10,656 matches
-
Scrum”, așa își intitulează sugestiv cartea de versuri apărută în ediție bilingvă - traducere în limba franceză, Hermine Cîmpean - Editura Ginta, 2010. Poezia din acest volum este cernută prin sită deasă, lasă în urmă praf magic. În față se iscă o stâncă pe care cititorul o străbate cu sudoare pe frunte, rând cu rând până la ultimul punct. Poetul urcă Golgota poeziei cu coroana de aur, aurul victoriei pe fruntea care sângerează și în somn. “scrum sunt la picioarele tale Isuse zadarnic am
“CUVINTE ORDONATE PENTRU TINE, FIINŢĂ DEZORIENTATĂ” de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378235_a_379564]
-
pentru voi nu voi ști niciodată cui vă las O asemenea dăruire în slujba unei idei capabile să salveze lumea prin sacrificiu de sine și să o recreeze am întălnit, precis, în lirica semnată de Vasko Popa: “ Noi, supraviețuitorii de pe stânca inimii goale/ fără nimeni, fără nimic/ trebuie să creăm totul de la-nceput” (Vasko Popa, Versuri, în românește de Nichita Stănescu). Să vorbim, dacă tot am ales acest exemplu, despre acel ceva din geniala sfială stănesciană care însoțește versurile acestui poet
“CUVINTE ORDONATE PENTRU TINE, FIINŢĂ DEZORIENTATĂ” de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378235_a_379564]
-
odihnă activă, în care membrii Ligii Scriitorilor au organizat activități culturale în diferite zone ale țării, ce au avut un impact la nivel național, în cadrul Filialei Cluj-Napoca a acestei organizații profesionale (președinte Iulian Patca ), se deschide stagiunea cenaclurilor literare “Radu Stâncă “, în data de miercuri, 9 septembrie, ora 11, si “Artur Silveștri “, în data de joi, 24 septembrie, orele 17. Ședințele cenaclului “Radu Stâncă “(președinte Al.Florin Țene ,) vor avea loc în noul și modernul sediu al “Centrului multifuncțional de servicii
SE DESCHIDE STAGIUNEA CENACLURILOR LITERARE PATRONATE DE LIGA SCRIITORILOR ROM\NI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378254_a_379583]
-
național, în cadrul Filialei Cluj-Napoca a acestei organizații profesionale (președinte Iulian Patca ), se deschide stagiunea cenaclurilor literare “Radu Stâncă “, în data de miercuri, 9 septembrie, ora 11, si “Artur Silveștri “, în data de joi, 24 septembrie, orele 17. Ședințele cenaclului “Radu Stâncă “(președinte Al.Florin Țene ,) vor avea loc în noul și modernul sediu al “Centrului multifuncțional de servicii sociale integrate pentru personae vârstnice nr.2 “(coordonator Maria Bobina ), din str.Decebal nr.21. În prima ședință se va discuta viață și
SE DESCHIDE STAGIUNEA CENACLURILOR LITERARE PATRONATE DE LIGA SCRIITORILOR ROM\NI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378254_a_379583]
-
cu oile la munte. Acolo este fie prea cald, fie prea frig, ploua și i se udă cojoacele. Se dezbrăca rând pe rând de cojoace, iar când rămâne în cămașă, vine gerul și o îngheață. Dumnezeu a transformat-o în stâncă, împreună cu oile, să rămână amintire. Sursa: CrestinOrtodox.ro
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93645_a_94937]
-
spună că „asta-i Babă mea”. Se crede că așa cum va fi acea zi, așa va fi și norocul omului în acel an. Această tradiție foarte veche, răspândită în toată zona balcanică, locuită cândva de traci, este legată de niște stânci, existente numai la noi în țară, în Munții Bucegi și Ceahlău, numite „Babele”, respectiv „Babă Dochia”, considerate simboluri ale primăverii. Celelalte popoare balcanice au numai legendă. În tradiția populară se spune că primele 9 zile ale primăverii calendaristice, numite și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93652_a_94944]
