330,217 matches
-
societăți, multietnică și multiculturală. Muzica, întocmai ca și societatea, era multilingvă - cântecele fiind intonate în toate limbile care circulau în acea perioadă : arabă dialectală, romană sau latina vulgară și ebraică. Comunitățile deschise interacționează liber, iar muzica ce deținea înainte caracteristici specifice numai unei singure comunități, devine muzica specifică unei regiuni întregi sau a unui oraș. Există totuși enclave în care s-au conservat cât de cât caracteristicile muzicii originare din Orient. Odată cu sec. XII, orașele din Al-Andalus încep să cedeze în
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
și societatea, era multilingvă - cântecele fiind intonate în toate limbile care circulau în acea perioadă : arabă dialectală, romană sau latina vulgară și ebraică. Comunitățile deschise interacționează liber, iar muzica ce deținea înainte caracteristici specifice numai unei singure comunități, devine muzica specifică unei regiuni întregi sau a unui oraș. Există totuși enclave în care s-au conservat cât de cât caracteristicile muzicii originare din Orient. Odată cu sec. XII, orașele din Al-Andalus încep să cedeze în fața Reconquistei spaniole și populația musulmană se
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
la sursele primare ale acestei muzici, dar și o tendință dictată de rațiuni socio- politice. În special în a doua jumătate a sec. XX, se face simțită influența muzicii clasice occidentale, prin introducerea armoniei, a tehnicilor de compoziție și orchestrație specifice școlii europene de compoziție. În paralel, jazz-ul este tot mai mult adoptat și practicat de către muzicienii nord-africani, datorită libertăților pe care le oferă în domeniul improvizației. Apare chiar un nou gen, jazz-ul oriental, născut din metisajul celor
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
socială a populației arabe de pe teritoriul iberic. Conform spuselor poetului Al- Safadi, Ibn Abd Rabbih de Cordoba este creatorul unui nou tip de poem, denumit muwashshah. Spre deosebire de sawt, care a fost importat din Orient, acest poem este o creație originală specifică regiunii Al-Andalus și are o formă relativ liberă, putând fi cântat sau doar recitat. Poemul a apărut și s-a dezvoltat pe baza noii forme muzicale în mai multe părți, creată de Ziryab. Odată cu apariția poemului muwashshah, putem vorbi deja
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
de ani (de la prima apariție a Clavecinului bine temperat în 1722 până în anul 1837, anul ediției Czerny), mentalitate ce a generat introducerea în textul original, nud de orice indicație de interpretare, a unor elemente de expresie, dinamică, frazare și articulație specifice epocii romantice și pianului, instrument cu posibilități mult diferite de ale celui original, clavecinul (chiar și notele nu au scăpat de corectare, în sensul respectării unei gândiri vertical-armonice). Când Carl Czerny, ajutat de Griepenkerl și Roitzsch, a întreprins editarea operei
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
răceală, absență a participării personal-afective - ci poate fi însoți fervoarea, abnegația opusă aroganței (de cele mai multe ori inculte) și atitudinii excesiv subiective. Evident, în citirea textului, interpretul trebuie să țină seama de principiile de notație și de gradul de libertate permisă, specifice epocii compozitorului respectiv; așa cum și în armonie, anumite structuri acordice creatoare, într-o vreme, de puternice tensiuni s-au tocit față de evoluția sensibilității și a percepției disonanței; sau rupturi melodice cu totul impresionante ale unor epoci, par astăzi lin conduse
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
față de contururile frânte, contorsionate, ale unor lucrări mai noi. Articulația a fost diferit notată în timp. Frazarea a fost notată numai în anumite perioade, de anumiți compozitori (și mai ales editori, cum am văzut) și atunci au folosit, nu semne specifice care nu existau, ci s-au servit tot de arsenalul articulației, semănând confuzie. Dinamica, acolo unde nu este notată expres, rezultă din structură și trebuie aplicată ca atare, cu strictețe mai ales pe detaliu - chiar dacă pe arhitecturi mai largi opțiunea
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
pedalizarea prelungită are o puternică motivație psihologică, sugerând poate un gând neclar, o căutare în memorie a unei amintiri confuze sau o imagine îndepărtată; pe când în Rondo-ul final din Sonata op. 53 are un caracter descriptiv, creează o atmosferă specifică, cu neclarități impresioniste (nu ar fi prima anticipare stilistică la Beethoven) și oscilează între sonoritatea cețoasă a începutului și incisivitatea sonoră imediat subsecventă. Urmarea descoperirii acestor efecte, cu scopul sugerării unei atmosfere de ambiguitate, de reminiscențe, de îndepărtare etc. se
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
