1,379,654 matches
-
Pe care dintre aliații noștri îi veți lovi mai întîi? Polonia, presupun? - În nici un caz, domnule, polonezii sînt prietenii noștri cei mai buni! - Bine, dar atunci aveți de gînd să atacați pe cineva în acest război? - Da, domnule secretar de stat, ne-ar face cu adevărat o mare plăcere să îi atacăm cît mai repede pe români. - Și ce anume vă împiedică? - Dar românii sînt aliații noștri! - Pentru numele lui Dumnezeu, atunci de ce declarați război Statelor Unite și nu Rusiei? - Fiindcă noi
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
Acest "excepționalism" a constituit dintotdeauna motiv de mîndrie - și nu în ultimul rînd pentru că are baze culturale. Subiectivitatea, realitatea interioară, impusă de idealismul german, literatura clasică de la Weimar, stilurile clasic și romantic în muzică, nu numai că au precedat formarea statului politic cu mai bine de o sută de ani: ele au fost resimțite ca acte politice propriu-zise și de atunci înainte orice evaziune din societate în sfera culturii și a vieții private a început să capete legitimitate. Rezumînd aceste idei
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
a cunoscut umanitatea. în același timp, sunt oamenii cei mai slabi de înger, cei mai dependenți de confort și de consum, cei mai aserviți bunului plac al liberului arbitru, cei mai puțin autonomi în judecățile lor, cei mai gregari (față de Stat), pe care i-a cunoscut vreodată umanitatea." Iar cât privește noutatea lor, de care sunt atât de mândri... "oamenii pe care îi produce într-un ritm industrial modernitatea care și-a ieșit din propria nemăsură nu sunt cu adevărat nici
Poliție culturală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15512_a_16837]
-
poate nimeni să spună că problema religiilor e una marginală. E o problemă care face să cadă turnuri foarte înalte, e o problemă care mișcă zeci de milioane de oameni, e o problemă care, în multe privințe, devine politică de stat. Deci ideea că problema asta ar fi depășită, că ar fi inactuală este un fals grosolan. Pe de altă parte, mie mi s-ar părea normal să te simți bine într-o companie care merge de la Augustin la Pascal și
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
un film românesc - bineînțeles de Sergiu Nicolaescu, cum sînt și toate producțiile locului difuzate de TVR 2, și, se subînțelege, nu din producția actuală, ci furnizat de arhiva 100% partinică, via firma proprie prin care sus-numitul senator a devenit un stat în statul cinematografiei etatiste - Dacii din 1967; cf. Șapte seri, IV, nr. 186 din 18-24 ianuarie 2002) Nu-i va fi ușor Anului Nou cinematografic să-și întreacă predecesorul la acest capitol. Nu fiindcă în 2001 ar fi fost importate
Suferințele mafiei by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15525_a_16850]
-
românesc - bineînțeles de Sergiu Nicolaescu, cum sînt și toate producțiile locului difuzate de TVR 2, și, se subînțelege, nu din producția actuală, ci furnizat de arhiva 100% partinică, via firma proprie prin care sus-numitul senator a devenit un stat în statul cinematografiei etatiste - Dacii din 1967; cf. Șapte seri, IV, nr. 186 din 18-24 ianuarie 2002) Nu-i va fi ușor Anului Nou cinematografic să-și întreacă predecesorul la acest capitol. Nu fiindcă în 2001 ar fi fost importate din cale-afară
Suferințele mafiei by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15525_a_16850]
-
complicitatea fostului culturnic ceaușist Mihnea Gheorghiu, prezident pe viață la UCIN, și cu suportul Comisiei pentru cultură de la Senat, unde tronează Adrian Păunescu și, din aceeași sorginte politică, Eugen Florescu. Despre "legea strașnică" și despre "proasta administrație a cinematografelor de stat", care vor deveni însă și ele strașnice, ne-au dat asigurări capii mafiei de resort, lăfăindu-se între luminile mini-cinematografului de lux, construit peste noapte pentru ei înșiși la parterul sediului, unde a avut loc cu întîrziere de un an
Suferințele mafiei by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15525_a_16850]
-
filmului european, spre a ieși în întîmpinarea interesului publicului cinefil față de filmul de autor și de artă. Pentru că aceasta e problema nevralgică a rețelei cinematografice, din alt unghi decît cel mafiotic și subcultural, dincolo de cascadoria filmică erijată ca politică de stat și emblemă a României în lume. Ne putem imagina cît de mult suferă comanditarii "materialelor" pregătite pentru Guvern, nu numai că nici unul dintre filmele din Topul criticilor nu se regăsește în Topul biletelor vîndute și al încasărilor din 2001, dar
Suferințele mafiei by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15525_a_16850]
-
