767 matches
-
distinge raporturile în adevăr juridice de restul infinit de alte raporturi ce mai există în lume. Din momentul ce un drept se codifică a încetat epoca naivă a electivității judecătorilor; căci codificarea e un semn cumcă cunoștința obiceiurilor pământului și statornicia aplicării lor au dispărut din conștiința poporului, că părțile au început a contesta însăși esența juridică a datinilor. Când încep a se naște "cîte bordeie atâtea obiceie " trebuie să existe o normă obiectivă, neschimbată, pentru regularea raporturilor dintre oameni, ș
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
provizorie, fără de nume și cuvântul "Romînia" se evita cu teamă în orice act oficial; pentru Europa nu existau decât "Principatele Unite". {EminescuOpXII 93} {EminescuOpXII 94} De atunci România și-a cucerit de la puteri numele, de la sultan neatârnarea deplină; cu o statornicia tenace și-a creat bazele unei existențe sigure, necontestate de nimeni, însă nu numai indivizii, ci și popoarele și statele cresc, crescîndu-le aspirațiile. Românilor nu le mai e suficient ca patria lor să poarte pe viitor modestul titlu de Principat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
după ce și-a bătut averea la tălpi, a ajuns a scrie cuplete pentru păsările călătoare ale cafenelelor și a vinde bilete pentru ele în orașe de provincie; un altul, cântăreț de biserică, își udase glasul său frumos cu atâta socratică statornicie încît începuse să sune a clopot dogit, spre marea scandalizare a enoriei, a trebuit deci să-și schimbe cariera; un al treilea își făcuse din jocul de cărți o profesie, în fine alții îmbrățișaseră profesiuni cari se feresc și mai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nimic, care cuprinde cu ochiul sigur situația politică de atunci a Europei și care apoi nizuiește a asigura Principatul în contra tuturor atacurilor prin întărirea puterilor militare. În privirea vederilor sale filozofice de stoic, el și în nenorocire a suportat cu statornicie soarta sa și a știut să-și păstreze până la momentul din urmă sprintenia spirituală și un interes viu pentru viața spirituală a timpului său. Nu e nevoie, pentru cunoscător, a adăoga că aceste documente vorbesc de epoca de strălucită memorie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
A. Rosetti a consistat din contra a face pe român să semene cu orice parte a străinătății mai mult decât cu el însuși; să semene a francez, a englez, a neamț, numai a român nu. Noi credem că, mănținîndu-se cu statornicie punctul de plecare al statului național, e mai mult ori mai puțin indiferent daca oamenii cari supun dezvoltarea lor proprie dezvoltării naționale a României sunt în orice caz de origine pură traco - romană, sau daca într-un număr de cazuri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
MCGP este eficientă În amplificarea „bunăs‑ tării” spirituale, În special a unui sens al vieții. În plus, MCGP reduce semnificativ depresia, deznădejdea și dorința de a muri. Spiritualitate și sens În suferința bolnavilor de cancer 117 V.3. Psihoterapia și statornicia În credință Cancerul constituie o provocare de proporții din perspec‑ tiva păstrării unui sens și a unui scop al vieții, pe lângă precipitarea, deloc neobișnuită, a unei crize de credință. Capacitatea de a păstra un sens al vieții și viața spirituală
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
lăudăm prin suferință 152”. Ideea laudei prin suferință este foarte interesantă. Trebuie făcută distincția față de lauda suferin‑ ței care poate fi doar retorică. Ei au luptat pentru adevăr cu putere, rezistând silniciei aprige și de neîndurat a diavolului cu atâta statornicie și cu atât curaj „ca și cum ar fi luptat În trupuri de piatră și de fier, nu cu trupuri stricăcioase și muritoare, ca și cum de aici, de pe pământ, s‑ar fi schimbat Într‑o fire nepătimitoare și nemuritoare, care nu se pleacă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
bolnavilor de cancer 143 morții, ei se rugau pentru iertarea, pacea și viața tuturora. Așa s‑au stins pentru lumea aceasta și așa și‑au Încheiat ei lupta și biruința : rugători Înaintea lui Dumnezeu pentru toți, devenind pilde strălucite de statornicie În credință, modele de virtute, icoane ale curajului, bărbăției și abnega‑ ției și călăuze sigure și statornice pe calea către Înviere, atât pentru pacienții terminali, cât și pentru noi toți, căci nimeni nu‑și cunoaște clipa sfârșitului pământesc. Buni și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cel mai mare viciu. În al doilea rând, virtuțile sau tr]s]turile de caracter pot fi analizate și atunci când se afl] în opoziție. Caracterul Dorotheei este marcat pe de o parte de ceea ce în Evul Mediu se chema „fidelitate”, „statornicie” în era victorian] și „loialitate” în zilele noastre. Aceast] virtute este diametral opus] dorinței de libertate a personajului. Analizate individual, ambele tr]s]turi sunt pozitive: loialitatea o ajut] pe Dorothea s] dep]șeasc] problemele c]sniciei, în timp ce autonomia proprie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
