), la o zână (Iana Sânziana sau Ileana Cosânzeana), iar de aici la o plantă (sânziana)"35. În Enciclopedia sa onomastică, Christian Ionescu interpretează numelui
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
mai aminti niciodată (aceeași amnezie a personajelor eliadești care le desparte de condiția paradisiacă) se leagă de timpul solstițial al transcenderii în moarte (ziua Sf. Onufrie încheie vara), recurent în proza eliadescă (în Calendarul iulian sărbatoarea Sfântului Onofrei marca perioada solstițiului de vară). Proza eliadescă acordă o mare importanță "mitologiei solstițiale": simbolismul solstițiului de iarnă care supraviețuiește camuflat în structura petrecerilor de Crăciun 358 și a celui de vară ascuns în sărbătoarea Sânzienelor. În povestirea lui Gologan, nașterea mistică se leagă
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
condiția paradisiacă) se leagă de timpul solstițial al transcenderii în moarte (ziua Sf. Onufrie încheie vara), recurent în proza eliadescă (în Calendarul iulian sărbatoarea Sfântului Onofrei marca perioada solstițiului de vară). Proza eliadescă acordă o mare importanță "mitologiei solstițiale": simbolismul solstițiului de iarnă care supraviețuiește camuflat în structura petrecerilor de Crăciun 358 și a celui de vară ascuns în sărbătoarea Sânzienelor. În povestirea lui Gologan, nașterea mistică se leagă de vița-de-vie. Cel mai adesea, simbolurile se constituie in ansambluri triadice. Un
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
dintre spectatori și artistă ("Când am întâlnit-o, în iunie... - s.m."584), un timp "al echilibrului și continuității dintre două lumi, dintre zi/ viață/real/ aici și noapte/moarte/imaginar/dincolo"585. În Încercarea labirintului, Eliade lega "mitul și simbolul solstițiului" care îl obsedau "de ani de zile", Sânzienele care împart anul în două ("zilele încetează să mai crească și încep să descrească. Ele formează deci un mijloc"), de jumătatea drumului vieții așa cum apare la Dante ("Nel mezzo del camin di
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
să aprofundeze aceste teme, regăsind izvorul irațional care le-a generat. Eliade îndemna la crearea unei drame fantastice românești pornind de la teme folclorice ca priveghiul morților, jocurile de copii - considerate resturi din ceremonialele inițiatice și riturile agricole - Noaptea Sfântului Andrei, solstițiul de vară, misterul topitoriilor metalelor prețioase, teme care conduc către izvorul etern de creație, prezența fantastică 686). Teatrul înseamnă transpunerea unor scenarii "mitico-rituale", arhaice, soteriologice, escatologice, ritualice, erotice, inițiatice, simpla lor "desfășurare dramatică". Tetralogia de început cuprinde La început a
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
camuflate: codul de descifrare a mesajelor din Scânteia este fondat pe fazele lunii, misterul antedatării ziarelor este un "pseudomister", adică o "performanță de ordin tehnologic", crainicul Graalului poartă numele biblic Zevedei, Pantazi are iarba fiarelor. Anumite elemente trimit la mitologia solstițiului de vară: Iarba fiarelor, despre care se crede că înflorește pe la miezul nopții de Sânziene, "dar numai pentru câteva clipe"730, precum și mesajul transmis de edițiile din Scânteia care sunt datate în iunie. Simbolismul solstițial a fost considerat esențial pentru
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
corpului omenesc prin anamneza secretului regenerării periodice, și al tinereții fără bătrânețe, Zalomit poate asista la "metamorfoza uneia din cele trei Grații", Euphrosyna, metamorfoză care are loc "prin martie, și din nou în wunderschöne Monat Mai, și apoi, în apropierea solstițiului de vară"763. Misterul morții doctorului Tătaru și, implicit, semnificația pe care acesta o dă sintagmei Les trois Grâces camuflează încercarea sa de a vindeca trei paciente bolnave de cancer, bazându-se pe propria-i axiomă: "Dumnezeu n-a abolit
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
tragedia Eufrosinei/ Persefonei, "pentru că nu el hotărâse suspendarea tratamentului", știe că "este opera lui"776. Numele doctorului traduce, prin contaminare, Tartarul căruia îi este sortită Euphrosyna jumătate de an. Moartea doctorului Tătaru survine în același timp magic, 22 iunie, ziua solstițiului de vară, Sânzienele, la aceeași oră când este posibilă trecerea în altă lume, "două, două și jumătate după-amiază". În clipa revelării adevărului despre ființa hibridă a Euphrosinei, doctorul își asumă o vina tragică ("A înțeles ce infern este, în fond
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cel care îl călăuzește în călătoria extatică (sintagma este utilizată de mai multe ori în Istoria credințelor...867, cu referire la aventurile trăite de șamani în transele lor, la viziunile extatice ale acestora), într-un moment sacru: "trei zile până la solstițiul de vară, până la Sânziene, continuă Orobete fără să-l privească. Adică, exact 12 ani de când am încheiat lectura Jidovului rătăcitor, în hambarul comunal din Strândari..."868. Despre "mitul și simbolul solstițiului" Eliade mărturisea că îl urmăresc "de ani de zile
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ale acestora), într-un moment sacru: "trei zile până la solstițiul de vară, până la Sânziene, continuă Orobete fără să-l privească. Adică, exact 12 ani de când am încheiat lectura Jidovului rătăcitor, în hambarul comunal din Strândari..."868. Despre "mitul și simbolul solstițiului" Eliade mărturisea că îl urmăresc "de ani de zile"; "simbolismul religios al solstițiului" îl vedea în strânsă legătură cu imaginile și temele folclorului românesc și european, "în noaptea aceasta, cerul se întredeschide, se poate vedea lumea de dincolo în care
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Sânziene, continuă Orobete fără să-l privească. Adică, exact 12 ani de când am încheiat lectura Jidovului rătăcitor, în hambarul comunal din Strândari..."868. Despre "mitul și simbolul solstițiului" Eliade mărturisea că îl urmăresc "de ani de zile"; "simbolismul religios al solstițiului" îl vedea în strânsă legătură cu imaginile și temele folclorului românesc și european, "în noaptea aceasta, cerul se întredeschide, se poate vedea lumea de dincolo în care se poate dispărea ... Dacă cuiva i se înfățișează această vedenie miraculoasă, el iese
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Ioan Botezătorul (Sanctus Dies Iohannis) cu care se suprapun aceste datini străvechi. Matei Călinescu care respinge derivarea etimologică a lexemului Sânziene din Sanctus Johannes, utilizează mitologia solstițială, stabilind corespondențe la nivelul etimologiei numelor, în Noaptea de Sânziene (din perspectiva mitologiei solstițiului, Sabinei Fânaru interpretează numele patronilor grădinilor de vară - Iancu și Enache - în care cântă Leana). Relația pe care o stabilește numele personajului feminin, Ileana, cu acest timp sacru face posibilă extinderea acestei grile de interpretare și la alte proze, cum
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]