34,645 matches
-
generație Nichita Stănescu sau Virgil Mazilescu, Petre Stoica rămîne ceea ce s-ar putea numi un poet "pour les connaisseurs". Antiretorică, poezia sa este una a universurilor minore, a faptelor mărunte și a obiectelor insignifiante care pot defini cel mai bine specificul unei existențe. Pînă la un punct, universul său poetic seamănă cu cel al lui Mircea Ivănescu. La Petre Stoica se simte însă o mai mare participare sufletească. În vreme ce versurile lui Mircea Ivănescu sunt albe, aparent complet lipsite de sentimentalim, Petre
Viața în paranteze mici by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11877_a_13202]
-
Am încercat aici o reconstituire bazată pe o documentare completă, pe cât a fost posibil (punând la socoteală și cele două episoade anterioare, publicate în "România literară", numerele 10 și 11). Esențial, între cei doi, este războiul priorităților unor idei despre specificul românesc. Învinuirea de plagiat nu există decât voalat (cuvântul este evitat). Dan Botta crede (nejustificat) că unele interpretări ale sale au fost speculate de Blaga, printr-un profit subtil în folosul său, ca personalitate mai bine plasată și mai bine
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
de Dan Botta, are un corespondent în "structura orizontică a unduirii", percepută și de Blaga în poezia eminesciană, dar nu poate fi vorba de preluare prin parafrază, iar de plagiat nici atât. Există similitudini între cele două moduri de interpretare a specificului românesc, dar nu identități de formulare. Ceea ce la Blaga e simplu detaliu într-o demonstrație foarte amplă de filosofia culturii e supralicitat de Dan Botta până la proporțiile unei afirmații capitale. Dacă ar fi reușit să-și anihileze disprețul reciproc, dacă
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
E și un test ideologic, scoțând la iveală simpatiile politice, invocate ca argumente compromițătoare. Fiecare își consideră propriul naționalism mai nobil decât al celuilalt. Tema secundară a disputei pare să fie: cine e mai patriot în felul în care discută specificul românesc. E și un test moral. Codul Onoarei nu prea poate fi copiat în viață din cărți. E de luat în seamă ciudata intenție explicită a lui Dan Botta de a-l compromite pe Blaga, pe plan intelectual, ca lipsit
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
ecou" (Viața lui Lucian Blaga, II, Ed. Libra, 1996, p. 365). Poate fi considerat Dan Botta un detractor al lui Blaga? Nu mă îndoiesc că da. A avut Dan Botta dreptate în pretențiile sale de prioritate în unele interpretări despre specificul românesc, înrudite cu ale lui Blaga? Fără îndoială că nu! Cum a trecut Blaga peste această întâmplare neplăcută? Indiferent nu putea rămâne, pentru că era amenințat prestigiul său. S-a supărat foc și a exagerat în reacții până la atacul la persoană
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
reîntoarceri, din 1994 s-a atenuat și acum se simte bine aici. Totuși, nu ascunde că, în viața culturală românească, "mă deranjează un anumit provincialism, această veche obsesie identitară a intelectualului român. Cred că trebuie să încetăm să ne căutăm specificul. Noi trebuie să fim pur și simplu, să existăm, fără această apăsare a definirii unei identități. Prea mult vorbim despre Ťdimensiunea românească a existențeiť, despre Ťlogica româneascăť. Identitatea ideală românească este o ficțiune. Nimeni nu contestă sensul identitar al realității
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11894_a_13219]
-
culturii cu spațiul e un principiu, o aplicație a filosofiei spengleriene, pe care Blaga o recunoaște ca atare, se revendică în mod deschis de la ea, iar Dan Botta o ignoră, ba, mai mult, o consideră o invenție a sa. Abia specificul românesc al acestei solidarități cu spațiul (specific pe care Blaga l-a sintetizat în "spațiul mioritic") înseamnă o contribuție originală, iar particularitatea acestor interpretări Blaga nu a împrumutat-o, în mod cert, de la Dan Botta. Că aceste particularități sunt discutabile
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
aplicație a filosofiei spengleriene, pe care Blaga o recunoaște ca atare, se revendică în mod deschis de la ea, iar Dan Botta o ignoră, ba, mai mult, o consideră o invenție a sa. Abia specificul românesc al acestei solidarități cu spațiul (specific pe care Blaga l-a sintetizat în "spațiul mioritic") înseamnă o contribuție originală, iar particularitatea acestor interpretări Blaga nu a împrumutat-o, în mod cert, de la Dan Botta. Că aceste particularități sunt discutabile e cu totul altceva, iar Dan Botta
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
un pic de jenă, pe confratele nostru, căci e, în cazul de față, o entitate amfibie, pe de o parte poetul binecunoscut, pe de alta personajul cvasiromanesc al paginilor la care ne referim - ne apare drept un tip de visător specific, de aristocratică notă, cu tangențe la autoanaliza cavalerească a lui Pierre Bezuhov și la torpoarea cețoasă a lui Oblomov. Lucrul prea susținut îl indispune. Nutrește măgulitoare îndoieli cu privire la personala-i relevanță: "Am lăsat baltă Conspectul despre basm, nu-l voi
