1,075 matches
-
de orice însă, ea nu este teleologică. Foucault însuși nu pleacă niciodată de la ceea ce a găsit deja, ci își construiește subiectul, cercetându-l. Acesta îl poartă într-un orizont generos al posibilităților de investigare, îi permite sau chiar îi impune sondări în timp și trecerea granițelor disciplinare; exercițiul de investigare metodică este el însuși o desfășurare de argumente în câmpul ideilor, prin definiție deschis. Mai atent la rigoarea canonului, Giorgio Agamben aplică metoda arheologică în căutarea unei alte "rădăcini" a ideilor
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
istoria sa − au încadrat permanent reprezentările identitare și legătura dintre trecutul memorat și necesitățile de autolegitimare ale comunității sau ale individului. Constatarea cu privire la funcția istorică a imaginarului, de releu și de arhivă identitară, poate fi punctul de plecare pentru o sondare adâncă în magma vocabularului, în căutarea "genealogiilor" cuvântului, a semelor care au migrat în timp de la o noțiune la o alta învecinată, pentru a-i întări sensul în raport cu formele lingvistice uzuale și cu familia ei lexicală, cu simbolurile generate, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
prin care el se finalizează și prin care conduce la un progres sau la definirea unei noi platforme teoretice).4 O cercetare "arheologică" impune alegerea instrumentarului de lucru, pregătirea și delimitarea unui perimetru, apoi a nivelelor și a direcțiilor de sondare, a strategiilor după care anumite lucruri sunt lăsate deoparte, ca "martori", în favoarea dezvăluirii altora. Pentru studiul de față, nu urmăresc atât evoluția structurilor globale ale imaginarului, antropologice sau istorice, cât mai curând relația unor noțiuni specifice, dar învecinate semantic, cu
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
se lega (datoria față de comunitate)5. Dată fiind implicarea întregii Rome în procesul de comemorare, constatăm că imaginarius are o relevanță cu mult mai mare decât s-ar fi putut crede inițial. Se impune de aceea în etapa următoare o sondare mai adâncă, și anume către cetatea greacă, pentru a căuta noțiunile și ritualurile care pot lumina dinspre trecut semnificația formei primare a cuvântului latin. Totodată, textele clasice grecești revelă la rândul lor un mod de a reflecta asupra valorilor comune
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de identificare, aplicate în funcție de relieful "natural" al trecutului, și nu prestabilit, și care ar putea oferi o cheie de lectură pentru relația complexă dintre psihismul colectiv, proiecțiile imaginative compensatorii, formalizarea experienței de viață și nevoia de legitimare prin memoria arhivată. Sondarea arheologică vizează însă la rândul său nu atât istoria structurilor imaginarului, cât formarea și tectonica termenilor care sunt definitorii pentru el. Sinuoasă, ea caută să ferească obiectul de studiu de "iluzia semiologică" (Durand, Structurile antropologice 30), pentru a releva mai
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
cetății antice despre politic și a reprezentărilor puterii în imperiul creștin nu întâlnește conținutul social al sistemului lui Dumézil. Urmez mai curând linia care îl desparte pe Durand de teoria societăților indo-europene și caut să țin cont de ea în sondarea imaginarului, acolo unde întâlnim pragul istoric dintre lumea pre-creștină și cea creștină, pentru că: ... nici studiul lui Dumézil nu explică originea sensibilizării conștiințelor la două moduri diferite de simbolism [cu referire la "suveranitatea magico-religioasă" și "regalitatea simbolică", n.n.] și mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și asupra politicii de guvernare a unei comunități prin intermediul ceremonialului, al imaginii divinului și al credinței. Pentru că metoda de lucru caută să ajungă la o imagine virtuală a vechiului "sit" arheologic, pe baza a ceea ce îi poate oferi acum o sondare, Înainte de a putea spune că avem de-a face, în deplină certitudine, cu o știință, cu romane, cu discursuri politice, cu opera unui autor sau chiar cu o carte, materialul ce se cere tratat în neutralitatea lui primă este o
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
practicile lor, acordându-i un rol major în cunoaștere. Pentru a discuta funcția imaginii în ritualurile funerare, acolo unde o regăsim în relație foarte strânsă cu cea mai veche formă lingvistică atestată (în latină) a imaginarului, este nevoie de o sondare, oricât de rapidă, în semantismul ei din limba greacă, în căutarea sememelor originare; de ce nu?, poate mai cu seamă în interpretările filosofice denumite convențional "materialiste". Ele ne-ar putea ajuta în înțelegerea substanței cuvântului pe care îl cercetăm și care
