2,760 matches
-
Dâmbovița (1981), Legende populare românești (1983) și Basme, cântece bătrânești și doine (1989). În volumul Portretul literar (1985), care pornește de la teza de doctorat și a fost distins cu Premiul „G. Călinescu” al criticii, A. abordează o temă tratată doar sporadic de cercetătorii români dinaintea sa. Pornind de la definirea portretului ca imagine trecută prin filtrul unei convenții, A. analizează dubla determinare a acestuia în funcție de constrângerile textului și de modelele culturale ale epocii. Asociind perspectiva structural semiotică și cercetarea diacronică, lucrarea trasează
ANGELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285366_a_286695]
-
1903. Director: B. P. Hasdeu (2-12 ianuarie 1902). Ziarul își propune să apere elementul național, popoarele având datoria de a trăi și a se dezvolta potrivit „firii și geniului lor”. În afară de rubricile „Buletinul politic” și „Ultimele informații”, A.n. conține, sporadic, o „Cronică astronomică” de Victor Anestin, o „Cronică muzicală” de Juarez Movilă, o „Cronică literară” de N. I. Apostolescu, o „Cronică teatrală” (la Vlaicu Vodă de Al. Davila), „Note critice” de Al. Antemireanu și „Foiletonul”, în care apar amintiri de V.
APARAREA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285402_a_286731]
-
apare teza de doctorat, care reconstituie cu minuțiozitate și spirit de sinteză, intuind cu finețe nucleele ideologice, rolul grupării scriitoricești din jurul „Revistei Fundațiilor Regale” în evoluția literaturii române interbelice. Imobilizată din 1986, în urma unei intervenții chirurgicale, va continua să publice sporadic, colaborând mai susținut la suplimentul cultural al ziarului „Cotidianul” și la emisiunile postului de radio Europa Liberă (1994-1995). În 1993 își face debutul ca prozatoare cu volumul Carte de identitate, bine primit de critică. Seria subintitulată „proze, mai mult sau
APOLZAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285405_a_286734]
-
Ciorănescu, conducătorul cercului literar, care până atunci figura ca lector și corector; de la numărul 8-9 (1982-1985), G. Ciorănescu devine unic redactor, iar Ion Dumitru - editor. Grafica de bună calitate (portrete, desene, viniete) și coperta sunt realizate de Radu Anton Maier; sporadic, reproduceri după St. Eleutheriades, desene de Șt. Munteanu, fotografii de Dan Eremia Grigorescu, Aurelia Leicard ș.a. îmbogățesc ilustrația revistei. Un articol inaugural, Ce este „Apoziția”, nesemnat, dar aparținând, fără îndoială, lui George Ciorănescu, configurează profilul acestei publicații de cultură românească
APOZIŢIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285409_a_286738]
-
În primul semestru al aceluiași an 1951 au fost confiscate 52 de pistoale-mitralier..., 99 de puști, 105 pistoale, 200 de grenade de min..., 2400 de cartușe (id.). Dac... mișcarea Goryani-lor bulgari dispare spre 1958, cea a partizanilor români se prelungește sporadic pîn... În 1964. În aceast... perioad..., În mai multe „democrații populare”, muncitorii preluaser... deja ștafeta contest...rîi. Revoltele muncitorești În timp ce contestarea ț...rănilor se limiteaz... În forma ei violent... la perioada stalinist..., manifestațiile muncitorești caracterizeaz... Întreaga er... comunist.... Mai bine
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
militau pentru o rezistent... armat... sînt dintr-odat... mai bine v...zute de c...tre opinia public... albanez.... Mișcarea Popular... din Kosovo (Lëvizja Popullore e Kosovës, LPK), creat... În 1993 - devenit... apoi UCK - cap...ț... notorietate Începînd cu 1996, prin atacuri sporadice Împotriva forțelor sîrbești, În special ale poliției. În anul urm...tor, furînd arme din caz...rmile din Albania - aflat... atunci În plin haos, UCK se Înt...rește. Cauza ei se popularizeaz... atît În Kosovo, cît și În str...în...țațe
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
