192,941 matches
-
se datorează, medievalitatea se prelungește excesiv de mult și își golește treptat conținutul, fără a lăsa loc liber noilor mentalități. Când, foarte târziu, lucrul acesta se întâmplă, sub ochii tinerilor de atunci nu se mai află decât un cadavru care le stă în cale. Dar acest cadavru a fost cândva viu, plin de putere și de succes. Cred că pentru noi, azi, este imperios necesar să-i privim adevăratul chip, chiar dacă prejudecățile "modernității" ne fac demersul nu prea comod. Mai mult, efortul
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
omenească deaca i se va lipi inima de dînsa". Aproape nu există pagină din carte în care teama de Judecata de apoi, cînd "nu să va cunoaște nici domn, nici împărat, nici boiariu, nici bogat, nici sărac, ci toți vor sta fieștecarele cu lucrurile sale, măcar bune, măcar rele", să nu cutremure sufletul voievodului. Puterea pământească se manifestă numai în limita conștiinței unei judecăți absolute de care nimeni nu scapă. De fapt una din temele pe larg dezvoltate în Învățături... este
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
slujirea Domnului; o lume "perfecționistă", fiindcă modelul este unul ceresc și nu pămîntesc. Omul trebuie să trudească pentru salvarea sufletului său și al semenilor și în nici un caz pentru glorie lumească - sfatul este direct: să luăm exemplu de la tătarii care stau în corturi și să nu ridicăm construcții mărețe de zid (cu excepția desigur, a celor întru lauda domnului). Așadar în fruntea ierarhiei sociale se află nu împărații și domnii, ci pustnicii și călugării: Că înaintea acelora împărații și domnii și judecătorii
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
diplomația, cumpărarea bunăvoinței, compromisul. Dar, mai mult, prudența ajunge foarte departe când sfatul este ca pe câmpul de bătaie domnul să nu se afle unde e temeiul oștirii, căci acolo se va da bătălia, și ar fi riscant, ci să stea "ca-ntr-ascunsu" și să urmărească oștenii, să vadă cine se luptă cu adevărat pentru el. Importantă deci este abilitatea comportamentului și cultivarea "imaginii", căci: "de vei vedea că iaste izbînda ta, lesne iaste să intri iar în toiu și să mergi
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
se luptă cu adevărat pentru el. Importantă deci este abilitatea comportamentului și cultivarea "imaginii", căci: "de vei vedea că iaste izbînda ta, lesne iaste să intri iar în toiu și să mergi la locul care-ți va fi voia să stai". Vom regăsi aceeași abilitate prudentă în relațiile cu boierii. Neagoe, profitînd și de experiența milenară a Bizanțului, dar și din proprie experiență, echilibrează autoritarismul cu "munca în echipă". În virtutea aceluiași egalitarism creștin - toți sînt robii lui Hristos, deci vorbele Domnului
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
contemporanilor și urmașilor noștri. Nu Cantemir, nu Mihai - cu chipul lui machiat după "canonul" occidental - tulbură somnul românilor. România "profundă" tânjește după părintele ucis. Este cazul să depășim complexele prea marii noastre grabe, să ne întoarcem privirea înapoi și să stăm de vorbă cu fantoma lui care nu are încă odihnă și nici nu o va avea până când nu-i vom face dreptate. Prin ceața vremilor să încercăm să-i privim chipul. Să fie oare domnul autoritar cu ambiții imperiale, să
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
profesoară, ori când Îmi aruncam privirile pe fereastră. În fața școlii, pe acea străduță foarte strâmtă. În centrul orașului Cluj, se află bisericuța „Bob” pe al cărui gard din zid gros și purtând patina vremii, era o plăcuță comemorativă. Pe ea stă scris că la această biserică, Veronica și Ștefan Micle au fost cununați de preotul Ioan Pamfil, În data de 7 august 1864. Și de câte ori nu m-a purtat gândul pe firul vieții acestei femei cu un destin atât de deosebit
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
și va continuă apoi cu mici Întreruperi până la moarte, și chiar dincolo de granițele vieții, căci, cine știe dacă nu se continuă frumoasa lor iubire În alte zări, Într-o altă dimensiune, dincolo de coloană infinitului, dincolo de răutățile celor care le-au stat Împotrivă. Virginia, fiica Veronicăi, scria despre mama ei: „l-a iubit pe Eminescu cu o iubire nemărginită. Împrejurările și oamenii au făcut ca ei să nu fie uniți niciodată. Veronica a refuzat cererea În căsătorie a mai multor pretendenți, preferând
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
s-au cunoscut nimic între ei n-a fost niciodată. Ce s-o fi întâmplat însă pe străzile, scările și coridoarele pe care de mult s-au tot petrecut? Aș vrea să-i întreb: - dacă nu-și amintesc - când au stat față în față în niște uși? dacă nu și-au spus scuzați într-o îmbulzeală? dacă nu și-au spus în receptor, pardon greșeală? - știu totuși răspunsul lor. Nu, nu-și amintesc. I-ar mira foarte mult, că de-atâta