Caietele unei vieți by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11928_a_13253]
-
zile, profesoară la Universitatea din Ierusalim și are foarte mulți prieteni în această țară), viața politică americană, veștile din România de astăzi, bătrînețea și toate derivatele ei (dispariția treptată a prietenilor și a colegilor de generație, singurătatea, dificultatea adaptării la specificul tehnologic al lumii contemporane, lipsa de comunicare cu generațiile mai tinere), impresii de lectură. Ceea ce impresionează este, de fiecare dată, calitatea raționamentelor, lupta continuă a autoarei, ajunsă la o vîrstă la care cei mai mulți devin hiper-conservatori, pentru a nu pierde competiția
Portretul unei doamne by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11947_a_13272]
-
a culturii, bazate pe sentimentul spațial, impuse de Frobenius și Spengler. Anticipez, afirmând că Dan Botta nu-i va invoca pe aceștia ca precursori în modul său de a gândi. Similitudinile de gândire dintre Blaga și Dan Botta în definirea specificului românesc se datorează, fără îndoială, acestor predecesori iluștri care au pus în evidență orizontul spațial al inconștientului colectiv. Dan Botta publică, tot în "Gândirea", în octombrie 1935 (deci în același an), eseul Frumosul românesc, unde relevă amprenta unui "stil al
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
oriunde, stil răsfrânt diferențiat - după cum arată autorul - în Divina comedie, Antigona sau Miorița. Un fond tracic se perpetuează în panteismul poeziei noastre populare și în sentimentul cosmic al destinului. Melancolia eminesciană a intrat în rezonanță cu "lumea în eternă unduire". Specificul frumosului românesc se exprimă în "ideea unduirii", imprimată într-o "viziune dionysiacă a lumii". Aceasta e, în mare, articulația și finalitatea demonstrației lui Dan Botta. Un ritm al spațiilor - mai adaugă el - e regăsibil la Cantemir; Vasile Conta și-a
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
lipsit ironia și autopersiflarea de tip James Bond. I-a lipsit zâmbetul lui James Bond sau măcar al lui Gagarin. I-au lipsit năucitoarea blondă și smockingul. I-a lipsit pistolul frumos de mare calibru. I-au lipsit "poantele" și specificul local. Au lipsit amuzamentul, zborul spectaculos, gesturile frumoase. I-a lipsit inteligența de a face cu ochiul înainte de a "împunge" stejarul. Nu s-a ridicat deasupra materiei rusești. James Bond nu s-ar fi apucat să "împungă". Și cuvintele nu
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
care a fost constrîns să acționeze. A făcut-o, neputînd evita, cu sentimentul relativității tuturor judecăților, cu patimă bine strunită, cît să convingă fără să deruteze. Nu a căutat concluzii parțiale ci, precum cel mai "ingrat" dintre discipolii lui, un specific. O aceeași unitate de măsură, supusă periodic revizuirii, de la origini pînă în prezent. Dincolo de judecățile exagerate, de o anume forțare a "desuetudinii" ce refuza să vină (ca în cazul lui Caragiale), a reușit să producă, în critică, fenomenul pe care
Scris-cititul cutumiar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12004_a_13329]
-
lui M. Davidoglu sau cu eseurile lui Petru Dumitriu din Noi și neobarbarii cu care sînt contemporane. Problema contemporaneității propriu-zise o maschează însă pe aceea a limbii, care mi se pare cu mult mai importantă. în multe din studiile consacrate specificului național, literatura română e privită ca fiind tradiționalistă și relativ conservatoare, preponderent idiomatică, așadar intraductibilă, condamnată la necunoaștere în afară. Și totuși puține literaturi au dat dovadă de un spirit mai liber și mai novator decît literatura noastră. Avangardismul european
Limbile materne ale poetului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16044_a_17369]
-
pe cel de viață și de moarte în lumea de dincolo de ficțiune: devine stăpîn pe propriul destin, povestea lui Svilar se transformă în istoria eliberării din realitate prin puterea imaginației. Ilustrînd perfect categoria romanului-eseu, pe care Michael Heim îl consideră specific Europei Centrale și de Est, Peisaj pictat în ceai e o carte extrem de complexă, atît de complexă, încît cele două niveluri de lectură propuse de însuși autorul sînt, la urma urmei, insuficiente; asumîndu-mi inerentul risc, cred că poate fi citit
Europa de lîngă noi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16047_a_17372]
-
cam la zece la sută din populație. E vorba de oamenii pentru care starea de libertate și starea de ospiciu sunt interschimbabile. Acest procent e, se spune, caracteristic lumii moderne, rezultat al alienării provocate de tensiunea megapolisului tentacular. Ca pur specific național, constat că fiecare an mai adaugă la noi un procent la această cifră înspăimântătoare. Succesul partidelor demagog-naționaliste, al politicienilor xenofobi și chiar al intelectualilor cu apucături de Spitalul 9, al vrăjitorilor și ghicitorilor în cranii de... fazan, al escrocilor
