699 matches
-
el a amestecat tot ce rămăsese pe masă și l-a chemat pe servitorul cel lacom, spunându-i: Ia și mănâncă toate acestea cu porcii, pentru că locul tău este cu ei și nu la masa mea". Luați seama și nu spurcați cu tot felul de spurcăciuni templul trupurilor voastre. Mulțumiți-vă cu două sau trei feluri de mâncare, pe care le veți găsi întotdeauna pe masa Mamei divine Natura. Și nu vă doriți să devorați toate alimentele pe care le vedeți
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
ce este trebuincios pentru voi să mâncați și unde și când să o faceți. Și el dă de mâncare tuturor popoarelor din toate împărățiile, ceea ce este mai bun pentru fiecare. Nu mâncați așa cum mănâncă păgânii care se îndoapă în grabă, spurcându-și trupurile cu tot felul de spurcăciuni. Lăsați puterea îngerilor lui Dumnezeu să intre în voi odată cu mâncarea vie pe care Domnul v-o dă de la masa Sa Împărătească. Când mâncați, aveți deasupra voastră pe îngerul aerului și dedesubtul vostru
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
atunci când vă aflați în templul lui Dumnezeu. Și intrați în sanctuarul Domnului numai când simțiți în voi chemarea îngerilor Săi, pentru că tot ceea ce mâncați în tristețe sau în mânie sau fără dorință, devine otravă în trupul vostru. Pentru că suflarea Satanei spurcă toate aceste alimente. Puneți cu bucurie jertfele voastre pe altarul trupului vostru și lăsați toate gândurile rele să plece din voi atunci când primiți în trupul vostru puterea lui Dumnezeu de la masa Sa. Și niciodată să nu vă așezați la masa
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
se confiscă averile celor care nu le pot justifica și pe care și orbii le văd ca ilicite, ca făcute din truda poporului român? Cum este posibil să tolerăm pe cei care ne-au secătuit țara, ne-au alterat și spurcă spiritualitatea românească, falsifică trecutul, fac opac prezentul și incert viitorul? Încercați să aflați un sector al societății românești care funcționează normal...Nu-l veți găsi! Cine încurajează ocult, tolerează la vedere această hârbuire a României și golire a ei de
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
prin linch-justitz ca-n America, C. A. Rosetti și Boerescu. Unul pentru că e grec, arhigrec, o canalie care-a făcut din fiii lui pungași și din fata lui o curvă (Profira), altul pentru ea e lacheul galonat al Austriei pentru // [că] spurcă numele român fondând societăți jidovite, pentru că acestui secui [î]i pute sufletul și inima de vicleșug cum îi put picioarele. ["RASĂ DE PEZEVENCHI"] 2292 Ca un băiat de grec *** să nu crează în D-zeu nu e decât natural *? În
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
I-o aduse. Bău. O înghițitură;încă una; și-ncă; și-ncă... până, ce, constipația-și dădu duhul, și domnul prefect răsuflă,în sfârșit, ușurat, la figurat și la propriu. Dar, colac peste pupăză: destuparea constipației fu urmată de o spurcată de diaree, țâșnitoare, și subțire și puturoasă,încât, domnului prefect, i se făcu scârbă de propria persoană. Soția, de-alături, nu știa ce să mai facă. Îl părăsi pentru câteva momente. Se duse în salon, să aplaneze, întrucâtva, nervozitățile. Motive
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
cât va mai putea, această pacoste de viață. Ar putea, totuși, să facă ceva. S-a gândit; ar putea, de pildă, să blesteme; dar, a meditat, și a conchis: blestemul, pentru mine, e ceva sfânt. Or, la ce să-mi spurc blestemul meu sfânt, alăturându-l unor asemenea? Nu, niciodată, n-am să spurc, sfântul meu blestem, pentru ăia, care, cum văd, ne ucid,încet dar sigur, pe toți! Mai bine să-mi văd de ce mai am a-mi vedea, pomana
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
ceva. S-a gândit; ar putea, de pildă, să blesteme; dar, a meditat, și a conchis: blestemul, pentru mine, e ceva sfânt. Or, la ce să-mi spurc blestemul meu sfânt, alăturându-l unor asemenea? Nu, niciodată, n-am să spurc, sfântul meu blestem, pentru ăia, care, cum văd, ne ucid,încet dar sigur, pe toți! Mai bine să-mi văd de ce mai am a-mi vedea, pomana primăriei, cu mila-n poartă, sub forma unei făclii. Da. Mai bine așa
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