i se leagă de înființarea unei flote pe fluviu, de primele legi în organizarea armatei terestre și, mai ales, de instituirea Logofeției de Obiceiuri, instituție politică și culturală care se ocupa de protocol: era menită a păzi „cu cuviință și statornicie”- în baza unor norme extrase din condicile împărătești ale Țarigradului sau din hrisoave interne și a informațiilor furnizate de ele privind istoria, geografia, viața bisericească și politică a țării - regulile diverselor ceremonii, fixarea dregătoriilor etc. Se știe că V. obținuse
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
se referea G. Călinescu când aprecia că aici au apărut „atâtea discuțiuni devenite istorice”. V.l. s-a bucurat în mare măsură de recunoașterea criticii literare. În Rânduri pentru „Viața literară” (1932) G. Călinescu l-a elogiat pe I. Valerian pentru statornicia și regularitatea apariției revistei, totul explicându-se prin idealismul, fanatismul, „misticismul publicistic” al celui care, cu o bucurie „fabuloasă”, i-a promovat pe alții. În schimb, Constantin Noica, colaborator sporadic, s-a arătat de multe ori nemulțumit de conținutul publicației
VIAŢA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290527_a_291856]
-
nostru comun. Până astăzi, cea mai mare parte a durabilului veșmânt din piatră, a ambientului arhitectonic care adăpostește viața universitară clujeană, reprezintă o moștenire prețioasă a acelor ani, pe care se cuvine să o respectăm și să o conservăm cu statornicie atât În realitatea cotidiană, cât și În memoria colectivă. De la frumoasa clădire centrală a Universității (inaugurată În 1901), până la impozantul sediu al Bibliotecii Centrale Universitare (datând din 1908), de la căminul Avram Iancu XE "Iancu" , până la Facultatea de Chimie, Complexul Clinicilor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Întruni sufragiile unui moderat cum era redactorul Iacob Mureșanu XE "Mureșanu" . Această atitudine se explică și mai bine În lumina unui alt nivel apreciativ față de mișcarea italiană. Este vorba despre simpatia manifestată față de regimul „strâns parlamentar ce se păzește cu statornicie În Turin”. Atitudinea pozitivă manifestată față de acest model de guvernare italian se reflectă În permanență, prin aprecieri laudative explicite la adresa lui. Erau lăudate frecvent „reformele ce Sardinia introduce mereu În sânul său”, „frumoasele câștiguri ale libertății constituționale” sau parlamentul care „lucrează
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la bun sfârșit proiectul inițial, însemnările sale rămânând în manuscris, ca material de arhivă. Nu știm sigur care a fost motivația academicianului de la Ilișești de a scrie despre Vama, dar bănuim că imboldul i-a fost dat de vechimea și statornicia locuitorilor, de poziția geografică și trecutul istoric al satului, rămas în documentele celor dintâi domni ai Moldovei ca „satul de la vamă” , de la vama pusă la vărsarea Moldoviței în Moldova, unde se vămuiau mărfurile care plecau sau veneau din Ardealul românesc
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
cu acestea, cartea este un sfetnic de lumină, tezaur și unealtă, alter-ego și obște, o alcătuire fără de care n-am ști să închipuim lumea de azi. În vârtejul schimbării și al prefacerii din această epocă, privirea tuturor este îndreptată spre statornicia cărții, ca și asupra puterii ei. Cartea, poate mai mult decât celelalte medii, la un loc, tocmai prin forța de simbol total al cuvântului și prin complicitatea ei desăvârșită cu omul. Cartea și cititorul formează un cuplu discret, frumos și
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
fi decât favorabile dezvoltării vieții sufletești. Educarea voinței constituie un alt obiectiv al educației. Patimile sunt, după Sfântul Vasile, asemenea valurilor; dacă stai deasupra lor, vei fi un cârmaci sigur al vieții, dar dacă nu le stăpânești cu rațiune și statornicie, vei fi aruncat încoace și încolo, ca o corabie fără greutate și te vei îneca în „marea” păcatului. Patimile nu sunt rele în sine; ele pot deveni bune, dacă li se dă o întrebuințare inspirată. Pentru Sf. Vasile, antiteza dintre
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
dobândească virtuțile morale pentru a se menține în comuniune cu Dumnezeu și cu semenii, și își întărește sufletul pentru înțelegerea unei concepții superioare de viață. Valorificarea virtuților prezentate în textul Fericirilor (smerenia, pocăința, blândețea, dreptatea, milostenia, curăția inimii, concilierea, dreptatea, statornicia în credință), conduce la progres în achizițiile de cunoștințe la religie și la modificări comportamentale dezirabile. Acestea au un rol important în formarea virtuților creștine și în consolidarea comportamentului moral-religios al elevului. În transmiterea și consolidarea acestor noțiuni, profesorul va