25 strofe și loan Damaschin care a și stabilit sistemul celor opt glasuri (ehuri), sistem alcătuit din patru glasuri vechi autentice și patru plagale. Textele și melodiile cântărilor bisericești ortodoxe sunt încadrate în aceste glasuri cărora le corespund forme melodice specifice. Atât Biserica de Apus cât și Biserica de Răsărit s-au opus laicizării muzicii bisericești prin selecționarea și sistematizarea formelor și genurilor muzicale. Coralul gregorian în Apus și Octoihul în Răsărit, la Bizanț, reprezintă tendința bisericii de a grupa și
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
mai ales în Italia genuri, precum messa -> ricercar, anthem -> oratoriu -> cantata, iar în secolul al XVII-lea și al XVIII-lea un ultim și îndepărtat avatar cu Marele motet francez, după care va urma un iremediabil declin. Prin trăsăturile sale specifice, motetul va conduce ca gen aproape două secole (XIII-XV). Cel mai important și se pare cel mai vechi gen de muzică religioasă din istoria muzicii europene este Misa, compoziție polifonică pentru cor și soliști ce are la bază texte de
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
ale unei muzici simple, accesibile meselor largi cu trăsăturile pompoase caracteristice cântării catolice. Motetul a devenit deosebit în Anglia, având în vedere cantitatea mare de lucrări ale lui Morley, fiind înlocuit însă de cele două forme de anthem. Anthemul, gen specific englez, apropiat de motetul francez și cantata germană, pune pe muzică un text în engleză. Henric al Vlll-lea așezat în anul 1534 în fruntea bisericii favorizează noul gen anthem. Anthemul va cunoaște mutații în formă și limbă, evoluând în timpul secolelor
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
confruntă cu o problemă devenită moment de răscruce în istoria muzicii moderne și anume retorica și avangardismul artei muzicale creștine ce are legături cu muzica profană, fapt ce demonstrează și mai mult toleranța creștinismului față de muzica seculară. Fisura dintre limbajul specific al muzicii de concert și cel al muzicii de biserică s-a accentuat în secolul al XIX-lea. Pierderea contactului bisericii cu arta muzicală în secolul al XIX-lea a avut serioase consecințe pentru standardele compozitorilor de muzică creștină din
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
modernism și diversitate mesajului decât era în unisonul gregorian<footnote Trăsăturile muzicii gregoriene sunt: muzică vocală, fără acompaniament instrumental, interpretare exclusiv bărbătească, desfășurată monodic, fără înveșmântare armonică sau polifonică pe structură riguros diatonică, în cadrul unui ambitus restrâns, cu o monotonie specifică ritmică, departe de a captiva prin atributele ei de expresivitate. Ioana Ștefănescu, O istorie a muzicii universale, vol. I, (București: Fundația Culturală Română, 1995). footnote>, reprezentând pentru biserica modernă un nou mod de expresie emoțională. Retorica muzicală simplă a muzicii
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
lining out rămânând baza manifestări muzicale în liturghie mult timp de atunci. Două tradiții de închinare liturgică s-au constituit în America de Nord în secolul al XVIII-lea, moravienii și quakerii care au creat o muzică creștină deosebit de bogată în semnificații specifice continentului nord american. Cele două mișcări au izvorât din două culturi diferite și opuse culturii americane, dar amândouă s au integrat societății americane și au trasat o direcție de închinare și liturgică și în alte denominațiuni. Moravienii erau familiarizați cu
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
mai e rațiunea, ci iraționalitatea simțirii ...<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică despre păcatul strămoșesc..., p. 5. footnote> Sfântul Maxim vorbește despre două căi de a discerne. Mai întâi puterea de a deosebi cele spirituale (inteligibile), putere specifică sufletului care îl convinge ca de cele dintâi (cele inteligibile) să se prindă cu toată sârguința, iar pe celelalte (cele sensibile) să le disprețuiască. Mai apoi este simțirea care are puterea de aUntitled Document deosebi între plăcerea și durerea trupului
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
de aproximativ 9,3/5,9/6,5 cm. Nu se constată lichid de ascită sau imagini de adenopatii subdiafragmatice. CAZURI CLINICE 59 În urma consultului oncologic se ridică suspiciunea de tumora neuroendocrină pancreatică și se recomandă dozarea markerilor umorali biochimici specifici: Cromogranina A, serotonina și 5 HIAA. Acid 5-hidroxi-indoloacetic: 0,286 mg/24h (VN=2-9 mg/24h). Diagnosticul de tumoră neuroendocrină pancreatică este susținut pe date clinice sindrom diareic, scădere ponderală, tumoră vizualizată ecografic +CT, cromogranina A prezentă în ser. Sindrom
Revista Spitalului Elias by NICOLETA BIBIRUŞ () [Corola-journal/Science/92037_a_92532]
-
de mici dimensiuni ce poate fi foarte greu evidențiată chiar cu cele mai fine metode imagistice. Or, în cazul pacientului prezentat tumora are mari dimensiuni - interesează extremitatea cefalică pancreatică și procesul uncinat. De altfel pacientul nu prezintă nici simptomatie clinică specifică insulinomului - crizele hipoglicemice tipice. Glucoganomul, o altă tumoră neuroendocrină pancreatică se însoțește de tromboembolii venoase sau arteriale, eritem necrolitic migrator cu dermatită buloasă secundară (mai ales pe față și pe extremități) simptome ce nu se întâlnesc la pacientul prezentat. Cu