Poeme de Wislawa Szymborska by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/15436_a_16761]
-
și ceva pierdut care se înălța. Cine știe dacă nu mingea prin tufișurile copilăriei? Au fost clanțele de pe la uși și butoanele soneriilor pe care cândva urme pe urme s-au așezat. In sălile de așteptare valizele una lângă alta au stat Poate într-o noapte același lucru l-au visat și după ce s-au trezit l-au uitat. Căci fiecare început înseamnă doar continuare exact ca și-n analele deschise totdeauna la jumătate. Ziua de 16 mai 1973 E una din
Poeme de Wislawa Szymborska by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/15436_a_16761]
-
prozei postdecembriste. Cronicarul semnalează și scrisorile inedite, cinci la număr, plus o carte poștală dintre noiembrie 1987 și ianuarie 1989, adresată de Nicolae Steinhardt lui Aurel Dumitrașcu. Le prezintă dl Adrian Alui Gheorghe. O rubrică bine venită, ce ar putea sta sub deviza maiorescianului În lături!, este Topul Cărților Proaste. Citatele din versurile unor oarecare George Tănsănică sau Rodica Dehelean sînt demne de cel mai sever prostologhikon liric. România surprinzătoare Inițiativa ministrului Turismului, Dan Matei Agathon, de a aclimatiza palmieri pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15440_a_16765]
-
roz-bombon la vârful piramidei. Cu un cinism posibil doar într-o țară de vânători și pescari, parlamentarii au decis că trebuie să li se verse în cont diurnă nu doar pentru zilele când se află la serviciu, ci și atunci când stau acasă, în preajma soaței, a secretarei-amante și a diverse admiratoare din "teritoriu". Printr-o singură mișcare, aceste bășici umflate au mai smuls o halcă din bugetul țării. Nimeni nu-și aduce aminte (iar d-na ministru Andronescu neagă vehement) că primul-ministru
Pegra cu grade by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15438_a_16763]
-
profesor poate da meditații. Dar dacă nu dă? Și dacă dă, o face pe timpul, pe energia, pe sănătatea lui - plătind și impozit statului nesătul pentru asta. Cât timp de perfecționare îi mai rămâne? Poate pe lumea cealaltă. Cu totul altfel stau lucrurile când vorbim despre cetățenii cu un rol social neclar - de la sepepiști la sereiști și de la parlamentari la șefii regiilor autonome. Acestora, nimeni nu îndrăznește să le spună "poate la anul vom dispune de mai mulți bani". Nu, pegra cu
Pegra cu grade by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15438_a_16763]
-
mari dubii că un "geniu" care a știut să adune câteva sute de mii de dolari departe de mișmașurile puterii se va abține să devină multimilionar când toate pârghiile îmbogățirii, bine unse în doisprezece ani de ticăloșie națională, îi vor sta la îndemână. Natura umană e prea putredă, pentru a-i da crezare d-lui Voicu și nu baladistului care spunea: "Săracul vrea să ajungă bogat,/ Bogatul să aibă un întreg regat,/ Iar regele o planetă drept palat". între timp, "extraordinarii
Pegra cu grade by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15438_a_16763]
-
nu facem rabat de la spiritul critic și să atragem cele mai importante condeie scriitoricești. Privim în urmă cu nostalgie și în viitor cu încredere. Ne socotim capabili a ține pasul cu lumea și cu epoca. Nici societatea, nici cultura nu stau pe loc. Apar necontenit nevoi spirituale, se preface gustul oamenilor. Se pun întrebări la care nu se pot da vechile răspunsuri. Oricît de mare ar fi inerția (și, în cultură, ea este foarte mare), vine o vreme cînd dorințele scriitorilor
Nou început de drum by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15487_a_16812]
-
a treia - omnisciența despre care vorbeam este aici mai puternică decît oricînd. Se simte că povestea conjugală este deja clasată, judecată. Autorul nu mai are nimic de adăugat. în spatele patetismului, al descrierilor nesfîșite, al frazelor pline de "ah" și "of", stă ascunsă o femeie extraordinar de liberă, în cel mai deplin sens al cuvîntului. Și, în primul rînd, eliberată de căsnicie... La patru ani după căsătorie, își surprinde bărbatul în pat cu o soră a ei, Nellie. între Maruca și Mihai
Poveștile Marucăi by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15447_a_16772]
-
el era totuși un bun "tată de familie") și o serie de relații extraconjugale, niciodată concretizate în text... Șocant este chiar începutul cărții unde scriitoarea își povestește admirația pentru bărbatul care conducea curajos mașina și nu pentru soțul care-i stătea alături. Libertatea sa interioară nu este cîștigul traumei despre care vorbeam. Atunci cad lanțurile grele ale căsniciei - mai ales bărbatul își pierde dreptul la gelozie. Libertatea Marucăi se manifestă încă de la primele descoperiri erotice din luna de miere. La un
