256,150 matches
-
de viță au rămas aceleași, dau umbră generoasă și nepăsătoare, praful ulițelor se ridică, implacabil și dobrogean, la fiecare pas mai apăsat. este moleculară, pierzîndu-și forma mereu pentru a rămîne și renaște, într-un timp fără descriere. Vama-i o stare între doi mai, a tale of two villages. Căci sufletele noastre bune și ușoare se găsesc la Doi Mai și în Vama Veche, unde ne așteaptă sosirea văratecă a trupurilor. Și trupurile ne lasă în leneșă extază s’aicea fim
Vama dintre doi mai by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/13587_a_14912]
-
fel ca și Coryndon a lui Andre Gide, scandaloasă și ea în epocă, pune problema homosexualități și a luptei inutile contra unei înclinări naturale socotită de mulți veritabilă. Nu asta mă interesează însă pe mine acum... Pe mine mă interesează starea unei scrieri asupra căreia vrei să revii cu gândul de a o perfecționa, eventual, de a o aduce la zi... Romanciera franceză constată că micul ei roman epistolar nu numai că nu și-a schimbat „acustica”, dar aceasta se dovedește
Acustica unei cărți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13597_a_14922]
-
ca trivialitatea, obscenitatea să nu mascheze cumva sărăcia de idei... Fiindcă în acest mod, cădem din nou în același rigorism blestemat, iar mediocritatea, pe care o socoteam în fine depășită, revine în forță, cu un suflu și mai nou, în stare să ne sufoce de tot în cele din urmă.
Acustica unei cărți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13597_a_14922]
-
O, plecările, plecările, plecările/ cu toate porturile și din toate gările,/ pe toate mările și spre toate depărtările.” Asemenea versuri, pe fondul lor afectiv și descriptiv, se repetă ca un leit-motiv, de neliniște, de exaltare, de solemnitate. Ele perpetuează o stare a sufletului, nu întotdeauna cu aceeași orchestrare de sonuri. Se întâmplă ca ele să se sprijine pe verosimile localizări. Atunci când le-am descoperit, am reținut în lectură diferența dintre spovedania largului viu al spațiilor din poezia Tinerețe (volumul În robia
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
Ecourile războiului își găsesc rezonanța în Sărbătoarea morții, volumul de poezii în al cărui fond liric se simte „o anume înfiorare în fața grandiosului sinistru”, după cum a fost receptat momentul poetic de sensibilitatea critică a lui G. Călinescu. Există actul de stare civilă, eliberat la căsătoria cu pianista Elisabeta Irina Szántó, pe data de 31 decembrie 1923, cererea adresată de Aron Cotruș în 1923 lui Nicolae Titulescu, ministru al Afacerilor Externe, prin care solicită numirea sa ca atașat de presă, rapoartele activității
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
Regală „de Buenas Letras” din Barcelona au acordat titlul de membru corespondent autorului Rapsodiei iberice. Enumerarea de până acum este, prin firea lucrurilor, restrictivă. Ea reține parte din documentele care pot contribui la cunoașterea, în mare, a vieții poetului român. Starea lui de efervescență, de inițiative și înfăptuiri în domeniul creației, pe diverse planuri, ca factor de coeziune între popoare și de mobilizare a românilor prin activitatea sa de publicist, mereu în inima palpitândă a redacțiilor. Enumerarea a urmărit să pună
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
și spre o mai luminoasă încredere în sine. A fi singur pare să fie similar cu a merge pe un drum închis. Să înțeleagă că, pe porțiuni, versurile dacă sunt modeste, ele pot fi reparate cu meșteșug și puse în stare să funcționeze: ,,Călătoresc prin vremi și locuri,/ Prin viața mea treceți zburând,/ Doar amintirea unui cocostârc/ bolnav de ceruri/ Îmi zăbovește-n suflet/ Până când, uitare și tăcere,/ Vor ninge’n geamuri cu povești.// Mi’e sufletul greu/ și parcă’mi
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13603_a_14928]
-
cele prin care trece, cu toate de ordinul cotidianului, țes materia unei existențe desigur complicate, nu și excepționale într-un univers al călătoriilor lungi, al schimbărilor de țară, de continent, într-o lume a vitezei, a bruștelor schimbări de situații. Starea morală este aceea care o scoate pe eroină din anonimat, permanenta ei încleștare întru salvgardarea adevărului, pentru înlăturarea minciunii, „cea inutilă, utilă, grotescă, monstruoasă, dar mai ales rutinieră, meschină, intrată în sângele și viscerele tuturora.” Părăsind România, unde „Securitatea și
Pe portativul a trei meridiane by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13613_a_14938]
-