-
neexplorat, Australia-Oceania (Tasmania, Papua Nouă Guinee, Noua Zeelandă), fiind primul român deținător al acestei performanțe. Urca și pe cele mai înalte vârfuri ale continentului: - Mont Wilhelm, 4509 metri din Papua Nouă Guinee; - Kosciusko, 2234 metri din Australia; - Mont Ossa, 1600 metri (stâncă - escalada); - Mont Cook, 3714 metri, tabăra de bază și ghețarul Tasman. În văile din Papua Nouă Guinee ia contact cu triburile de papuași, în deșertul australian cu populația aborigena, iar în Noua Zeelandă învăța despre tradiția maorilor. Tasmania i se dezvăluie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93649_a_94941]
-
aici. Perast, orașul de la poalele dealului Sf. Ilie, este cea mai veche așezare din Golful Kotor, rădăcinile sale provenind din neolitic. Pe mare, în fața localității, se află o insulă artificială pe care este construită o biserica, numită Sfânta Fecioară a Stâncilor. Istoricul acesteia este fabulous. Pe 22 iulie 1452, doi frați pescari găsesc pe o stancă, sub apa golfului, o icoană a Fecioarei cu pruncul Iisus în brațe. Considerată a fi un miracol, această întâmplare cere construirea unei biserici. Și localnicii
Muntenegru – o țară care știe ce vrea [Corola-blog/BlogPost/93730_a_95022]
-
ceaiuri și pastile, ea nu se mai tratează. De vină nu-i ministru', nici Preafericitul, Ceva și mai sinistru, ce nu-și are sfârșitul. Cât ai venin sub limbă, un virus te mănâncă, Direcția ta e strâmbă și inima de stâncă, Învață să fii demn, în vorbe sau în scris, Respectă orice semn, de spune “Interzis“, Încearcă fără mită, trăind civilizat, O viață fericită, un om purificat, Urcușul este greu, dar drumul către bine, E pietruit mereu și-ncepe doar cu
MAREA SCHIMBARE de IONICĂ DRAGOMIR în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377131_a_378460]
-
mari cavalcade prin dorinți solare. Port păduri în mine și senin în slavă, sufletu-mi e lavă,visele feline, inima-mi devine uneori dumbravă unde pasc otavă turmele-ți blajine. Încă se mai poate,vreme mai e încă. Spulber orice stâncă ce în drum ne scoate viața ce se zbate ca-n genune-adâncă să se schimbe-n brâncă orice puritate. Vino și topește tristele omături. Dacă-mi ești alături viața-ntinerește. Sufletu-mi dorește iarna s-o înlături și din el
VINO... de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377161_a_378490]
-
ce se umple noaptea de sechele cine pentru toate poartă oare vina medicul formal scumpește formalina media din care nimeni nu ne scoate mediana trage ponoasele toate nimeni nu ne vede când muncim pe brânci să urcăm orbește mările pe stânci dreptul la opinii este unul sacru: osteneala zilei, doar un simulacru! Citește mai mult bate vântul ploaia, lăcrimează duziiinvocăm orbește harurile muziide o vreme-ncoace ninge și ne plouăpe umerii goi trandafiri de rouăcâte din principii nu ni ne supunnod
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
de basm, părăsirea lui, îl transpune într-o lume mirifică, plecarea echivalând cu un exil iar amintirea cu un disconfort sufletesc pentru că familia rămâne un sine qua non al vieții: “balaurul tolănit pe șalele Retezatului/ i-a păstrat solzii de stâncă/cu siguranță mai ocrotește/ poiana cu narcise sălbatice/și toate basmele perenelor copilării/ cu viteji din rărunchii pământului/ fețe de fum ochi de negru diamante/ plaiuri sfințite de chiotele noastre/ copaci zâmbind neastâmpărului din noi/ precum chipuri de bunici îngăduitoare
MELANIA ATANASIU BRICIU- EU SUNT SPARTACUS, EDITURA ARTBOOK de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377170_a_378499]