important. Semnează acum cronici literare, teatrale și muzicale, recenzii, tablete și articole social-politice. Prin apariția romanelor Adorata (1930), Nopți la Ada-Kaleh (1932) și a cărții Târgul de fete (1933), se consacră și ca scriitor. În deceniul al patrulea, mai colaborează sporadic la „Săptămâna CFR”, „Viața literară”, „Vremea”, „Azi”, „Familia” ș.a. În acestea îi apar nuvele și fragmente din noi romane (Regele Andrei Iacobi, Prințesa migrenelor, Sonata la Abelone), rămase însă nedefinitivate. Poziția câștigată la „Curentul” îi va aduce un post în
DIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286761_a_288090]
-
le-a absolvit în 1934. S-a profilat apoi pe grafică și gravură, expunând în diferite saloane sau publicând, din 1936, desene în „Șantier” și „Cuvântul liber”, unde debutează și cu versuri, toate cu un pronunțat caracter de militantism social. Sporadic, colaborează la „Lumea românească”, „Raza literară”, „Revista literară”, „Cuvântul liber”, „Drum”, „Viața literară” ș.a., fiind în principal preocupat de editarea unor albume de gravură: Domino (1936), Instantanee din viața orașului (1938), Patimi omenești (1939), Ciclul morții (1942), Drumul unei vieți
DOBRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286801_a_288130]
-
funcționează ca profesor de limba română la liceele „Cuza-Vodă” din Huși (1966-1974) și „Cuza-Vodă” din Iași (1974-1990). Din 1990, a fost inspector de specialitate la Inspectoratul Școlar al județului Iași. D. a debutat cu versuri în revista „Argeș” (1967), colaborând sporadic la „Familia”, „Ramuri”, „Cronica”, „Școala bârlădeană”, „Cuvânt și suflet”. Cel dintâi volum, apărut în 1990, poartă titlul Umbra dulce a lucrurilor, spre a sugera sentimentul de încredere pe care îl dau atingerea diafanului și evaziunea din fața concretului și a conjuncturalului
DONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286825_a_288154]
-
ochiul nu are cum pătrunde”), verdictul asupra „complexului” Maiorescu este totuși corect, pendularea între admirație și condescendență, recunoștință și ingratitudine fiind vizibilă de-a lungul anilor în receptarea operei și a vieții. Accentele judicioase, observațiile pertinente (precum acelea referitoare la sporadica preocupare de critic literar, exacerbată de mai toți exegeții) sunt dublate de izbucniri „antimaioresciene”, autorul suspectându-i pe criticii postlovinescieni (Șerban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu), spre exemplu, de oportunism, când, la centenarul junimistului, și-au declarat deschis aderența la doctrina sa
DOBRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286800_a_288129]
-
romane, ci în locuri deschise, sub cerul liber, conform vieții lor tribale.13 Populația locală care ducea o viață modestă în fostele orașe și-a continuat existența materială, fără a fi influențată semnificativ de migratori, cu care au avut relații sporadice. Peste tot se înregistrează o decadență rapidă și continuă a orașelor, circulația monetară este anemică la Sarmizegetusa, Apulum, Napoca, Potaissa, Porolissum, Tibiscum. În ceea ce privește orașele din sudul Daciei, Dierna, Sucidava, Drobeta, Romula, reintegrate în Imperiu, în secolele IV-VI, acestea continuă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din nordul Dunării de către români. Două concluzii se impun: 1. Influența slavă în limba română-fenomen cultural și etnic, se datorește conviețuirii roimâno-slave care a durat mai multe secole (VII-XI) și care a sfârșit prin asimilarea slavilor de către români-colonizarea slavă era sporadică în nordul Dunării. 2. În schimb, în sudul Dunării, unde s-au constituit state slave, lucrurile au evoluat altfel: aici a avut loc o emigrare masivă și organizată pe baze militare, ceea ce a dus la lupta continuă împotriva Imperiului. Rezultatul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
