924 matches
-
astfel de „tinerel Îmbătrânit”, Titus Popovici, imitând, la douzeci și ceva de ani, excelent „schema” și „scriitura” rebreanistă, a produs două romane care au avut un uriaș succes - decenii la rând, În manualele școlare! - și pentru că „aplicau” mizerabilele comandamente ale stalinismului cultural și politic - disprețul și ura față de țăranul gospodar și față de intelectual! Faptul că „forța sa creatoare” s-a oprit la treizeci de ani e un semn indubitabil al „talentului imitației” și de oportunism evident al lui T.P., dar criticii
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
antecesorul lui, Dej, și nu el; aură care persistă până azi, un fel de Dracula al vieții politice moderne al Europei, aruncându-se astfel, voit sau nu, o perdea de tăcere și de uitare asupra echipei sângeroase, criminale politice a stalinismului, În frunte cu Dej, Drăghici, Pauker, Luca și ceilalți, slugi harnice ale lui Stalin și ale bolșevismului, care au nimicit În mare măsură elita românească din politică, economie, știință, cultură nimicit la propriu, prin izolare fizică, exterminare directă, prin glonț
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
dictatură comunistă nu ca pe un sfârșit de lume sau ca pe o stigmatizare definitivă a „lașității românești”, a incapacității noastre de revoltă, ci ca pe una dintre acele dictaturi nefaste, fără sfârșit, din medievalitatea noastră, brutală - cum a fost stalinismul dejist! - sau perversă, otrăvită cu false idealuri și vicleană - cum a fost ceaușismul! (De curând, invitat fiind la cenaclul dlui Manolescu, Prometheus, am Încercat, din câteva trăsături, să fac aceeași, nu „relativizare” a dictaturii din care tocmai ieșisem - și contra
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
era evident după „Tezele din iulie”, marile ședințe care au urmat În toată țara, unde se afirmau, ba aș putea spune că se clamau, se strigau, cu aceeași voce răgușită și cu ochii inflamați resturi se pare Încă vii ale stalinismului românesc, revenirea „necondiționată la atașamentul de partid” și uitarea ultimelor deziderate ceaușiste, precum profesionalismul, randamentul la locul de muncă, contractele economice cu străinătatea, selecționarea cadrelor după pregătire și eficiențăă la faptul că „șeful” se pregătește, poate după modelul nord-coreean, să
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
obosiți și revoltați nu numai contra injoncțiunilor partidului și cenzurii, dar și enervați, plictisiți, indignați de „bătrâni”, dar nu de oricare dintre ei, se’nțelege, ci de cei care se făcuseră, corps et âmes, slugile puterii și, mai ales, ale stalinismului literar și politic?.. A, mi se va răspunde că tânărul Breban, În această „luptă justă” a făcut compromisuri cu puterea, a intrat În partid - deși, În anul ’67, toamna, când a făcut-o, nu ar mai fi avut neapărată nevoie
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
criză istorică de asemenea proporții; dar, dacă „În interior” era oarecum mai scuzabilă zăpăceala, derapajul, poate chiar și vremelnicul „oportunism” al unor vârfuri ale culturii - nu vorbim de vârfurile financiare sau politice și bisericești, eradicate brutal În primii ani ai stalinismului! -, „dincolo”, În liberatate, eu și alți colegi de-ai mei din emigrația „mai târzie”, deci de pe la sfârșitul anilor ’60, ne așteptam să găsim spirite mai calme, apte, cum spuneam, de a se apropia mai mult de o viziune mai globală
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
fețele celor mai „liberi”, mai nonconformiști dintre colegi, măști dintre cele mai bizare. Dinescu, care, după plecarea mea, urma să fie suspus arestului la domiciliu, deoarece se opusese, singurul din colegiul revistei România literară, la măsura grotescă, ce Învia practicile stalinismului, de a-i denunța În scris securității pe străinii cu care aveam contact - refuz care a atras după sine excluderea din partid și de la revistă! -, Dinescu era, ca și azi, vesel, proferând un sarcasm ce dizolva totul În jur și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cum ar fi naționalismul, bazat nu pe valoare specifică și pe voință tradițională, coumună, ci pe excluderea „celuilalt”! Acest „celălalt” era exclusiv privilegiul Celui din vârf de a statua; și, dacă În vremea brutală, sângeroasă, a lui Dej, așa-numitul stalinism, „celălalt” se confunda oarecum cu profilul sau profilurile marxiste militante, sovietizante (aristocratul, financiarul, marele burghez sau țăranul avut, intelectualul reacționar și incorigibil!Ă, sub cea de-a doua dictatură, ceaușistă, „celălalt” a luat diferite fețe; el era În primul rând
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
dar și cercetători și membri ai Institutului de psihologie, care a fost desființat pur și simplu cu această ocazie, au fost excluși din viața profesională, alungați din țară sau obligați să meargă la „munca de jos” ani În șir. Un stalinism redivivus, În contrast grotesc, cum o spuneam, cu realitățile politice din țările vecine ce suportau un regim, În mare, identic. Iar „ședințele de demascare” ale psihologilor și cercetătorilor atingeau, cu adevărat, caricatura unui Ev Mediu agresiv, plantat În mijlocul Europei secolului
