649 matches
-
pentru a-și face corectura. Să lansezi cu Eugène Sue acest mantou-pelerină Într-o nouă culoare, ca a hârtiei de Împachetat. Să cinezi la Mrs. Norton În compania lui Disraëli, Înveșmântat În catifea neagră, cu pantaloni roșu aprins și vestă stacojie. Să te delectezi alături de contele Germain, strălucind de rubine, la supeurile selecte ale marchizului de Caderousse. Să participi, sfătuit de Norman Parkinson, la dineul anual, din luna mai, oferit de președintele „Royal Automobil Club”-ului. Să-ți Încrucișezi pașii cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
stăteau claie peste grămadă. Aici, o cutiuță de porțelan, dintr-o specie verde, conținea Schnouda, miraculoasa cremă albă, care, după ce-a fost Întinsă pe obraz, Își transformă culoarea, sub influența aerului, Într-un trandafiriu delicat, apoi Într-un roșu stacojiu atât de natural Încât dă de-a dreptul iluzia unei pielițe Îmbujorate de sânge; colo, cutioare lăcuite, Încrustate cu sidef, care cuprindeau aur japonez și verde de Atena, culoarea aripei de cantaridă; aur și verde care se transformau Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Cel puțin așa și-l amintește Léon Daudet În scena din restaurant, când, deja În vârstă, „ca un bătrân luptător știrb”, vorbind peltic, Îmbrăcat Într-o imensă mantie neagră, cu o pălărie Înaltă, al cărei fund e căptușit cu saten stacojiu, comandă plin de hotărâre două sticle de șampanie și dă pe gât, cu siguranța unui bărbat tânăr, pahar după pahar, În timp ce perorează cu voce ridicată și gesturi ample, spre uluirea și admirația tuturor. Sexul slab tc "Sexul slab " Tema pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
sau evrei tânjind să înghesuie un bilețel adresat lui Dumnezeu între crăpăturile Zidului de Vest. O luară la stânga, intrând într-o măcelărie. Lui Maggie îi veni să verse când văzu raft după raft de carcase cu coastele expuse și carnea stacojie, însângerată. Zări un rând de capete de oaie pe taraba unui măcelar și își feri privirea doar ca să dea cu ochii de bălțile de sânge de animal de pe jos. A, am ajuns repede. Doar un minut mai e. Deodată intrară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
fierbinte pe degetul meu. Cu ajutorul flăcării unei lumânări (care căpătase o paloare Înșelătoare din cauza razelor de soare ce scăldau lespezile de piatră pe care stăteam În genunchi), eram foarte preocupat să transform stalactitele ce picurau din sigiliu În, bobițe colorate stacojiu, albastru și alămiu, frumos mirositoare. În clipa următoare, zbieram Întins pe pardoseală și mama alerga să mă salveze, iar pe undeva pe-aproape, bunicul meu, țintuit În căruciorul de invalid, bătea cu bastonul În lespezile de piatră răsunătoare. Mama a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
aceea să mă grăbesc s-ajung acasă la dejun, alergând prin crângul alăturat (curând după ce văzusem pălăria lui de pai și bustul Înveșmântat În catifea neagră al chipeșului lui vizitiu, Într-un profil asirian, cu brațele Întinse, acoperite cu mâneci stacojii, trecând rapid de-a lungul gardului viu ce separa parcul de aleea pentru trăsuri) sunetele tânguitoare ale versurilor Un vol de tourterelles strie le ciel tendre, Les chrysanthè mes se parent pour la Toussaint ajungeau până la mine și până la plasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
afară năvălește un curent de aer fierbinte, aproape la fel de dens ca aburul locomotivei care gâfâie În gară; și În acel moment, Zahar, vizitiul nostru, ia În mână situația - o matahală de bărbat Îmbrăcat Într-un cojoc, din a cărui centură stacojie ieșeau În afară uriașele mănuși Îndesate acolo. Aud zăpada scârțâind sub cizmele lui de pâslă, În timp ce se ocupă de bagaje, aud hamurile zornăind, apoi aud cum Își ușurează nasul printr-o manevră dibace de stoarcere și scuturare executată de unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
lanterna șanțurile strălucitoare și lipicioase din coaja copacului și doi, trei fluturi de noapte, mari, care-i sorbeau dulceața, În timp ce aripile lor nervoase se deschideau pe jumătate ca acelea ale fluturilor de zi, cele inferioare etalându-și incredibila lor mătase stacojie de sub aripile cenușii ca lichenii. „Catocala adultera!“, strigam eu victorios În direcția ferestrelor luminate ale casei, În timp ce alergam spre ele, pentru a-i arăta tatei capturile. 6 Parcul „englezesc“, care despărțea casa noastră de câmpurile cu fân, era un parc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