-
slăvește pe Dumnezeu fiindcă a făcut din om un adevărat giuvaer, dându-i strălucirea spiritului și eliberându-l de întunericul apăsător al materiei: „Strivit zăceam sub scoarța humii în bezna pururi blestemată, Și plin de lut duceam robia în miezul stâncilor bătrâne, Când mâna Ta m-a scos de-acolo și m-a spălat de orice pată În apele eternității ca pe un diamant, Stăpâne!...” Șlefuindu-i ființa prin suferință, l-a înzestrat pe om cu facultatea de a împrăștia raza
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
rustic, unde totul capătă un aer rudimentar, vânjos, sălbatic, amintind de pictorul Andreescu: „Sus huiet și bătaie de brazi înfuriați, Jos urlete de ape în scochina adâncă, Mânând din copcă -n copcă nahlapii spulberați, Pe jghiaburi șlefuite în gresia din stâncă... .................................................. Răzbubuie ca-n iaduri un ciocnet de urgii... Bușteni de-a rostogolul se bat cu bolovanii... Prăpastia-i zdrobește cu știrbele-i gingii Și hrubele-nfundate scot muget, ca vulcanii” (Penteleul) Acesate viziuni îl urmăresc și în descrierea vieții interioare
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
ceaiuri și pastile, ea nu se mai tratează. De vină nu-i ministru', nici Preafericitul, Ceva și mai sinistru, ce nu-și are sfârșitul. Cât ai venin sub limba, un virus te mănâncă, Direcția ta e strâmba și inima de stâncă, Învăța să fii demn, în vorbe sau în scris, Respectă orice semn, de spune “Interzis“, Încearcă fără mită, trăind civilizat, O viață fericită, un om purificat, Urcușul este greu, dar drumul către bine, E pietruit mereu și-ncepe doar cu
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
ceaiuri și pastile, ea nu se mai tratează.De vină nu-i ministru', nici Preafericitul,Ceva și mai sinistru, ce nu-și are sfârșitul.Cât ai venin sub limba, un virus te mănâncă,Direcția ta e strâmba și inima de stâncă,Învață să fii demn, în vorbe sau în scris,Respectă orice semn, de spune “Interzis“,Încearcă fără mită, trăind civilizat,O viață fericită, un om purificat,Urcușul este greu, dar drumul către bine,E pietruit mereu și-ncepe doar cu
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
de noapte, ajunge acasă. Stă într-un bungalou pe țărm: trei cuburi de beton așezate ca-ntr-un joc de copii. Două sunt spațiate cât să încadreze în sticlă un soi de orangerie, oază de verdeață în pustietatea cenușie de stânci, piloni și nisip a falezei. Deasupra, a treia piesă a ludicei și straniei clădiri, se sprijină pe laturile celor de jos, închipuind și ermetizarea spațiului de locuit. Nici o fereastră, nici o ușă nu dau speranță accesului în incintă. Lumina interiorului se
PROGRAMATORUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377205_a_378534]
-
bucuroase să-și dreagă cuiburile. Florile de multe feluri umplură câmpurile pentru semănături, dar și pajiștile de munte. Apele râurilor sclipeau în drumul lor spre mare, acea mare cu valurile ei legănate, ce se vedea maiestuoasă în zare. Dincolo de golf - stâncile de granit alb, apoi cerurile, alte ceruri albastre acoperind întinsa Mediterana. Ca o încununare a acestui Sabat minunat, cei din templu avuseseră parte de vizita celor doi misionari, Lucas și Nicolas, reveniți în localitate după o îndelungă misiune în alte
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377197_a_378526]
-