Antonescu, rezerva lui Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16045_a_17370]
-
verb e desigur legată de omonimia parțială cu mai vechiul a hăcui - "a tăia în bucăți, a sfîrteca, a ciopîrți". Surpriza stă aici în regăsirea unei legături etimologice. Pentru că a hăcui (prezentat în DEX ca regional, iar în DLR ca specific Moldovei, dar de fapt intrat de mai multă vreme, prin literatură, în limba comună) provine în română din germanul hacken. Acesta e legat direct - prin origine comună, formă și sens - de englezescul to hack, verbul care a dezvoltat sensul figurat
"A hackui / a hăcui" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16068_a_17393]
-
viitorul pe care-l promiteau și tocmai din această pricină reprezentînd o cursă pentru naivii lăsați pradă îndoctrinării: " Atunci s-a produs cea mai puternică anexare la politică a istoriei noastre naționale, care n-a fost străină de un anumit specific ce a caracterizat România în experiența totalitară a țărilor din Estul Europei. Pentru a explica mai bine ce vreau să spun, aș face o comparație. În Franța, în timpul Ocupației, călăii nu strigau "Vive la France". Acesta era dreptul exclusiv al
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
dacă ar fi fost luați în serios, lucrurile ar fi fost mai puțin limpezi, probabil. Ei bine, ceva de genul acesta s-a întîmplat la noi". Într-o perspectivă maximă, Octavian Paler recurge la memoria infrastructurală spre a insista pe specificul național, care nu se cuvine obnubilat de paranoia naționalistă, care trebuie să rămînă un reper al identității noastre de neam, inclusiv în contextul unei dezirabile "integrări europene". Patriotismul ar fi, în concepția d-sale, o solidaritate în temeiul unor principii
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
număr (4, aprilie) consacrat tatălui, unde mai mulți scriitori vorbesc despre paternitate (și ce datorează tatălui), numărul 5, pe mai, al APOSTROFULUI din Cluj vine cu un dosar M. Sebastian: o conferință din 1935, la Institutul Francez din București, despre Specificul național, și două scurte articole din RAMPA referitoare la aceeași problemă. Le-a identificat și le prezintă dl Leon Volovici. E destul să citești textul conferinței ca să-ți dai seama că, în cei 66 de ani scurși, nu s-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16089_a_17414]
-
referitoare la aceeași problemă. Le-a identificat și le prezintă dl Leon Volovici. E destul să citești textul conferinței ca să-ți dai seama că, în cei 66 de ani scurși, nu s-a schimbat nimic în dilema românului legată de specific. Tot așa cum, observă Sebastian însuși, că din 1911, de la un text, citat abundent, al lui Ion Trivale, și pînă în 1935, anul conferinței cu pricina, nu se schimbase nimic. Disputa în jurul specificului stă așadar pe loc de 90 de ani
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16089_a_17414]
-
atrocitățile și enormitățile sporesc coeficientul de neverosimil al peliculei de un pitoresc într-adevăr sumbru. Tot hazardul asociază în rețeaua de difuzare o producție europeană distribuită de InterComFilm România care ar putea fi susceptibilă de contaminare cu morbul violenței atroce specific majorității filmelor de pe noul continent Rîuri de purpură oferă în deschidere o panoramare strînsă a unui cadavru mutilat și invadat de viermi ce navighează prin inciziile purulente. Cadavre similare vor mai apărea pe parcursul tramei ce nu se vrea însă o
"Contaminări" transoceanice by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16104_a_17429]
-
Preparate culinare indiene l La restaurantul „Maharaj“ Recent, în Piața Unirii ( str. G. Coșbuc nr. 1) s-a deschis un restaurant cu specific indian, denumit „Maharaj“. Unitatea are o capacitate de 46 de locuri. În acordurile muzicii indiene, ospătarele, îmbrăcate în sari, servesc specialități culinare tradiționale din diferite zone ale Indiei, cum ar fi: samosa, kachori, batata vata, aloo pakoda, pav bhaji, chhola
Agenda2003-15-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/280896_a_282225]
-
care se înscrie în evenimentele prilejuite de Anul European al Persoanelor cu Dizabilități. Dintre obiectivele simpozionului menționăm: Conștientizarea nevoii de abordare strategică a educației și comunității incluzive; Elaborarea elementelor strategice în dezvoltarea instituțională pentru o educație incluzivă; Dezvoltarea curriculum-ului specific educației incluzive și promovarea exemplelor de bună practică; Structurarea programului de formare continuă din/în perspectiva incluziunii; Identificarea unor modalități concrete de realizare a unei comunități incluzive. Deschiderea festivă va avea loc în data de 30 mai, la ora 9
Agenda2003-17-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/280943_a_282272]