Revista Spitalului Elias by NICOLETA BIBIRUŞ () [Corola-journal/Science/92037_a_92532]
-
observat o legătură între dezvoltarea TNE pancreatice și factorii de mediu. CLASIFICARE Neoplaziile neuroendocrine pancreatice pot fi împărțite în tumori funcționale și nonfuncționale. Majoritatea TNE pancreatice diagnosticate sunt tumori funcționale, secretând unul sau mai mulți hormoni ce determină sindroame clinice specifice. Până în prezent aceste TNE pancreatice nu pot fi diferențiate din punct de vedere histopatologic, fiind definite prin localizare și produsele de secreție. Cele mai frecvente tumori pancreatice endocrine sunt: 62 TUMORI NEUROENDOCRINE PANCREATICE. TNE se pot asocia cu tumori ale
Revista Spitalului Elias by NICOLETA BIBIRUŞ () [Corola-journal/Science/92037_a_92532]
-
se împart în: 1. Tumori endocrine bine diferențiate caracterizate printr-un indice de malignitate scăzut; 2. Carcinoame endocrine slab diferențiate care au un grad înalt de malignitate și un prognostic rezervat; 3. Tumori mixte endocrine și exocrine. MANIFESTĂRI CLINICE Sindroamele specifice tumorilor neuroendocrine, manifestările clinice și hormonii secretați sunt prezentați în tabelul următor. DIAGNOSTIC Pentru tumorile pancreatice nefuncționale ghidurile National Comprehensive Cancer Network recomandă dozarea serică a cromograninei A și a polipeptidului pancreatic. Multe dintre tumorile pancreatice secretă cromogranina A acest
Revista Spitalului Elias by NICOLETA BIBIRUŞ () [Corola-journal/Science/92037_a_92532]
-
Amar de Cernăuți, cuprinde patru subcapitole: Elegii urbane (9 segmente), Autografe pe caldarâm (17), Iubire și tristețe (15), Eternitate eminesciană (17). Universul abordat este cvasi-identic aceluia din prozele scurte ale Doinei Cernica, dar - dacă la aceasta prevalează, dincolo de tehnica jurnalier-literară specifică, luciditatea bine temperată și o anume sprinteneală a spiritului (cu ecouri oltenești, suntem tentați să afirmăm) -, în creațiile Mariei Toacă dăm piept cu valuri compacte de reverberații ce vin din străvechime, scrierea ei fiind, deseori, învârtoșată de adevăruri istorice pe cale
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
uită salvatorul - personalității primarului Cernăuților din anii 1940-1941: Traian Popovici, răstimp foarte dramatic pentru toți bucovinenii, iar pentru populația evreiască din urbe - de un tragism zguduitor. Această evocare - cu scânteieri de cremene și iască, adică de străvechi amnar, cu vibrații specifice neorealismului italian -, are ca sursă o provocare externă, de peste Ocean: vâlva stârnită, în special în mediile electronice, de hotărârea companiei canadiene ,,Veni Vici Entertainment” din Toronto de a începe filmările unei pelicule artistice despre omul care a salvat de la deportarea
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
are acest minunat popor român. Este singura concluzie pe care îmi permit să o trag. P.C.: Ați reușit o comparație zguduitoare, care ne scutește de comentarii. Să sperăm că se vor ridica istorici, analiști politici, care să radiografieze, cu uneltele specifice, sensurile și perspectivele evoluției noastre. Să mai sperăm, în egală măsură, că printre noi, cei care am devenit obiect și nu subiect al istoriei,vor fi tot mai mulți cei care vor gândi cu mintea proprie, vor folosi amintirile proprii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
Acolo sunt mărturiile a zeci de ofițeri din fosta Securitate. Și nu se poate să nu se observe că a existat o canava comună, elaborată de specialiști în dezinformare și manipulare a maselor, pe care s-au țesut, cu nuanțările specifice, firești, sutele de experiențe personale ale ofițerilor de Securitate și ale celor din afara acelei instituții. P.C.: Reacția publică ne arată că volumul „Adevăruri incomode”reprezintă un succes. F.T.: Indiscutabil. Iată că în pofida concurenței făcute de televiziune, de ziare și reviste
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
avea buna intenție de a repune în activitatea sa firească principalul serviciu de informații al României. Când am revenit în activitate, am găsit în poziții de comandă la principalele unități informative și operative ofițeri de la Armată, care nu aveau pregătirea specifică necesară unei asemenea instituții. Unii erau dornici să învețe și conspectau de zor vechile instrucțiuni ale muncii informativ-operative. Erau și alții care își dădeau seama că nu pot face față noilor misiuni. Ei acceptau să se întoarcă la unitățile de unde
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
stabilit să fie îndepărtați o parte dintre ofițerii care au activat și anterior anului 1990. Este evident că vestea s-a răspândit imediat în sistem și nu a fost nicidecum de natură să stimuleze implicarea ofițerilor de informații în activitatea specifică unei asemenea instituții. După doi ani de la înființarea prin lege a Serviciului Român de Informații, am constatat că acesta traversa dificultăți majore pe linia îndeplinirii misiunii sale, aceea de a pune la dispoziția conducerii politice ațării informații care să ajute
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]