schingiuirile! Ce urmaș al lui Hristos sunt eu ? - Nu cumva ai de gând să te duci, să te denunți la persecutorii catolici? Nicolas tăcea și se uita doar foarte solemn în ochii soției sale Părea un om hotărât, ca o stâncă! - Gândește-te, omule, măcar la copiii noștri, dacă de mine nu-ți pasă! strigă Lidia cu disperare în glas. - Lidia, vreau să te întărești în lupta pentru credință! Va trebui să dai un bun exemplu copiilor noștri, când eu nu
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377197_a_378526]
-
sobă focul, Ochii-i șterge cu un șorț ... Îi aduc puțină apă, I-aș mai da din cer răcoare, Lacrima sub ochi îi sapă, Cărăruie în cărare, Fiindcă-n suflet, rana-adâncă, Fără leac sau alinare, Din ea face praf de stâncă, Lăsând semne de-ntrebare... Unde-o fi și cum mai este Fiul ei, demult plecat? Și de ce nu-i dă vreo veste, Cum de mamă a uitat? Jalea i-a-mbrăcat divanul, Țolu-l strânge sub picioare, Doar copilul, năzdrăvanul, I-ar fi
MAMA, DE VIOLETA CÂMPAN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377259_a_378588]
-
veste că-ncepe Sărbătoarea! Vin Lorzii cu acvile! Pornește vânătoarea! Ca niște pârâiașe viguroase făcând în ciudă avalului vitreg urcă înspre steiuri duium de bravi bărbați în straiele gătite cu blănuri din trofeele bogate, câștigate în alte ierni. Întinsul dintre stânci e-acum o scenă. Încă din zori, veniților li se oferă aici locul râvnit: în arcul dinspre stânga, măiaștrii-vânători cu răsăritu-n spate, să afle țintă-n cele zări; în dreapta, duiumul curioșilor să vadă ce acvilă ia premiul, cu ce pradă
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
vânătoare l-ar sprijini în călătoria către primăvară și vindecare... Deunăzi avusese copila un vis despre-o pasăre c-un bulgăre de foc bătând în piept, care tânjea ca firul ierbii să facă-nainte-i covor, cu mușchi să-mbrace stânca sub calde dezmierdări de soare... Văzu un semn în acea închipuire picurată de somn. Akhnu, c-un cap împodobit de luciri aurii, cu cioc de fier, cârlig încovoiat, prea bine se pricepe să iscodească prada-n zare! Și rostul vânătorii
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
sânge ghearele-i oțelite! Să meargă! Să vâneze împreună! Și toți să le privească! Doar la asta visa fata de când deschisese ochii asupra lumii, pe-ntinderi de stepă și munți, de când se-nfrățise cu Akhnu! Makhan o găsise-ntre două stânci, pui firav și golaș, scăpat din cine știe ce cuib, pradă fiarelor pe care, altfel, ginta ei de-naripate le asuprea... A hrănit-o cu carne crudă și a adăpat-o cu lapte de capră până s-a întremat și s-a împodobit
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
și roșcat. De mică a deprins-o la zbor și la vânat! Nu cățărate pe-o creastă de munte, adăpostite doar de azurul cerului, făceau pereche fericită și harnică?! O purtase cu sine chiar și când colindase cu caprele printre stânci în căutarea ochiurilor de iarbă, s-o-nvețe cu aerul și zvonurile muntelui. Niciodată vulturița nu-i atacase iezii cei cruzi din turmă, învingând datul firii... Când s-a mărit, Akhnu s-a lăsat învățată să poarte povara capișonului de
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
Acasă > Versuri > Spiritual > DE-INVIERE Autor: Mihaela Mircea Publicat în: Ediția nr. 1947 din 30 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului DE-ÎNVIERE Coboară îngerii ,coboară La Mănăstirea Lainici de-Înviere Chiar dacă stânca-i rece,te-nfioară În suflet pace-adâncă se scoboară Când cu Lumina Smeritul Stareț trece O bucurie mare se revarsă Cântă și piatră dintre brazi și ulmi Totul se umple de-ndumnezeire Iar ,,taina-nsuflețită de simțire’’ Se urcă până sus pe-
DE-INVIERE de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382202_a_383531]