3,368 matches
-
pînă la vizor și nu-ți deschide de frică, totul cam rigid; casă În stilul Tudor cu adaosuri creole; casă de tipul tartă cu fistic din care proprietarul iese satisfăcut și se Îndreaptă spre Cadillacul roz de acum cinci ani, staționat În fața porții; clădire pentru un tînăr argentinian Întreținut, stabilit În țară, cu cîteva Încăperi de genul apartament-dăruit-de-ea; clădire nouă, foarte scumpă, cu apartamente de vînzare care ocupă un Întreg etaj, așa e la modă; clădire foarte Înaltă, mîndrie națională, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
mii de rezerve parțial instruite și cinci sute de mii de civili zdraveni. - Excelența voastră, - spuse prietenul Morkid - imperiul linnean își menține, în mod normal, o armată permanentă de un milion de oameni. Pe pământ, cele mai mari forțe erau staționate în sau în apropiere de orașul Linn, și ele au fost anihilate. Patru sute de mii de oameni sunt încă pe Venus și puțin mai mult de două sute de mii pe Marte. Clane, care adunase în minte cifrele date, spuse rapid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
ruginit, ci Însăși viața, mișcarea de sub ea, pare aspră, subjugată, lovită, violentă, uluită și năucită - la colțul unei astfel de străzi, un om a fost ucis. Era un italian mărunțel, Între două vîrste, care avea un fel de cărucior fragil, staționat lîngă trotuar, unde ținea o colecție sărăcăcioasă și pestriță de țigări, bomboane ieftine, băuturi Îmbuteliate, o sticlă cam soioasă de suc de portocale Întoarsă cu gura În jos Într-o cană cilindrică cu smalțul alb sărit și o mică sobă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
din care face baza operațiunilor sale, cu atât mai mult că în susul și în josul acestui oraș întărit se ridicau o sumă de turnuri de privighere, construite de mai înainte încă pentru paza graniței”. Traian întrebuința la această expediție legiunile care staționau în Moesia și Panonia și care erau deprinse în luptele cu Dacii, cunoscând modul, lor de a se bate. Nu se poate determina cu preciziune numărul armatei care însoțea pe Traian. Ea trebuie însă să se fi urcat la vreo
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
privi lung în aer își apăsă un pumn pe piept și se simți total neputincios și gol. Pe fața ei apăru o expresie entuziastă. Arătă cu degetul dincolo de el și șopti: — Uită-te! La cincizeci de metri în față era staționată o autocisternă pe marginea drumului și lîngă ea un bărbat care făcea, se pare, pipi în iarba dintre roți. — Roagă-l să ne ia, zise Rima. Lanark se simțea prea slăbit să se miște. — Nu-mi place să cer favoruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
vaietul, scîncetul, gîngăvitul, tremoloul, ciripitul și scheunatul. Se scurgea în pămînt și te izbea prin tălpi. Cu mîinile la urechi, Rima se întoarse și o luă repede înapoi, iar Lanark, după o clipă de ezitare, o urmă bucuros. La coadă staționau mai multe mașini și șoferii stăteau pe drum printre ele, căci te puteai adăposti de sunet în spatele camionelor. Un polițist tînăr cu o lanternă se adresa unui grup, iar Lanark o prinse de mînecă pe Rima și o trase să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Oran. Astfel, s-a văzut cum circulația scade treptat, până ce a devenit aproape inexistentă, s-au văzut magazine de lux închizându-se de la o zi la alta, altele afișând în vitrine anunțuri de interdicție, pancarte negative, în timp ce șiruri de cumpărători staționau În fața ușilor lor. Oranul a luat astfel o înfățișare ciudată. Numărul de pietoni devine considerabil mai mare și chiar la orele pustii în mod obișnuit mulți oameni, reduși la inactivitate prin închiderea magazinelor și a unor birouri, umpleau străzile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
un serviciu. Și apoi, sunteți ziarist, o să vă revanșați cândva. A treia zi, Rambert și Cottard urcau marile străzi neumbrite care duceau spre partea înaltă a orașului nostru. O parte a cazărmii vămilor fusese transformată în infirmerie și în fața intrării staționau oameni veniți în speranța unei vizite ce nu putea fi autorizată sau în căutarea unor informații care se perimau de la o oră la alta. În orice caz, această adunare dădea naștere unui du-te \ vino neîncetat și era de presupus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