Poveștile Marucăi by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15447_a_16772]
-
va recunoaște în ruptul capului că lentilele prin care se pot vedea aștrii și acelea care prind mișcările gîzelor nevăzute sînt deopotrivă de minunate", "pentru că această judecată contemporană nu pricepe că hohotul de rîs, sănătos și entuziast, e vrednic să stea alături de cel mai avîntat elan liric și că între acest rîs și maimuțărerile unui măscărici de bîlci e o adevărată prăpastie". N.V. Gogol, Suflete moarte. Teorie care s-a dovedit valabilă pentru orice artist trăitor într-un regim totalitar. Spectacolul
Rîsul lui Gogol și mustăceala lui Goga by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15480_a_16805]
-
prezentă de la Patriarhul Danilo (care clama în bine cunoscutul stil medieval Mai bine moartea în mărire/ Decît în ocară viața) până la autorii contemporani, se suprapune celei a cântărețului balcanic, conștient că mai degrabă victoria spiritului trebuie căutată: "O mică prăpastie stă chircită pe umărul meu/ chiar lângă ureche și mă îndeamnă să cânt:/ numai astfel laptele se va brânzi, grâul va răsări/ iar râurile vor începe iarăși să curgă./ Astfel vor putea fi oprite oștile, femeile/ vor rămâne însărcinate, vor fi
Omul grec by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15483_a_16808]
-
cu mai multe strategii și a unui volum de povestiri fantastice, Misterul camerei închise nu mai este rezultatul unei mișcări dezordonate și întîmplătoare, ci un comportament cultural care ia în calcul mai multe variante de succes. Nu spun că așa stau lucrurile neapărat și că Florin Manolescu a luat în considerare efectiv variante de succes, dar apariția simultană a acestor două cărți poate primi cu ușurință o asemenea interpretare și dacă interpretarea e corectă, atunci nu putem decît să fim fericiți
Florin Manolescu și Florin Manolescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15471_a_16796]
-
insistență pe imaginea acestui Caragiale conspirativ, nu aici ar fi de găsit punctul nevralgic al inevitabilei îmbătrîniri cu douăzeci de ani a cărții. Pentru că nu regimul totalitar în care ea apărea e de găsit ca sursă, ci bibliografia însăși care stă în spatele ei. Teoria jocului a lui Huizinga ca și estetica receptării a lui Jauss și împreună cu ele toată mișcarea teoretică de acest tip, toate filoanele structuraliste și poststructuraliste care au înfierbîntat mințile intelectualilor de pretutindeni în doua jumătate a secolului
Florin Manolescu și Florin Manolescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15471_a_16796]
-
de pildă. M-ar interesa să creez o formă care să includă ceea ce îndeobște e denumit 'fapt' și 'ficțiune'. Mă bucură dacă cititorii intră în lumea pe care le-o deschid și o recreează. Mare parte din înțelesul operei mele stă în intenția de a construi o realitate alternativă. Mai bine zis o realitate mai intensă, în care forțele sacre ale lumii sunt la fel de evidente ca și lucrurile foarte familiare. Ați scris cea mai izbutită biografie care există a lui T.S.
Peter ACKROYD - Mintea este suflet by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15460_a_16785]
-
mi-a spus să deschid televizorul. Nici ea nu știa exact ce se întâmplă, dar părea, după cum am spus, extrem de alertată. Auzise o știre la radio despre atentate. Am dat drumul la televizor și apoi timp de trei ore am stat cu ochii lipiți de ecran. Eram într-o stare de șoc. Nu înțelegeam ce se întâmplă. Aveam impresia că urmăresc un film de groază, nu-mi venea să cred că imaginile de pe micul ecran sunt reale. Ca mulți alții, am
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
crezi, tocmai vecina mea de etnie arabă. Acest lucru l-a iritat peste măsură. L-am văzut extrem de nervos și m-am gândit: iată cum se propagă psihoza. Dacă ar fi avut posibilitatea s-o linșeze, curierul n-ar fi stat pe gânduri. "Uite ce se întâmplă când le dăm voie arabilor să ne invadeze țara, a spus. De condus o mașină cum trebuie nu sunt capabili să învețe, în schimb ne bombardează țara..." În America a crescut xenofobia. Care a
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
Și știi cum sunt! Nu-s nici măcar să zici că sunt oameni ca toată lumea. Nici un neam, nici o rudenie, ori v-un loc în care te-ai născut și în care din când în când îți vine să te duci, să stai v-o zi, două (...) Vara, în Canada. Iarna, în Mexic. Cu o singură valiză și cu același aparat de desfăcut conserve, că o chestia de-asta poa' s-ajungă nu numai la trei, da' chiar și la doișpe. Peste tot
PYLON (continuare) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15475_a_16800]