ferm, lustral prin sine. Deși stringent necesare, atari cercetări se văd împiedicate din motive nu tocmai anevoie de înțeles. Inerția oarecum mecanică, dar și conservatorismul cinic-lucid sînt, firește, cele mai puternice dintre ele. Sîntem încă în bună măsură dominați de starea unui artificiu de conștiință, cu astuție indus de procedeele propagandei totalitare și, din păcate, trecut în zona reflexelor, stare ce răspunde cum un blasfemic ecou artificiului unei creații silite a se derula într-un context ideologic: „Nimic din ce se
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
Inerția oarecum mecanică, dar și conservatorismul cinic-lucid sînt, firește, cele mai puternice dintre ele. Sîntem încă în bună măsură dominați de starea unui artificiu de conștiință, cu astuție indus de procedeele propagandei totalitare și, din păcate, trecut în zona reflexelor, stare ce răspunde cum un blasfemic ecou artificiului unei creații silite a se derula într-un context ideologic: „Nimic din ce se întîmplă în procesul unei literaturi dezvoltate sub guvernare totalitară, scrie dl Negrici, nu are o explicație naturală. Direct sau
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
S-ar zice că autorii poeziilor și prozelor intrate atunci în manuale și asimilate ca unică ofertă, cu sau fără plăcere, în vremea copilăriei și adolescenței multora dintre noi, sînt mai vinovați decît factorii puterii din acele vremuri de actuala stare de spirit bolnavă a poporului român. De ce supraviețuiesc efectele literaturii propagandistice dincolo de limitele regimului care a născut-o, care e sursa energiei ei negative?”. Supraviețuiesc, între altele, și pentru că paradigmele literaturii politic orientate, fie că s-a numit „literatură proletară
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
pătrunzi în suspin, în melancolie, dar ușor poți aluneca într-un vodevil imbecil. - Ați căutat altceva. - Da. Dacă ne gândim serios, personajele lui Gogol ne sunt foarte apropiate. Ele caută idealul și tu începi să înțelegi tragedia vieții lor, drama stării lor. Este primul pas pe care trebuie să-l faci atunci cînd montezi Gogol. - Cum ați văzut totuși structura acestei piese? - „Căsătoria” este o piesă de compoziție, extraordinară. Despre cum e construită poți scrie o carte. Există în ea toate
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
mintea limpede și cu dorința de a-i descoperi înțelesuri noi, uneori paradoxale sau în răspăr cu cele general acreditate. Un spectacol pe care cei mai mulți dintre „oamenii de gust” l-ar repudia instantaneu, ca pe o expresie a trivialității în stare pură, îi prilejuiește lui Andrei Pleșu un paradox filozofic menit să zdruncine percepția comună: „Cîteva secvențe cu Michael Jackson. O marionetă perfectă. Ce risipă de virtuozitate îi trebuie omului pentru a părea mai puțin decît este” (p. 12). În doar
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
se repeta. Dar eu mă încăpățînam să ascult, în ideea că, prin miracol, va interveni cineva cu o noutate. Ca să fiu sincer, nu credeam că la noi lucrurile se vor termina atît de radical, eram foarte sceptic”. Nimic din această stare de spirit nu transpare în Jurnalul de la Tescani. Nici măcar din întîmplare nu apare vreo referință la realitatea politică a zilei sau la lipsa de alimente și de iluzii din ultimele luni ale regimului Ceaușescu. Cel puțin la nivelul acestei cărți
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
o actriță începătoare care și-a uitat replica, dar își parează amnezia cu o grațioasă ieșire din scenă. Am asistat odată, la o pedepsire publică a unui hoț de buzunare. Mi-a pierit civismul cînd am văzut de ce e în stare pumnul opiniei publice. Mai, mai să-l omoare pe hoț, cu lovituri îndesate, de parcă nenorocitul ar fi ucis pe cineva. L-a scăpat un polițist, care a încasat și el niște pumni, încercînd să salveze opinia publică de la crimă. În
Hoții, dintre noi și pentru noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13607_a_14932]
-
personalitate de prestanța și spiritul de răspundere al redactorului-șef de la „Novâi mir”. S. Damian însuși își mărturisește lipsa de curaj în afirmarea valorilor autentice. O spune textual: „Regret și îmi fac retrospective imputări amare că n-am fost în stare să aleg calea demnă a negării în întregime a unui regim sclerozat și inuman”. Adică, tot cu vorbele lui, între „ispita cerului” a înclinat spre aceea a „smârcului”. Totuși un anume curaj a existat. Jurnalul de la Păltiniș de Gabriel Liiceanu
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
milă. Cazul recent al lui Cosmin Gușă, incapabil să joace până la capăt rolul demagogului virulent și-al cinicului fără scrupule (dedulcit, probabil, la plăcerile nocturne ale vieții de play-boy, îi venea din ce în ce mai greu, dimineața, să îmbrace salopeta populismului agresiv) radiografiază starea de spirit din partid. Vulnerabilitatea bruscă arătată de premier poate deschide în orice clipă securea războiului dacă nu pentru succesiune, măcar pentru un plasament mai convenabil pe tabla de șah a puterii. Avându-i deja în coastă pe câțiva dintre