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de-a lungul timpului, a fost unul de succes, dovada supremă constând tocmai în prelunga durată a rezistenței formațiunii socio-politice socialiste (din 1947 până în 1989). 3.5. Naționalism comunist: torsiunea națională a comunismului (1964-1989) 3.5.1. Cadrul politic Faza stalinismului represiv a comunismului românesc, în care noile autorități au recurs la violență politică pentru a-și asigura controlul asupra societății, s-a încheiat odată cu moartea lui Gheorghiu-Dej și înlocuirea sa de către Nicolae Ceaușescu. Politica externă sub N. Ceaușescu a forțat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a Holocaustului nazist, care făcea pereche cu b) teza răului absolut al regimului național-socialist. Corolarul logic al acestei teze duale este incomparabilitatea principială a Holocaustului cu alte evenimente tragice care au oripilat secolul al XX-lea, cum ar fi crimele stalinismului (unde intră epurările din timpul Marii Terori, precum și uciderile din Arhipelagul Gulag), genocidul armenilor de către Imperiul Otoman, teroarea dezlănțuită de către khmerii roșii ai lui Pol-Pot în Cambodgia, dezastrele umane însumând zeci de milioane de victime din China maoistă, și alte
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
la o analiză autonomă a politicii și în același timp, îi vor influența paradigma. Pe de o parte, evidenta manifestare a autonomiei politicului prin experiențe atît de diferite, și totuși atît de importante, cum ar fi New Deal, nazismul și stalinismul (contra căruia Troțki prevestea chiar o revoluție "politică"), toate impunînd realizarea unei analize politologice aparte (în care contribuția cea mai semnificativă rămîne cea a lui Neumann 1942); pe de altă parte, s-a extins analiza antropologiei politice asupra societăților definibile
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
o să mai apară, dar acum vreau numai un scurt portret, așa, pentru a ști cititorul cu ce oameni defila "județeana de partid". D. T.: Era un intelectual în partid, care nu s-a expus în perioada aceea de radicalism și stalinism de după '80. S. B.: El apare acolo, la un moment dat, pare-mi-se că se ocupa de propaganda în masă, dacă nu mă înșel. Dar cel care, de fapt, își asumă totul este Alecu Floareș. D. T.: Floareș era
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
numai în situațiile în care grupurile sînt "mai sigure de sine" și acolo unde normele implicite susțin brutalități expresive și comportamentale, agresivitatea sporește. Altfel spus, contexte sociale și istorice deviante, de genul totalitarismului comunist din perioada cea mai atroce a stalinismului românesc, care favorizau delațiunea și denunțul, creau un "sentiment de noi" patologic, atașat simbolic organelor de represiune (Securitatea), încuviințînd și potențînd agresivitatea extremă în grup fața de cei "de o altă părere" decît cea oficială. 14.2. Comportamentul prosocial Cercetările
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mic fragment dintr-un proces istoric complex și care recent a început să fie studiat cu mai multă atenție: succesul lui Nicolae Ceaușescu pe plan extern la sfîrșitul anilor '60 și începutul anilor '70. Vladimir Tismăneanu scria în impresionantul volum Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a comunismului românesc, Polirom, 2005, ca "La sfîrșitul anilor '60 și în anii '70, Nicolae Ceaușescu era descris de către mijloacelele de informare occidentale că un fel de rebel. Era la modă, la sfîrșitul anilor '60
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
deloc asimetrică; dimpotrivă, este interdependentă. Robert Tucker subliniază convingător rolul constitutiv al personalității dictatoriale în interiorul a ceea ce a numit "regimuri dinamice de masă" (Tucker: 1971, 41-42, 67). Dar, în același timp, acesta insistă asupra diferențelor de netăgăduit dintre Leninism și Stalinism, argumentând că reprezintă două faze separate ale evoluției ideologice sovietice (Tucker: 1971, 55-56, 133-134). În ciuda tuturor diferențelor dintre leninismul clasic sau revoluționar, multe dintre ele realmente importante, stalinismul sau leninismul post-revoluționar, cum prefer să îl numesc, a reprezentat o continuare
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în același timp, acesta insistă asupra diferențelor de netăgăduit dintre Leninism și Stalinism, argumentând că reprezintă două faze separate ale evoluției ideologice sovietice (Tucker: 1971, 55-56, 133-134). În ciuda tuturor diferențelor dintre leninismul clasic sau revoluționar, multe dintre ele realmente importante, stalinismul sau leninismul post-revoluționar, cum prefer să îl numesc, a reprezentat o continuare a leninismului revoluționar mai degrabă decât o despărțire de el. Stalin a fost urmașul lui Lenin în mai mare măsură decât Lenin a fost urmașul lui Marx. Foarte