Puterea o ține laolaltă promovând lege dictatorială după lege dictatorială, o harababură în care guvernul ia cu două mâini ceea ce-a dat cu un deget (vezi tichetele de masă ale profesorilor, vezi decesul deja anunțat al fondului pensiilor de stat, vezi discrepanța între nivelul inflației și cel al salariilor, vezi aberanta aducere la aceeași linie a ajutorului de șomaj și câte altele). Eșecul generației tinere din P.S.D. înseamnă, fără putință de tăgadă, dispariția ultimei iluzii legate în România de stânga
Yorick: statul și tigva by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15507_a_16832]
-
nu-i dau, azi, pensionarului nici banii necesari pentru a-și plăti întreținerea, iar mâine îl anunță că nu-i mai dau nimic? Ce fel de țară e asta?, îți vine să întrebi, cu mânia disperatului. Ce nevoie avem de stat, în general, dacă pe cel concret îl batjocorim cu atâta nerușinare? Menținem în viață un stat debil, plătim armată, poliție, administrație, politicieni - cu ce scop? Doar pentru a figura în manualele de geografie? După comportamentul politicienilor și al uneltelor represive
Yorick: statul și tigva by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15507_a_16832]
-
anunță că nu-i mai dau nimic? Ce fel de țară e asta?, îți vine să întrebi, cu mânia disperatului. Ce nevoie avem de stat, în general, dacă pe cel concret îl batjocorim cu atâta nerușinare? Menținem în viață un stat debil, plătim armată, poliție, administrație, politicieni - cu ce scop? Doar pentru a figura în manualele de geografie? După comportamentul politicienilor și al uneltelor represive aflate în slujba lor, ar trebui să ne mulțumim cu manualul de zoologie. Nu știu cât de glorios
Yorick: statul și tigva by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15507_a_16832]
-
care, dacă va fi pus în aplicare, îl face pe orice român pușcăriabil, și asta cât ai zice pește. Pasajul-cheie este următorul: "Procurarea, folosirea ori transmiterea fără drept, sub orice formă, divulgarea, alterarea sau distugerea neautorizată a informațiilor secrete de stat, se pedepsește în condițiile prevăzute de legea penală ori de alte legi speciale." Iar cuvântul-cheie e "procurarea": el deschide calea oricărui abuz și oricărei înscenări. S-a scris și s-a spus că această lege i-ar viza, în primul
Pamflet strict secret by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15531_a_16856]
-
citite în public unele texte ditirambice ori mimica schimonositoare ce le-a însoțit? E limpede că, de-ar fi funcționat și o oarecare intenție autopersiflatoare, ea ar fi fost subordonată histrionismului adulator, corespondent unei "înalte sarcini" de partid și de stat, care era obligat a-și conserva gravitatea solemnă de fond, extazul ideologic. Posibila nuanță ironică se topește în masa culorii adverse. Din păcate, G. Călinescu pare a se afla în rolul nebunului de tip nou, al unui nebun foarte supravegheat
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
o denunțare a lumii electronice care alungă prezența, o simptomatologie a anilor '80 (cartea a fost scrisă în 1983) cu depopularea metropolelor sau hiper-concentrări urbane, endo-colonialism (Apartheid-ul Africii de Sud), războiul nuclear mereu iminent spre finele războiului rece, primele discuții despre Statul Unitar, terorism, ș.a.m.d. Paul Virilio - Spațiul critic, prefață de Bogdan Ghiu, Idea Design & Print, colecția Panoptikon, Cluj-Napoca, 96 p., f.p. Atașat Cetății, Ciprian Mihali încearcă să afle în ce constă cotidianitatea în perspectiva ei temporală, după ce o altă
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
chiar fundamentele Bisericii ortodoxe autohtone. Kligman însă jonglează cu atitudini încă împărțite în primul rînd în lumea occidentală, cu extensii la nivelul țărilor estice catolice; problemele ridicate de istoricul belgian afectează aproape exclusiv societatea românească, și asta pentru că la întrebarea "statul se poate el însuși defini, pe plan ideologic, fără să se refere la ortodoxie și la etnicitatea românească?" răspunsul e încă negativ. Mai mult chiar, explicația dată de Gillet în urmă cu șapte ani rămîne totuși valabilă: "Astăzi, un răspuns
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
de aceste abordări - nu numai pentru că este dedicată în întregime evoluției Bisericii Ortodoxe Române în perioada 1948-1989, ci și datorită faptului că analiza pe care autorul o face se orientează asupra mecanismelor interne ale bisericii, de legitimare a relațiilor cu statul totalitar și de identificare cu "patria", "națiunea" și "românismul". Concluzia la care ajunge Gillet este că "armonizarea" intereselor bisericii ortodoxe cu cele ale statului s-a produs cu acordul ambelor părți; acceptarea interferenței statului face parte din atitudinea socială a
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
care autorul o face se orientează asupra mecanismelor interne ale bisericii, de legitimare a relațiilor cu statul totalitar și de identificare cu "patria", "națiunea" și "românismul". Concluzia la care ajunge Gillet este că "armonizarea" intereselor bisericii ortodoxe cu cele ale statului s-a produs cu acordul ambelor părți; acceptarea interferenței statului face parte din atitudinea socială a BOR, în schimbul tăcerii față de abuzuri ea a căpătat o poziție de preeminență raportat la celelalte culte legale, ceea ce în ochii conducătorilor bisericești repara dezechilibrele