se va putea constata cu certitudine, că nu sunt bani pentru o asemenea construcție. Am ajuns de râsul curcilor, fiindcă asemenea comunismului și ideea teoretică a bunăstării de azi, a fost implementată tot de oameni. Oamenii sunt cei care strică, spurcă și duc la pierzanie orice idee, oricât ar fi ea de generoasă pentru omenire. Oare asta ne doream noi în 1989, ca să ajungem să trăim mult mai rău decât atunci? Lipsa de locuințe, șomajul, corupția generalizată, birocrația de dragul birocrației, bunul
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
pentru cântec. Îmi vine să cred că femeile acelea, Rămase cu păr după moarte s-au Prefăcut în păsări, în fluiere Și poate în vânt pribeag, plecat Din tufă în tufă, spre a șopti că eu, În razvrătită clipă îl spurc Pe Dumnezeu. Iubirea pentru care Pământul nu mai are de mult Măsurătoare, în mintea mea Se caută bolnavă, și de beție suptă În alcooluri toamna, se mistuie ușor, Iar peste suferință presară leac De dragoste. Aprins în uitare Glasul de
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
mi-a spus, nenicule, asta este, fiți pe fază, în timp ce deschidea portbagajul, asta-i marfa, folosiți-o fără frică, dar eu habar n-aveam despre ce era vorba, din clipa asta ești revoluționar, pe dracu’, nu se abține Roja să spurce, eram sigur că voi ați deturnat o, am deschis fermoarul și m-am cutremurat, dar era prea tîrziu, omulețul intrase-n pămînt, ia l de unde nu-i ca să-i cer explicații, era clar că mă confundase. Fusese indus în eroare
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Robul rome acum tăcut, răcorit, vâsli mai departe. - Care-i numele tău? îl întrebă Iahuben, fără să știe nici el de ce. Slujbașul se pregătea să plece, dar se opri. - Ce nevoie ai tu de numele meu? Vrei să mi-l spurci în urechea ta, sau vrei să mi-l batjocorești cu limba ta? zise robul mînuindu-și vâsla cu furie, și ultimele lui cuvinte se amestecară cu alt șuierat de bici. Iahuben simți că i se urcă sângele în obraz, dar întîlnind
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Potopul, din vremea credinciosului Noe, și iată-i și acum: mai bine le-ar fi țiuit o ureche decât să se eclipseze dintr-un eveniment monden. În fumoare sau la parterul elegant, dar împuțicit, unde fuseseră azvârliți pentru a nu spurca de sus creștetele heruvimilor, tartorii cei grei încălecaseră scaunele și-și încurajau favoritul cu tropăituri putrede, ce bufneau prin plușul draperiilor. 20 DANIEL BĂNULESCU dați într-una dintre controversele lor. Stropiți, pe coastele înecate în grosime, de stropi ascuțiți de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
gândăcei, ciohodoaica nu te trimite, nicicând, să-i culegi, până nu-ți dă la mână și fișa. N-arată cum scrie la poză. Nu corespunde precis atâtea antene, cum zice lighioana la dipționar... Nici nu se merită să-ți mai spurci vastul pe ei. Nu-i culegi... Dar dacă, să zicem, e sezon de gândăcei... I-ai geandit pe toți... Ai pus și specia pe ei. Iar seara, îți pică și cana aia vișinie la plată... În clipa aia te simți
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
în vreme, {EminescuOpIV 502} V-am aruncat în viață plecați sub anateme Să vă urâți din leagăn, să v-omorîți în vain, V-am semănat în spațiu pe voi sămânța Cain, Să curăț am vrut sînu-mi de tot ce-i crud, spurcat Și pentru voi anume creaiu al vieții iad. Și să vă-nșele vecinic l-am îmbrăcat frumos Cu nopți senine-n stele, cu soare auros. În sâmburii durerii eu pus-am fericire, În vicii am pus miere și în păcat
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
le-ntoarce aurul ce li s-a furat! — Eu credeam că te-ai săturat de opreliști, se băgă în vorbă și tată-său. Mai știi când am vrut să te duc la școala M³rkar, fiindcă te-au bătut că le spurcai apa? Omar tresări ca pișcat de o goangă de stepă. Își aduse aminte de robinetele înșirate pe parapetul placat cu faianță și păzit de însemnele lui Allah. Toți școlarii de vârsta lui așteptau să își spele mâinile după înviorarea obligatorie
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
își spele mâinile după înviorarea obligatorie, de la prima oră, și, din când în când, se plecau să își soarbă din pumni apa rece. Vreo câțiva puneau direct gura pe muștiucul de nichel al țâșnitorii. — Nu cumva să-ndrăznești să ne spurci cișmeaua, farvaharotule! îi strigase unul mai mare, care aștepta după el, la rând. De îndată săriră și alții să îl salte în pumni și-l stâlciră ca pe un chiștoc de țigară. Supraveghetorul din curte nu îi despărți până când nu
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