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Pe scurt, cele discutate mai sus au constituit premisele leninismului revoluționar, care, ironic, s-a dovedit a fi cea mai scurtă etapă a leninismului sovietic. 2.3. Leninism post-revoluționar Acest concept acoperă ceea ce în istoria sovietică este denumit de obicei stalinism. Stalinismul este abordat deseori ca o extremă birocratizare a PCUS, concomitent cu evanescența fermentului revoluționar. Cel mai frecvent argument adus în sprijinul acestei ipoteze este onceptul lui Stalin de "socialism într-o singură țară", o inovație ideologică având rolul de
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
scurt, cele discutate mai sus au constituit premisele leninismului revoluționar, care, ironic, s-a dovedit a fi cea mai scurtă etapă a leninismului sovietic. 2.3. Leninism post-revoluționar Acest concept acoperă ceea ce în istoria sovietică este denumit de obicei stalinism. Stalinismul este abordat deseori ca o extremă birocratizare a PCUS, concomitent cu evanescența fermentului revoluționar. Cel mai frecvent argument adus în sprijinul acestei ipoteze este onceptul lui Stalin de "socialism într-o singură țară", o inovație ideologică având rolul de a
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
adevăraților săi dușmani: konspiratsia era peste tot. Ceea ce s-a schimbat a fost însă direția revoluției; existența ei era, cel puțin în acel moment, indiscutabilă. Așa cum am menționat mai sus, politologi proeminenți ca Robert Tucker sau Stephen Cohen argumentează că stalinismul, mai degrabă decât o continuare a leninismului, a reprezentat sfârșitul său: cu ajutorul marii terori în special, dar utilizând de asemenea și alte mijloace mai puțin violente, Stalin a distrus elita bolșevică, sufletul revoluției bolșevice (Tucker: 1971, 55-56; Tucker: 1987, 51-71
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sovietologilor americani în perioadele interbelică și postbelică, n.m.), mulți cercetători au minimalizat capacitatea de reformă a sistemului în anii de după Stalin" (Cohen în Tucker: 1977, 4). Miza problemei, în ceea ce mă privește, nu este aceea de a omogeniza bolșevismul și stalinismul ca o "singură tradiție nediferențiată", ci reunoașterea filiației dintre ele prin intermediul matricei ideologice a leninismului. Așa cum scrie Milovan Djilas, "Stalin nu a distrus partidul, ci l-a transformat, l-a epurat și l-a făcut o unealtă a posibilului". El
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a făcut o unealtă a posibilului". El a plătit prețul salvgardării instituționale și politice a leninismului prin renunțarea voluntară la surplusul său revoluționar: "spiritul camaraderesc din partid și societatea egalitară" (Djilas: 1991, 139). A fost deci impulsul revoluționar absent din cadrul stalinismului? Nu, și de aceea prefer să îl numesc leninism post-revoluționar. Nu trebuie uitată de asemenea nici dinamica socială a industrializării, care a mobilizat și animat chiar largi categorii ale populației sovietice (Lefort: 2002, 95-99). A Treia Internațională în sine reprezintă
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
mișcări și/sau regimuri. În al doilea rând, amprenta personalității și gândirii lui Mao este circusmcrisă unui context mai larg, în care acesta din urmă reprezintă desigur elementul central. La fel am procedat și în conceptualizarea celorlalte tipuri de leninism. Stalinismul, hrușciovismul, brejnevismul, gorbaciovismul, dejismul sau ceaușismul reduc fenomene cu o amplă anvergură socială și ideologică la personalități care deși le-au influențat enorm, nu se confundă cu ele. Dar utilizarea termenului leninism nu comportă aceeași inadvertență, aceea de a simplifica
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
mai multă elasticitate și abilitate de manevră (Pijade în Lendvai: 1970, 78). Tito nu a urmat aceste sfaturi. Nu pentru că ar fi dorit să îl sfideze pe Stalin, dimpotrivă, pentru a îi demonstra cât de devotat îi este, manifestându-și stalinismul avant la lettre. Dar "genialul conducător al oamenilor muncii din toată lumea" (Dej: 1952, 398) nu avea nevoie de emuli, ci de executanți. Cu cât mai servili și mai obedienți, cu atât mai bine; entuziasmul revoluționar și devotamentul ideologic puteau însemna
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
fiind aproape inevitabilă; în schimb, moștenirea sa inovativă va supraviețui, sub diferite forme, emasculării sale politice. În cazul "democrațiilor populare", post-stalinismul a fost întâmpinat în general cu scepticism; secretarii generali ai respectivelor partide comuniste erau cu toții vulnerabili la acuza de stalinism. Treptat însă, s-a putut observa că schimbările introduse de sovietici nu erau chiar atât de periclitante pentru conducătorii est-europeni, care au reușit, mai mult sau mai puțin, să le adapteze condițiilor locale, o abordare formală a lor fiind suficientă
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]