altă avere decât salariul și Își plănuia viitoarea gospodărie cu cea mai mare grijă și seriozitate. Din când În când impulsuri pripite Îi dezechilibrau bugetul. Observând Într-o zi o babă jegoasă căreia i se scurgeau ochii după o pălărie stacojie, cu pene, expusă În vitrina unei modiste, i-a cumpărat-o și abia a putut să scape apoi de femeie. Cu propriile lui achiziții era extrem de circumspect. Fratele meu și cu mine ascultam răbdători cum visa cu ochii deschiși, analizând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
acțiune pe care o efectua Întinzându-se brusc, cu o elasticitate deosebită) sau când Îl enervam Încercând să comunic cu el prin tubul de vorbit hârâitor și nu foarte eficient, ceafa lui groasă văzută prin despărțitura de sticlă se făcea stacojie. El prefera sincer să conducă Îndrăznețul Opel decapotabil pe care l-am folosit la țară În trei sau patru sezoane și atingea nouăzeci de kilometri la oră (o viteză uluitoare În 1912, dacă ne gândim cât de mult a crescut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
și să-i ia naiba pe toți intrușii străini - mai ales pe irlandezii d....d (eufemism care m-a nedumerit total când am dat prima dată de el: decedați, detestați?) s-a ciocnit intenționat de Maurice Vânătorul de mustangi (eșarfă stacojie, pantaloni de catifea ferfenițiți, sânge fierbinte de irlandez), un tânăr geambaș care era de fapt un baronet, Sir Maurice Gerald, după cum va descoperi emoționată mireasa lui, la sfârșitul cărții. Asemenea emoții false au constituit poate unul dintre motivele pentru care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
ringul de lemn și nici Într-o sală de bal n-aș fi dansat cu mai mult zel și mai multă iscusință (noi, familiile Sik și Buketovs, eram de regulă proști dansatori de bal). Erau mai mulți instructori În uniforme stacojii, jumătate de husari, jumătate de oameni de serviciu la hotel. Toți vorbeau engleza de diverse calități. Printre vizitatorii regulați am remarcat un grup de tinere americance. La Început, au apărut toate Într-un vârtej comun de strălucitoare frumusețe exotică. Procesul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
adîncească tot mai mult În straniile sale obsesii și șoptea ordine confuze destinate, pare-se, secundului de pe María Alejandra. Dar Oberlus reveni asupra subiectului o săptămînă mai tîrziu, cînd Îl găsi pe căpitan pregătind o oală plină ochi cu raci stacojii care mișunau cu miile În jurul coloniilor de iguane marine și al familiilor de foci. Inocent, Alonso Pertiñas Îi explică atunci cu lux de amănunte trucurile pe care le foloseau anumiți oameni dn Galicia pentru a păcăli, În nopțile fără lună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
prin ele când plec dimineața, ar însemna să iau cu mine tot biroul. Ben nu spuse nimic, dar mă privi fix vreme de o clipă. Am observat cât de mult contrastau ochii lui căprui cu pielea palidă, pătată, cu urmele stacojii de adolescent și am mai văzut ceva, care m-a făcut să vreau să privesc repede în altă parte. Și nici nu era prima dată când vedeam - acea sclipire de neplăcere care-i umbrea rapid fața de fiecare dată când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
ar fi să abandonezi întregul proiect. — Asta nu pot. Lucrurile au mers prea departe ca să dau acum înapoi. Și-apoi, nici nu vreau. — Bine. Dar când o să-ți explodeze totul în față, adu-ți aminte că te-am avertizat. — Litera stacojie. Titlul îți e cunoscut, da? Am citit-o în clasa a unsprezecea. La doamna O’Flaherty, a patra oră. — Toți am avut-o de citit în liceu, nu? O operă clasică americană. Una dintre cele mai celebre cărți scrise vreodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
doamna O’Flaherty, a patra oră. — Toți am avut-o de citit în liceu, nu? O operă clasică americană. Una dintre cele mai celebre cărți scrise vreodată. — Vrei să spui că tu și Gordon intenționați să falsificați manuscrisul la Litera stacojie? Și originalul lui Hawthorne? — Aici e toată frumusețea. Manuscrisul lui Hawthorne a dispărut. Cu excepția paginii de titlu, care se găsește acum la biblioteca Morgan. Dar nu știe nimeni ce s-a întâmplat cu restul cărții. Sunt unii care susțin că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