în ascunzători de sub pardoseală, iar mobed-ul Baroun îl veghease din tinerețe. Când veneau în control de la Teheran, le spunea aceeași poveste: — Doar nu ați bătut pân-aici mia de kilometri, ca să vă mănânce liliecii! Mergea totdeauna: nu voiau să moară spurcați de împunsătura unei credințe netrebnice. De aceea, la Teheran se vorbea despre Gonbad-e Gabri 1 ca despre o hrubă cu șoareci. Dincolo de ea, spre sud-est, se afla 1. Turnul Magilor (pers.), de unde se spune că au pornit magii vestitori ai
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
-l mai lega nimic de pământul muncit de surorile lui, niște alea urâte, spetite de muncă, rele de gură și dușmănoase. Locul său era în altă parte. La oraș, banul se câștiga mai lesne și se cheltuia mai repede. Se spurcase la o viață ușoară, nu mai avea ce să caute la țară. De la gară, tocmai la primărie se oprise. Cunoștea. A urcat scările, s-a dus la serviciul vînzări-cumpărări și funcționarii i-au întins pe masă o hârtie pe care
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
galbene de tutun, scuipau cu plăcere și își clăteau gura cu puțin vin acrișor. - Uite barosanii, Paraschive! îi șopti caiafa celui tânăr. - Să nu vă prind! se răsti la ei starostele. Azi sîntem negustori! Oacă clipi la ceilalți. Ei se spurcaseră. Cum să nu pui muia când vezi atâta bănet?! Alți cirezari se îndreptau spre cârciumă, târând după ei vitele legate de coarne, niște boi cât streașină hanului, costelivi și murdari de balegă, viței roșcovani care mugeau ascuțit, neliniștiți, adulmecând, și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ARTUR: Nu. În primul rând că nu e frumos. CĂLĂUL: Ce știm noi ce e frumosul? De ce să exagerăm? ARTUR: Și apoi că eu nu mă sinucid niciodată. CĂLĂUL: N-are nici un rost să vorbiți așa. Niciodată e un cuvânt spurcat... Nu se știe... Nu... (Învins.) Spurcaților! GARDIANUL (Dezgustat; către ARTUR.): Mai bine ne apucăm de treabă... CĂLĂUL: Da, da... Apucați-vă! Vă vindeți sufletul... GARDIANUL: Să terminăm cu lașii. Să-ncepem să scriem. ARTUR: S-o scriem, Bruno. Scrie acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
coboare și apoi îl omorâm... PARASCHIV: Nu vreau. MACABEUS: Trebuie să-l omori. PARASCHIV: Eu? Eu? Eu... MACABEUS: Trebuie... Îl omori și gata! PARASCHIV (Înspăimântat.): Eu nu omor pe nimeni... Eu n-am omorât niciodată pe nimeni... Vrei să mă spurci? MACABEUS: Dacă nu-l omori îți crap capul! PARASCHIV: N-ai decât... MACABEUS (Rugător, fierbinte.): Trebuie să-l omori... Dacă nu-l omori tu, te omoară el... PARASCHIV (Făcut ghem.): N-are decât. MACABEUS: Taci! (Explozii apropiate, haosul în dezlănțuire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
de un fior.): Secături! HAMALUL: Cum? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: De ce o țineți încuiată? Cine vă dă voie să încuiați o fântână? HAMALUL: He-he-he... Păi... (Năuc.) Păi, cum? Păi, dacă n-o încuiem... vreți să se scufunde păsările în ea? Să spurce apa? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Din nou înfrânt.): Da... Așa e... (Brusc începe să-și agite brațele.) Am amorțit... Am amorțit în scaunul ăsta. HAMALUL: Să vă dau o înghițitură de rom? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Rom? Hm. N-am băut niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
balcoanele primăriilor, să se facă o intensă și largă mișcare de opinie. Ne-au fost de ajuns, ca mascaradă, cei 80 de ani, cu consilierii care în timpul zilei proclamau virtuțile și superioritatea democrațiilor, iar noaptea se duceau la Palat ca să spurce mâna pe care regele le-o întindea s-o sărute. Trebuie să fim intransigenți față de orice abatere doctrinară, intransigenți față de prestigiul mai mult sau mai puțin acacian 1 al acelora care încă se laudă prezentîndu-se drept partizani ai liberalismului, intransigenți
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
și consultă zilnic decesele din România liberă. De groază! Rugați-l din curiozitate să vă arate carnețelul. O să vă placă! ― Îl vedeți capabil de crimă? Doru Matei se crispă. Îl privi în ochi. " Cine dracu' m-a pus să-l spurc?" ― A, nu... Asta, desigur, nu. Încercă sa rîdă: Ar fî o aberație. ― Până acum mi-ați explicat altceva. ― M-ați înțeles greșit. Sculptorul se redresă: Moșul e un reformat din toate punctele de vedere. Că-i pestriț la mațe, sânt
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]