cutii goale de floricele care se strânseseră în fața scaunului său în timpul filmului. Era enervat la culme. Nu mai simțea nici o emoție. Cu respirația întretăiată, merse împiedicându-se pe culoarul dintre scaune și ieși în strada însorită. Acolo, în locul unde erau staționate taxiurile pentru hotelul Roosevelt, George păzea atent căruciorul. — Pe cinstea mea, spuse rânjind. Credeam că n-o să mai ieși niciodată. Ce fel de-ntâlnire ziceai că ai? Văd că te-ai dus să vezi un film. — Lasă-mă, te rog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
bărbatului în shuba. ă Întâi îmi aduceți cadouri, apoi mă arestați. ă Ăsta este, spuse Porfiri Petrivici clipind des. Ăsta e Virginski. § După ce i-a fost dat ceva de mâncare, Virginski fu dus în biroul lui Porfiri. Un polizyeisky înarmat staționa în fața ușii. Porfiri îi puse contractul în față, iar Virginski îl citi în câteva secunde și apoi spuse zeflemitor: ă Era o glumă. Totul a fost o glumă. Credeți că l-am omorât pentru asta? ă Cine sunt acești bărbați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
și proveniență. Ori încărcătura arsese odată cu camionul, ori au reușit s-o scoată înainte de extinderea focului. Pământul e ud de jur împrejur, dovadă că pompierii au intervenit, dar, după toate aparențele, au ajuns târziu, de vreme ce camionul a ars cu totul. Staționate în față, se văd două mașini ale poliției de circulație, de cealaltă parte a șoselei un vehicul militar de transport al personalului. Olarul încetini să vadă mai bine ce se întâmplase, dar polițiștii, severi, încruntați, îi ordonară să avanseze imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
mai departe, mai mult sau mai puțin, de la unu la infinit. Edificiul Centrului nu e nici atât de mic nici atât de mare, se mulțumește cu patruzeci și opt de etaje deasupra nivelului străzii și cu zece etaje sub ea. Acum, de vreme ce, staționând aici furgoneta lui Cipriano Algor, ne-am apucat să ponderăm câteva numere care specifică volumul Centrului, să spunem că lățimea fațadelor mai mici e de aproximativ o sută cincizeci de metri, iar a celor mai mari cu puțin peste trei sute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
din pene de struț, poșeta de catifea violetă, părul despletit ca niște alge, gura roșie ca un coral. Deși era doar o moleculă În mulțimea de turiști, de pierde-vară și de localnici veniți În centru pentru promenada de vineri seara, staționând pe trotuarele de pe Corso, pălăvrăgind În fața vitrinelor magazinelor de blugi, CD-uri și gadget-uri muzicale, mama Valentinei Buonocore era inconfundabilă. Mergea repede și șchiopăta ușor. Din când În când se Întorcea, ca și cum ar fi urmărit-o cineva. — Bună! o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
pe care-i urmărea Securitatea, nimeni n-ar mai fi îndrăznit să stea de vorbă cu mine. Din fericire, nu mă urmărea tot timpul, de multe ori, mergând la școală, la cișmea sau la terenul de fotbal, o vedeam doar staționând la margine de stradă, avea număr mic de înmatriculare, din trei cifre, după care mi-am dat seama că numai a Securității putea fi, că cine altul ar mai putea avea o astfel de dubă cenușie, cu geamuri de oglindă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
cum aveam piciorul paradit, în nici un caz n-aș fi ajuns înapoi până la pauză, așa c-am inspirat adânc și am început să alerg spre dubă, gândindu-mă, între timp, că poate nu e una și aceeași, ci o alta, staționând lângă trotuar din întâmplare și nu special pentru mine, simțeam cum se agită berea în sticle, de departe, în geamul de oglindă al ușii din spate, mă vedeam alergând, în maiou alb și șort negru, oglinda mă arăta deformat, strâmb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
atunci am făcut un pas în față și m-am oprit în capul scărilor și m-am uitat de jur-împrejur, dar pe tata nu l-am văzut nicăieri, nici pe el, nici pe gardieni, tot cimitirul era gol, doar mașinile staționau de-o parte și de alta a aleii principale, și atunci, preț de o secundă, mi-a trecut prin gând că poate nu era decât închipuire și că nici nu-l aduseseră pe tata, dar atunci, din spatele capelei, s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
că doar e ceva drum de la Obor până la mine, n-am întâlnit țipenie de om, animal, mineral, orice-ar fi, nimic. Totul parcă se topise, numai din loc în loc ardeau felinarele. Ba nu, mint, ceva am văzut totuși. Un taxi staționa în fața unei porți de fier forjat, o poartă grea ca de palat. Poarta s-a deschis, a scârțâit și prin ea a ieșit o femeie, a intrat în mașină și taxiul a pornit încet, încet de tot, că nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