tipografii au aruncat pur și simplu foile la gunoi sau că le-au folosit să-și aprindă pipele. Asta e varianta mea preferată. O șleahtă de muncitori trențăroși de la o tipografie din Boston, aprinzându-și pipele de coceni cu Litera stacojie. Oricare ar fi versiunea reală, întreaga afacere e suficient de incertă ca să ne putem închipui că manuscrisul nu s-a pierdut, de fapt. Doar, ca să zic așa, s-a rătăcit. Dar dacă editorul lui Hawthorne, James T. Fields, l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Hawthorne și să înveți să îi imiți scrisul - care, apropo, era destul de neîngrijit și, pe alocuri, aproape ilizibil. Dar stăpânirea practică a tehnicii e doar o părticică. Nu poți să te așezi la masă cu un exemplar tipărit din Litera stacojie și să-l copiezi de mână. Trebuie să cunoști toate ticurile personale ale lui Hawthorne, greșelile pe care le făcea, folosirea idiosincratică a cratimelor, incapacitatea lui de a ortografia corect unele cuvinte. Ceiling îl scria întotdeauna cieling; steadfast întotdeauna stedfast
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
crede vreun cuvânt din tot ce-i spunem, dar simplul fapt că poate visa la o viață nouă a făcut din el un alt om. De ce am încurajat toate prostiile astea? Totul atârnă de vânzarea unui manuscris falsificat al Literei stacojii și nu numai că mă opun din punct de vedere moral planului ilegal al lui Harry, dar nu am pic de încredere în el. Mai mult, chiar dacă ar da roade, nu mă interesează câtuși de puțin să mă mut în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
lacrimile i se scurgeau pe chip. În clipa în care Harry se oprea la colț, Nancy Mazzucchelli dădea același colț și se apropia de fostul ei șef, uluită să îl vadă într-o stare atât de îngrozitoare. Obrajii îi erau stacojii, gâfâia încercând să tragă aer în piept, sacoul îi era rupt în cot și părul etern atent aranjat îi fâlfâia pe toate părțile capului. — Harry, a zis Nancy, ce s-a-ntâmplat? — M-au omorât, Nancy, i-a replicat el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
povestea Marinei și a celuilalt colier (prea tristă, prea umilitoare), n-am spus un cuvânt despre urâta conversație telefonică purtată cu cea al cărei nume nu poate fi pomenit și am cruțat-o de amănuntele dureroase ale escrocheriei cu Litera stacojie. Dar aproape toate celelalte elemente erau prezente: Cartea nebuniei omenești, vărul Tom, Harry Brightman, mica Lucy, călătoria în Vermont, aventura lui Tom cu Honey Chowder, conținutul testamentului lui Harry, Tina Hott făcând playback la Can’t Help Lovin’ That Man
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
plăcere. Trupeși amândoi, spre deosebire de cei trei copii, semănau cu un general și-o generăleasă în lupte de hărțuială. Ea cu capul mic și ridat, însă pe decolteu cu splendida carnație de camelie a femeilor din familie, iar el cu față stacojie și favoriți albi. — Să-i spun fiului dumitale, vrei să zici, eu l-am născut, dar, de moștenit, te-a moștenit numai pe dumneata. Pe mine m-au moștenit ceilalți doi - și doamna îi învălui cu privirea pe Marioara, cu
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
lângă ușă era nou-venitul, care-a salutat-o și a vrut să-i vorbească, noroc că s-a apropiat de ei și părintele, cu veselie, bine a făcut, că ea s-a pierdut cu firea și obrazul i-a devenit stacojiu până și-n gropița din bărbie. Din vorbă-n vorbă și pornind de la străinul Dan Crețu, cu care fusese ea nu demult singură în biserică, se pare că domnul nou-venit, care era Șef al siguranței publice, aflase ceva ce-l
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
întâmplării ...aștepta. Europa prezenta aspectul unui ajun de război... Amenințările acopereau cu umbra lor toată întinderea bătrânului Continent. Cocoșii au cântat de miezul nopții... În marele Salon, întrunirea încă era în toi... Glasul puternic, al unui bărbat spătos, cu fața stacojie, cu gât gros și o coamă imensă, se auzea până afară, în Uluița mare. - Dar, dlor, alta este întrebarea... marea, chinuitoarea întrebare, care ni se pune, și ni se cere un răspuns... „Ce face România, în mijlocul acestor tulburări... Intrăm alături de
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
abur se Întrezări o Încâlceală de ogoare, monotonia fiind uneori Întreruptă de vile Înalte și urâte, cu fațadele În toate direcțiile, decorate cu olane colorate, care acum absorbeau Înserarea. Scânteile de la trenul expres deveniră vizibile ca niște hoarde de insecte stacojii atrase În aer de Întunericul nopții. Cădeau și mocneau pe lângă șine, atingeau frunze, tulpinițe, rămurele și fire de varză și se transformau În funingine. O fată călare pe un cal de caretă Își ridică fața și râse. Pe povârnișul de lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]