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de gândirea colectivă, astfel încât o comunitate să și le poate aminti în momentele și în felul în care are nevoie de ele. Rememorarea însăși, spontană sau deliberată, mnēme, respectiv anamnēsis (Aristotel, De memoria et reminiscentia), este precum un proces de sondare, dar nu arheologică, răbdătoare și atentă la mișcările și transformările imaginii urmărite, ci rapidă, cu perimetru de identificare predeterminat sau cunoscut precis (în cazuri de criză identitară, spre exemplu, comunitatea apelează la anumite răspunsuri și argumente din memorie, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
imaginația și implicit imaginarul pot fi socotite modalități de recuperare a stării de beatitudine (la creștini, în urma obținerii iertării păcatului adamic), dar și o formă care exprimă această tendință, condiționată de doliu și de penitență (voi reveni)13. Pentru moment, sondarea unui nou perimetru arheologic nu ne va duce către interpretarea acordată memoriei în filosofia clasică a vechii Grecii, ca să căutăm rădăcinile teoriei construite de Plotin pe baza ei. Invoc aici doar o lucrare actuală, datorată lui Paul Ricœur, Memoria, istoria
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
textelor filosofiei clasice (la Platon și la Aristotel) relația dintre amintire, cunoaștere și manifestările specifice vederii. Subiectul procesului de rememorare, amintește el, coboară pe firul narațiunii mitice până la fondarea lumii, până la geneză și la vârstele de aur. Orice astfel de sondare presupune o inițiere, dar și un scenariu riguros al ceremonialului, cu roluri și cu scenografii specializate (cum vom vedea și în cazul roman, al funera imperatorum), cu tehnici de memorare și de interpretare, pentru ca o comunitate să-și păstreze trecutul
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
virtuțile individuale, obligatorii pentru o bună guvernare (în viziunea stoicilor, de la Cicero, la Seneca și la Marcus Aurelius, dar și a puterii creștine). Nu aspectul fantezist sau fantastic în crearea imaginarului colectiv este aici "sememul" pe care îl căutăm prin sondarea "arheologică", ci un anumit sens definitoriu pentru comunitate, nederivat, "realist", apropiat de necesitatea fundamentală de a legitima un trecut și de a avea un simbolism "obiectiv", confirmat de realitate și eficient în viitor. Această obiectivitate era ancorată în regimul vizualului
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
etimologice amintite mai sus, sunt repere conceptuale definitorii în discursul identitar, dar și în discursul științific despre imaginar - pe care îl putem înțelege ca fiind mai complex decât o simplă paradigmă operatorie, cu diferite variabile specifice (imagini fanteziste, simboluri etc.). Sondarea arheologică ne conduce către textele (grecești și latine) care pun termenul în relație atât cu funcția creativă a spiritului uman, imaginația − subst. φαντασία, adj. φαντασιώδης, φανταστικός, respectiv subst. imaginatio, implicit cu adj. imaginarius −, cât și cu plăsmuirea și reprezentarea, imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
al glorificării, pe care l-am corelat cu diverse aspecte ale ritualului similar din cetatea greacă, dar și cu scurte analize ale unor noțiuni învecinate semantic și conceptual sau înrudite lexical (prezente în texte gecești și latine), în a doua sondare am căutat să prezint unele elemente de teorie, la Platon și la Aristotel, care au putut modela viziunea asupra exercițiului puterii în lumea greco-romană și ulterior în cea creștină. În a treia sondare în istoria conceptelor vom trasa "grefa" de la
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
texte gecești și latine), în a doua sondare am căutat să prezint unele elemente de teorie, la Platon și la Aristotel, care au putut modela viziunea asupra exercițiului puterii în lumea greco-romană și ulterior în cea creștină. În a treia sondare în istoria conceptelor vom trasa "grefa" de la teoria anticilor la cea creștină, încadrată de actele politice ale lui Constantin I (cu trimiteri la scrierile lui Eusebiu din Cesareea), fundamentul teologiei politice creștine, la origine teocrație bizantină 41. Mutația fundamentală pe
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
iconodule; ea putea trimite atât la bunurile materiale și la cele simbolice, cât și la slujirea credinței și a legii printr-o înțeleaptă aplicare și adaptare în gestiunea tuturor manifestărilor vizuale ale sacrului. Am urmat aici un parcurs "arheologic", de sondare și de identificare, dar și de analiză contextuală a unor noțiuni, formațiuni discursive sau micro-bazine semantice, pentru a schița o posibilă genealogie conceptuală a imaginarului. Am urmărit de aceea grefa de la imaginarul filosofic antic al politicului la formele creștine ulterioare
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
foarte lentă, date fiind transformările târzii, de tip umanist, apoi iluminist, sub influența Europei centrale sau, foarte rar, occidentale. De aceea, imaginarul medieval românesc și arta creștină locală s-au situat în trena unei gândiri generale conservatoare. Am încercat această sondare genealogică pentru anumite formațiuni discursive, idei și structuri simbolice ale imaginii puterii cu scopul de a verifica în ce măsură imaginarul medieval, ca o reflectare a planului puterii creștine de sorginte bizantină, de gestionare spirituală și materială a oikonomiei, a moștenit și