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Hristos-Învățător și Mântuitor, și Trăirea învățăturii creștine, am urmărit pe lângă însușirea noilor cunoștințelor, aplicarea lor în viața personală, insistând asupra: modalităților de manifestare a dragostei față de aproapele, a practicării virtuților creștine (smerenia, pocăința, blândețea, dreptatea, milostenia, curăția inimii, concilierea, dreptatea, statornicia în credință) și importanței adevăratei prietenii. Tematica abordată la orele de dirigenție a avut ca subiecte: Despre dreptate, adevăr, cinste, sinceritate; Colegialitatea și prietenia; Invidia și orgoliul înjosesc pe om; Cum ne arătăm recunoștința; „ Politețea - aspect esențial al comportării civilizate
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Pentru a dezvolta capacitatea elevilor de a identifica virtuțile creștine menționate în Fericiri, în viața unor personalități biblice, profesorul va adresa elevilor întrebări ajutătoare: „Care sunt virtuțile prezentate în cele nouă Fericiri?” ...smerenia, pocăința, blândețea, dreptatea, milostenia, curăția inimii, concilierea, statornicia în credință; „Cine este modelul suprem de smerenie?” - Mântuitorul Iisus Hristos „care S-a făcut Om pentru mântuirea noastră”; „Care din personajele cunoscute de voi la religie manifestă pocăință?” - fiul risipitor din pilda cu același nume, tâlharul de pe cruce; „ Ce
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
concisă: „... însă peras, gândit în spiritul filozofiei eline, nu este o limită în sensul unei margini exterioare, nu este acel loc unde ceva încetează. Limita este, de fiecare dată, ceea ce limitează, ceea ce conferă determinații, ceea ce dă punct de sprijin și statornicie, acel ceva prin care și în care ceva începe și este.“<ref id=”2”>Martin Heidegger, Repere pe drumul gândirii, București, Ed. Politică, p. 241.</ref> În sfârșit, în conferința de la Atena despre limită se face această scurtă digresiune: „Limita
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
casa familiei Baroni i-a revelat fața până atunci necunoscută a succesiunii, a prefacerilor, a translației între strămoși și urmași: degradarea. " Când am urcat prima dată în casa unde stă Baroni...religie a liniștii". Refugiindu-se în spatele unui simbol al statorniciei calme, Antipa încearcă să exorcizeze fascinația malefică pe care o exercită asupra lui prefacerile, repetițiile, lanțul oglindirilor și al transformărilor. Ascendența prestigioasă a casei Baroni îi dă frisoane, iar oglinda mătușii (în golul căreia apare, din când în când, "fața
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
În plus, referința antrenează și schimbarea instanței narative, discursul parcurgând distanța de la discursul la persoana a treia la cel de persoana a doua. Casa ta este eternitatea. Nimic provizoriu nu te pândește. Ca un cort de purpură în jurul tău este statornicia ta. Fără teamă te apropii de tabloul care atârnă pe perete. Acolo este liniștea ta, ea se lasă contemplată și înțeleasă, te poți gândi în voie la noaptea de veghe care te așteaptă 8. Momentul următor în care universul romanului
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
a simți ticăloasa poziție a Moldovei și am început a sfătui și a deștepta duhurile moldovenilor; am sporit numărul binecugetătorilor patrioți sistisind conjurație pentru a putea ajunge la țăl, a vedea în țară păzirea legilor, dreptatea pentru toți deopotrivă și statornicia siguranței persoanei și averii. Consulul rus Titov a considerat că această mișcare nu putea duce la „o explozie imediată”. De aceea, a considerat de ajuns supravegherea lui Leonte Radu la moșia sa de la Văleni - Neamț și numai dacă treaba se
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
regenerator al frumosului vieții. Hlinka, Iftinchi, Dascălu, iată trei nume importante ale artei naive din România pe care dimensiunea pragmatică, valorică și artistică a propriei lor creații îi proiectează, de câțiva ani, în rândurile din față ale genului din Mitteleuropa.” „Statornicia, sârguința și tenacitatea cu care cei trei ne ajută să pătrundem pas cu pas în lumea lor, a visurilor reale ori imaginare, ne demonstrează din nou,m dacă mai era cazul, că nimic nu se realizează din nimic, nimic nu
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
a o lua iarăși și iarăși de la capăt, amintindu-ne de valorile acestui neam. Doar așa, punând genunchii la pământ și sprijinindu-ne fruntea de cer vom putea crede că ne merităm Ortodoxia pe care Dumnezeu ne-a dăruit-o. Statornicia În credință a Brâncovenilor s-a Încrustat adânc În trunchiul vieții românești, dăruind României o bogăție tainică ce nu poate fi luată de la ea, oricât de rău s-ar situa În raportul politicienilor europeni. Eroii martiri și sfinții români neau
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liana Valentina Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92319]