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
bisericii, de legitimare a relațiilor cu statul totalitar și de identificare cu "patria", "națiunea" și "românismul". Concluzia la care ajunge Gillet este că "armonizarea" intereselor bisericii ortodoxe cu cele ale statului s-a produs cu acordul ambelor părți; acceptarea interferenței statului face parte din atitudinea socială a BOR, în schimbul tăcerii față de abuzuri ea a căpătat o poziție de preeminență raportat la celelalte culte legale, ceea ce în ochii conducătorilor bisericești repara dezechilibrele Constituției din 1923 (care acorda statut de biserică națională cultului
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
altă parte, și Dennis Deletant discută locul comun conform căruia exista un număr mare de evrei, maghiari și persoane aparținînd altor minorități printre cadrele Securității (în Ceaușescu și Securitatea..., Humanitas 1998), și ajunge la concluzia că la nivelul Direcției Securității Statului această prejudecată în general nu se confirmă, și-și motivează afirmațiile apelînd la statistici oficiale privind originea etnică a personalului direcției. Spre deosebire de Deletant, Câmpeanu dă doar o listă cu principalele posturi din aparatul ideologic ocupate de evrei, însă este mult
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
își are propria autonomie, presupunînd inclusiv repetarea datelor, iar avantajul este o adaptare permanentă la orizontul de așteptare al cititorului mediu, oferind în același timp și o referință valabilă pentru lectorul specializat. Dennis Deletant, Teroarea comunistă în România. Gheorghiu-Dej și statul polițienesc, 1948-1965, trad. Lucian Leuștean, Iași, Polirom, 2001, 272 pag., f.p.
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
dlui Văcăroiu. Tot de pe culoarele Parlamentului aflăm că unii, nu puțini, dintre aleși își împart timpul și aici, și la afaceri și la vreo funcție - fie universitară, fie în avocatură, fie în vreun consiliu de administrație al unei firme de stat ale cărei profituri agonizează, dar care găsește bani pentru a plăti obrazele subțiri. Asta în speranța că obrazele subțiri nu vor lăsa firma să moară. Și de obicei n-o lasă. Amintiți-vă de scandalul privatizării SIDEX-ului, în care
Coridoarele și tribuna Parlamentului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15529_a_16854]
-
energiilor unor personalități, cei de la Alekton au decis să o aibă, de data asta, în centrul atenției lor pe Maia Morgenstern. Alegerea a fost Astă seară Lola Blau de Georg Kreisler, în regia lui Alexandru Dabija la Teatrul evreiesc de stat, rol pentru care a primit și Premiul pentru cea mai bună actriță la Galele Uniter. După întîlnirea cu Andrei Șerban și Medeea, intervalul lucrului cu Dabija la Lola Blau cred că a însemnat nu doar afirmarea profilului viguros al unei
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
la cale farse, normalul este înlocuit de anormal. De peste tot, din oameni, din structuri, din forme și fonduri. Mizeria și trauma războiului și-au lăsat amprentele pretutindeni. În piesa lui Georg Kreisler și în spectacolul lui Dabija (Teatrul evreiesc de stat), Lola Blau este pusă sub lupă. Sînt urmărite cele mai fine gesturi și reacții ale actriței și cîntăreței, în plină acensiune în Austria anului 1938. Anul instalării fascismului. Sîntem tîrîți și pe panta decăderii, a nenorocirilor care apar în viața
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
și sînt garantate./ Abuzul de putere, minciuna,/ înșelătoria, escrocheria, furtul etc./ apariția poporului român/ care le exercită/ prin organele sale reprezentative/ și prin referendum./ Ele nu sînt garantate./ Nici un grup și nici o persoană/ nu le pot exercita/ în nume propriu" (Statul Român șdupă Constituția României, București, 1991, p. 5ț) Drept care, prin mimarea logicii, ca un mecanism care se înfundă în abscons, e înscrisă această concluzie: "Respectarea Constituției,/ a supremației sale/ și a legilor/ este obligatorie./ Nerespectarea Constituției/ și a legilor/ nu
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
da, este deschis la orice idee, dar degeaba, pentru că este legat de mîini și de picioare de alți Ei, mai sus. Soluții precum cea amintită sînt de o banalitate strigătoare la cer și NU implică nici un fel de cheltuială din partea statului. Dar, pentru a fi aplicate, trebuie îndeplinită o condiție: cineva dintre Ei să dorească sincer și din toate puterile evadarea României din teritoriul lugubru al culturii cu înlocuitori.
Cultura cu înlocuitori by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15549_a_16874]