regiunii-concentrările masive de populație, întâlnite în Moldova și Muntenia, dispar aici. Se constată totuși mici nuclee teritoriale în zona Corabia, Craiova, Calafat și Turnu Severin. Partea de nord (zona subcarpatică) a Munteniei și Olteniei era mai slab populată, așezările erau sporadice, dar și aici avem nuclee de sate (așezări), în zona Bucov, Rm. Vâlcea, Slon (Prahova), Buzău.4 În Banat, se detașează nuclee demografice importante, situate pe Dunăre, între Orșova și Moldova Nouă, apoi cele înșirate pe Bega, în zona Timișoarei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din Moldova (multe și din restul țării) care să nu fie comentat cu probitate. De asemenea, se evidențiază numeroasele dezbateri pe teme teatrale, de literatură, arte etc. În afară de preocupările culturale, C. acordă atenție științelor, istoriei, politicii. Traducerile sunt, înainte de 1990, sporadice și fără un program anume (Isaak Babel, Ray Bradbury, Jorge Luis Borges, Yasunari Kawabata, George Orwell, Saint-Exupéry ș.a.), pentru ca, în noua serie să devină evident un proiect bine gândit al deschiderii spre spații culturale dintre cele mai diverse. Este interesantă
CRONICA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286532_a_287861]
-
Vatra”. În 1987, urmându-și soția, prozatoarea Maria Mailat, se stabilește în Franța. La Paris face diverse meserii, stagii de specializare în IT, sociologie, redactare pe computer etc. După ce urmează cursurile Institutului Francez de Presă al Universității Paris II, colaborează sporadic la Radio France Internationale, inițiază publicații electronice (ca, bunăoară, „Asymetria” „revistă de cultură, critică și imaginație”), însă nimic nu îl mai aduce în atenția scriitorimii din țară. I-a fost decernat Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traduceri (1975). Descendent dintr-o
CULCER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286566_a_287895]
-
Goga, Ion Pillat, Emil Isac, Elena Farago. Proza intră mai ales la rubrica „Foița gazetei”, unde Al. Ciura publică povestirea Sutașul, lui N. Gane i se retipărește nuvela Domnița Ruxandra, iar Constantin Cehan-Racoviță dă fragmente din romanul Din alte vremi. Sporadic sunt prezente, în general cu republicări, numele lui Petre Ispirescu (Înșir’te mărgăritari), C. Negruzzi, A. I. Odobescu, Mihail Sadoveanu, Victor Eftimiu, G. T. Pamfil, Octavian Goga (Vlaicu). Dintre colaborările de interes ar fi de semnalat o scrisoare a reginei Maria
CULTURA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286574_a_287903]
-
Beldie; prim-redactor: George-Mihail Dragoș. Articolul-program, intitulat La drum, proclamă subsumarea orientării revistei la preceptele (mai mult politice) din discursurile antonesciene ale vremii spre a face față unui moment istoric dificil. Rubricile cu prezență permanentă sunt „Note” și „Recenzii”, completate sporadic de „Revista revistelor” sau „Cronica dramatică”. Deși publicația își propune să nu „piardă vremea cu polemici și minciuni”, redacția își face o datorie din a susține, prin cronici, diferiți autori sau cărți și, în general, actul cultural de calitate. Este
CURIER IESEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286591_a_287920]
-
la Editura Didactică și Pedagogică (1951-1953), redactor la „Viața românească” (1953-1956) și redactor-șef adjunct al aceleiași reviste (1956-1962), redactor-șef adjunct la „Gazeta literară” (1963-1966). În 1992 s-a stabilit la Berlin, desfășurând și în Germania o activitate pedagogică sporadică, la Facultatea de Limbi Romanice a Universității din München, unde a susținut un seminar de literatură română contemporană. A continuat și acolo să scrie despre literatura română și în limba română. S-a stins de cancer într-un spital din
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
publicație apărută la București lunar, din martie 1926 până în decembrie 1927. Directori: Iancu Klein și Manuel Menicovici. Revista a studențimii semite, fără însă a reprezenta vreo organizație studențeasca constituită, C.n. conține mai cu seamă informație culturală și are colaborări destul de sporadice. Apar câteva cronici, recenzii, comentarii ș.a. Sunt prezenți cu poezie F. Aderca (Adam), Iacob Groper, A. Reisan; cu proza, Ion Pas (Binder groparul); cu studii și articole, Iancu Klein, F. Aderca (Între două valuri), Ioseph Berkovitz, Barbu Lăzăreanu. Alți colaboratori