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de sud-est a continentului: Platon și Aristotel, priviți ca premergători incontestabili ai gândirii creștine; Plotin, Ghemistos Plethon, Ioan Damaschinul (interesat direct de Stagirit), dar și Varlaam din Calabria (important nu atât pentru conținutul scrierilor, cât pentru rolul său). Prin această sondare "arheologică" - în siajul teoriei lui Michel Foucault -, în căutarea unor formațiuni discursive, modele, teme, idei și noțiuni-cheie pentru imaginarul european premodern, s-ar putea ajunge la perspective noi asupra relației dintre gîndirea medievală românească (politică, teologică sau colectivă) și tradiția
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
lui, până acolo unde "pulsează" formațiunile discursive, semantismele vechi, simbolurile, imaginile și teoriile, detaliile istorice și opțiunile politice, care fac, toate, să se articuleze marele corp al imaginarului − această lume internă a mentalului colectiv, cum l-am numit de la început. Sondarea arheologică ne-a purtat până la straturi de cultură adânci, în antichitatea greco-romană, pe nivelele și sub-straturile sale colaterale, și ne-a permis să ne deplasăm atât pe axul vertical, al perioadelor, cât și pe orizontală, în spațiu, urmărind translația din
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
coeziunii; - antrenarea elevilor În activități educative care să le modeleze comportamentul psihosocial. Dezavantajul major este acela că tehnicile sociometrice nu au valoare absolută În studiul grupurilor școlare. 3.Metoda chestionarului Considerată o variantă a anchetei sociale sau o formă de sondare a opiniei publice, metoda chestionarului este una dintre cele mai răspândite metode În cercetarea socială și psihologică. În esență, metoda se bazează pe o suită riguroasă, logică de Întrebări care să permită celui anchetat să răspundă repede și corect, oral
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
Prin comparație constatăm unele similitudini cu metodele prezentate anterior. La prima vedere această probă seamănă cu testul sociometric deoarece, la fel ca și acesta, proba cere indicarea unor nume ale colegilor. Se deosebește de testul sociometric, centrat mai ales pe sondarea relațiilor de natură afectivă dintre membrii grupului, prin aceea că evidențiază gradul de cunoaștere a elevilor Între ei și mai ales modalitatea concretă de cunoaștere. Proba "Ghici, cine?" seamănă mult și cu un chestionar (descrierile 13 și 14 sunt de
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
b Distribuția cadrelor din lot În funcție de gradul didactic Observație: Majoritatea subiecților incluși În lot sunt cadre didactice cu pregătire profesională de Înalt nivel: au grade didactice (78,7% și studii universitare (68,8%. 4. Metodologia utilizată Investigația a vizat sondarea opiniei cadrelor didactice din 8 școli ieșene (școli de cartier și școli de centru cu privire la importanța acordată activității de cunoaștere a grupului școlar, utilizând metode, tehnici și instrumente specifice. S-au folosit următoarele tehnici: a Ancheta exploratorie b Chestionarul pentru
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
școlar. 5. Analiza și interpretarea rezultatelor investigației a Rezultatele obținute prin desfășurarea anchetei exploratorii Pentru buna desfășurare a etapei de Început a studiului, am completat un ghid de interviu sub forma unui set de 7 Întrebări deschise ce au vizat sondarea opiniei cadrelor didactice În legătură cu aspecte esențiale ale relației educator - grup școlar. (1 Primul indicator a urmărit evidențierea competențelor semnificative care Îl ajută pe Învățător/ institutor sau profesor diriginte să fie nu doar un simplu manager al clasei, ci
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
cele cu experiență redusă (29,1%, de mai mulți Învățători (37,5% decât diriginți (33,3%. 8% 15% 29% 29% 19% 1 2 3 4 5 27% 19% 23% 0% 33% 1 2 3 4 5 94 Chestionarul, formă de sondare a opiniei elevilor mai ales când În derularea firească a fenomenelor apar manifestări pentru care nu se găsește o explicație bine Întemeiată, este folosit des de un număr mai mare de diriginți (35,4% decât de Învățători (25% și de
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
au apărut ca putere globală, un autor britanic pe nume W. T. Stead scrisese deja o carte intitulată The Americanization of the World, publicată în 1902. În mod similar, la mijlocul anilor '70, majoritatea locuitorilor din vestul Europei mărturiseau agențiilor pentru sondarea opiniei publice că preferau o distribuire egală a puterii între Statele Unite și URSS decât dominația S.U.A.20 Dar cei care consideră intensificarea recentă a antiamericanismului drept consecința inevitabilă a mărimii comit o eroare crezând că nu se poate lua nici o
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]