mine! Se ridică brusc de pe fotoliu și merse la fereastră pentru a privi pe la colțul perdelei. Se răsuci către el. - E un Land Rover negru peste drum de casa dumneavoastră. Mai devreme l-am văzut în centru. Iar dimineață a staționat în fața blocului în care locuiesc. Credeți că este vorba tot despre o coincidență? Își simți gura uscată. Probabil că o tărie ar fi mult mai indicată în astfel de condiții decât poșirca asta cu spumă. Strânse doza goală în pumn
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
dincolo de stratul superficial, nu le acordăm atenția cuvenită. Dobitoci... Merse către fereatră și dădu un colț al perdelei la o parte. Peste drum, bombardat de picături mari care se risipeau în toate direcțiile după ce loveau capota, un Land Rover negru staționa lângă bordură... 3 Bun, și dacă staționează o mașină peste drum de casa mea, într-o după amiază ploioasă parșivă în care te pătrunde umezeala și semeni al dracului de tare cu un burete, asta înseamnă neapărat că poate fi
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
cuvenită. Dobitoci... Merse către fereatră și dădu un colț al perdelei la o parte. Peste drum, bombardat de picături mari care se risipeau în toate direcțiile după ce loveau capota, un Land Rover negru staționa lângă bordură... 3 Bun, și dacă staționează o mașină peste drum de casa mea, într-o după amiază ploioasă parșivă în care te pătrunde umezeala și semeni al dracului de tare cu un burete, asta înseamnă neapărat că poate fi la volanul ei, pe canapelele ei de
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
în sufragerie, geamantanul udase un pic covorul, îl dusese în debara, îl deschisese, banii erau acolo, bancnote mici, serii disparate. Spuseseră la știri că agentul ăla fusese lovit de o mașină, așa cum scrisese el în manuscris. Jeepul Omului cu Tatuaj staționase în fața casei sale, stâlpul căzuse, veniseră cei de la ambulanță, nu putea fi totul doar o iluzie indusă de vremea mohorâtă, intrată la apă... El scrisese scenariul, iar viața (nenorocita!) îl pusese în practică, paradoxal și înfiorător de alarmant. El? Oooo
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
a favorizat o apropiere româno-cumană. Prezența numărul redus al defuncților din mormintele izolate păgâne (unul, maxim doi), descoperite în Bazinul Bârladului, dar și în alte regiuni ale Europei de răsărit, demonstrează că nomazii se deplasau în grupuri mici și nu staționau multă vreme într-un singur loc. Majoritatea mormintelor turanice erau tumulare și, foarte rar, plane (pentru nomazii sedentari). Uneori au fost întrebuințate secundar movile din epoca neolitică pentru înmormântări nomade, situație semnalată în Muntenia (călăreți nomazi depuși în tell-uri neolitice
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
răbdare». Din păcate, am ajuns la Brașov noaptea. Ne-am dat seama că, chiar dacă părinții Luciei se aflau pe peron, le era cu neputință să-și vadă fiica. Ne-am gândit s-o facem vizibilă și tot timpul cât a staționat trenul În gară, am aprins chibrituri lângă chipul ei. În nimbul de lumină format din flăcările chibriturilor aprinse, chipul Luciei părea ireal de frumos. Nu știu dacă demersul nostru a reușit și, dacă a reușit, nu știu cât de bine putea să
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
vopsit, umezeala, care dezghioca varul, și uscăciunea, care umfla lemnăria, făceau din strada bucureșteană o caricatură în moloz a unei străzi italice. În apropierea mânăstirii și peste drum de ea, o casă cu ferestre înalte era încă luminată. În fața ei staționa o trăsură luxoasă cu doi cai albi, înăuntrul căreia dormea, cu capul în piept și cu hățurile în mână, un birjar gros, înfășurat în tipicul veșmânt lung și încrețit de catifea. Tânărul ajunsese cu greaua lui valiză în chip de
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
doua țârâituri a soneriei montate în spatele ecranului, se rosteau pripit ultimele cuvințele, se schițau cele din urmă saluturi apretate, cei liniștiți se descleștau din agitație, răsucindu-se pe călcâie. La garderob, în antreu, sub lumina purpurie a foaierelor, alesese să staționeze mai ales generația demonilor ce se împerecheaseră cu fetele oamenilor, a celor ce-și atrăseseră asupra capetelor lor Potopul, din vremea credinciosului Noe, și iată-i și acum: mai bine le-ar fi țiuit o ureche decât să se eclipseze
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]