Perimetru roșu cu antisemiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13634_a_14959]
-
ar fi rezistat o mie de ani, ca al führerului. Și mulțimea îl ovaționa. Nu știa că lucrase ca și taică-su în Securitate, sau nu mai conta. Ei, cei de acolo, cu el în frunte, făcuseră revoluția!” (pp. 28-29) Starea de confuzie din zilele revoluției nu a fost decît începutul unui lung șir de dezamăgiri. Ajuns jurnalist (inițial, în presa scrisă, ulterior, de televiziune) Popeye participă la toate evenimentele majore ale tranziției (mineriadele, schimbarea de putere din 1996, campaniile de
Discursul amoros al tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13614_a_14939]
-
o fotografie din prima vîrstă/ sînt călare pe cal, par stăpîn pe/ situație și pus pe fapte mari/ ceea ce nu mi-a folosit la nimic)” (Papagalul și cușca de șoareci). Cezarului (provinciei) i se dă ceea ce e al Cezarului... Totuși starea critică nu e adîncită, ea neizbutind a acapara discursul în care se înregistrează exclusiv ca o componentă. Nu mai avem a face cu laceranta lamentație a ruralului dezrădăcinat, de tip Goga, ci cu o subtilă adaptare, cu tentația progresivă a
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
vină că partea dreaptă nu funcționează? Stânga, s-ar zice. (Ceea ce - până la un punct! - e în firea lucrurilor, face parte din regula jocului.) Da, stânga. Dar, mai ales, dreapta însăși poartă responsabilitatea propriei sale anemii (o anemie accentuată, până spre starea de „Transparență”, de inexistență). Să ne amintim simpatia, încrederea, entuziasmul pe care majoritatea românilor le investea în guvernarea Convenției Democratice din 1996. Și apoi, uriașa dezamăgire pe care aceeași Convenție a provocat-o, prin diletantism, prin contra-performanță. Iar dezamăgirea a
Unele răspunsuri la câteva întrebări pe care nu mi le pune nimeni by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/13635_a_14960]
-
Pavel Șușară Șerban Foarță a împlinit de curînd 61 de ani. Pregătindu-mă să-i telefonz pentru a-i trasmite un gînd încurajator în acele momente de melancolie, stare pe care orice om inteligent o are la propria-i aniversare, am luat Opera somnia spre a-mi extrage urările din chiar substanța poeziei sale, adică de a lucra, altfel spus, cu materialul clientului. M-am cufundat în lectură și
La aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13623_a_14948]
-
jubilatoriu al unui exercițiu ludic. Spontaneitatea de suprafață a poeziei lui Șerban Foarță este, în fapt, produsul unui sacerdoțiu, consecința unui travaliu de miner. Intră cu picamerul și dizlocă strat după strat pînă ajunge acolo unde nucleul mineral zace în stare aproape virgină; adică atins uneori, dar încă neactivat. Iar eu, în căutarea unei urări potrivite, mă scufund în această poezie și ca un degustător cu simțul răspunderii, ca un cititor profesionist vreau să zic, dar și ca un ucenic timid
La aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13623_a_14948]
-
încercînd să se așeze, tot încercînd să își găsească echilibrul, produc cutremure în exterior, dar le produc dintr-o înaltă nevoie de coeziune și de armonie. Și la Șerban există această mișcare a straturilor lingvistice care produce uimiri, uneori chiar stări de năuceală, dar această mișcare nu este doar o demonstrație gratuită, simplă probă de virtuozitate, așa cum ar părea unui ochi grăbit, ci efectul unei încercări de armonizare lăuntrică a oceanului de cuvinte, a lichidului lingvistic care vuiește și care se
La aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13623_a_14948]
-
am lăsat nimic nelămurit, nici povestea cu pelerinul de la Moscovia, nici pe cea cu cartea lui Mazandarani, nici numărul Fiarei, nici extravaganțele lui Bumeh, nici moartea bărînului Idriss. Aveam nevoie de ochiul unui bijutier, deprins cu falsele străluciri și în stare să distingă autenticul. El însă a răspuns întrebărilor mele prin alte întrebări și mi-a împovărat spaimele cu propriile sale spaime. Sau măcar cu cele ale apropiaților săi. Începuse prin a mă asculta în tăcere. Dacă nimic din ce-i
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
atunci am să părăsesc totul pentru a mă consacra evlaviei; să-mi spună că n-a sosit ceasul, și atunci am să-mi reiau viața de zi cu zi.» Cum nu-l puteam lăsa s-o pornească pe drumuri în starea lui, avînd mai bine de șaptezeci de ani și abia ținîndu-se pe picioare, am hotărît că voi pleca eu să-l văd pe rabin la Constantinopol, înarmat cu toate întrebările pe care tatăl meu ar dori să i le pună
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]