CUVANTUL NOSTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286622_a_287951]
-
Bălăcescu, C. Caragiali, C. A. Rosetti, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Bolliac, I. Catina, C. D. Aricescu, G. Baronzi ș.a. Aici au debutat, înfățișați elogios de redactorul principal, V. Cârlova (tipărit și postum) și Gr. Alexandrescu. Colaborarea multora dintre ei este, totuși, sporadică. Contribuția gazetei la promovarea literaturii autohtone și la cultivarea limbii este reprezentată, în mare măsură, de activitatea de poet, prozator, traducător și îndrumător literar a lui Heliade-Rădulescu, care își ține aici, în primii ani, „lecțiile” de literatură, urmărind trezirea gustului
CURIERUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286602_a_287931]
-
absolvi în 1903, publică, îndeobște versuri, în „Foaia populară”, „Familia”, „Arhiva”, „Tribuna familiei”, „Noua revistă română”, „Apărarea națională”, „Antisemitul”, „Secolul”, „Cronica”, „Jurnalul” ș.a. În 1902 era secretar de redacție la „Viitorul” și, poate, la „Gazeta Moldovei” din Iași. Ulterior scrie sporadic, dedicându-se mai mult activității politice. Își va tipări totuși volumele De la alții. Reminiscențe și traduceri (1915), Povestea unui vis (1925) și Pe vremea mea. 1890-1915 (1925), ultimul cuprinzând o mare parte din poezii și tălmăciri. După ce alcătuise istoricul pinacotecii
DAFIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286654_a_287983]
-
în care salută inițiativa Academiei Române de a comemora cele două personalități ale culturii și literaturii române. Articole de fond mai semnează Marin Ștefănescu, I. Simionescu, Paul Bujor, D. Gusti, Al. Busuioceanu; versuri - I. U. Soricu; proză - I. C. Vissarion; cronică literară (sporadic) - Nichifor Crainic, Horia Petra-Petrescu. Alți colaboratori: G. Ionescu-Sisești, Al. Lepădatu, M. Șerban, V. Voiculescu. I.H.
DACIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286645_a_287974]
-
nuvele și povestiri aparținând lui Cezar Petrescu, Ionel Teodoreanu, Gala Galaction, Cella Delavrancea, Petru Manoliu, Ion Călugăru, Claudia Millian. Alexandru Kirițescu oferă un fragment din piesa în trei acte Cuib de viespi. Cronica literară este susținută de Tudor Vianu și sporadic de Cezar Petrescu în 1925 și 1926, iar din 1927 de Perpessicius, Mircea Eliade și Mihail Sebastian, care recenzează cărțile editate până în 1940, printre acestea numărându-se scrieri de referință ale lui Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu
CUVANTUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286628_a_287957]
-
Nicolae Boldur, Smaranda Jianu, D. Dumbravă, C. Andrieșescu, St. Domnești; mai târziu, cititorii sunt informați doar că revista „apare sub îngrijirea unei echipe”, iar în frontispiciu e înscris numele fondatorului - Stelian Bisocianu (5/1947). Publicație politică și literară cu apariție sporadică, D. a cunoscut două serii. Prima - cu numai patru pagini și text redactat, până la numărul 5/1947, în cea mai mare parte în limba franceză, apoi majoritar sau integral în românește - debutează cu un număr apărut clandestin la Paris, în
DACIA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286649_a_287978]
-
proză scurtă în revista „Argeș” (1968). Înainte de 1989 a colaborat la revistele „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»” (1986) și „Tribuna” (1987). După 1989 publică proză și eseuri în „Contrapunct”, „Caiete critice”, „Axioma” ș.a. A debutat editorial cu romanul Ambasadorul (1991). Sporadic, scrie cronici muzicale. Oprit de cenzură în 1988, chiar în momentul intrării sub tipar, la apariție, romanul Ambasadorul este considerat „cartea anului” și obține Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut, Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române și Premiul „Liviu Rebreanu” (Bistrița). Într-
COCHINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286311_a_287640]