12,662 matches
-
a României e o lumină și o speranță a noastră! Alteța Sa Regală Principesa Moștenitoare va readuce împlinirea îndelung așteptată, până la capătul puterilor așteptată de neamul românesc: Coroana dată jos, sub regimuri cumplite. Într-o zi, ea va fi repusă pe Stema României și va strălumina iar fruntea unsă spre a ne călăuzi, din urmaș în urmaș. Propriile puteri, ființe și inimi ale Principesei noastre Margareta și Principelui nostru Radu ai României sunt unite, pentru ca țara să nu-și mai piardă niciodată
MARGARETA A ROMÂNIEI, PRINCIPESA INIMII ŞI A REZIDIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383383_a_384712]
-
argintii scutură din somnul greu- spiritul lupului alb reînviind la români colindul cu florile dalbe vitejia străbună și frățiile de suflet între inimi de români -din Ardeal până-n bunget pictează fulgii de nea în văzduh -diademă cu zborul acvilelor din stemă stăpunge sufletul românilor durere supremă săgețile-flăcări din ochii zimbrilor cu inimi săgetate de suferința Carpaților urletele balaurilor din stindardele dacilor înfiorând și în vise fantomele dușmanilor. la răscruce de ani ne cheamă amarnic spiritul străbunilor prin șfichiuit de harapnic din
PLUGUȘORUL DIN CARPAȚI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382868_a_384197]
-
de întrebări existențiale, se situează adesea, ancestral, într-un dialog direct. Anotimpurile, sentimentele, tăcerile albite de mersul lucrurilor, o întăresc prin vers găsindu-și aleanul. Și... e septembrie, azi parcă e ziua mea.../ Din frunze ruginii mi-am pus o stemă... A mai trecut un an, a mai căzut o stea,/ S-au scuturat petalele din crizantemă.../ Gândurile-mi plutesc, ca valurile de nori,/ Unii-s mai pufoși, alți-s mai grei și cenușii.../ Îmi cântă-n cor zefirii, cu glasuri
ÎNTRE MAGIC ŞI SPIRIT de MARIANA GURZA în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/382979_a_384308]
-
și înmormântate în biserica Sfântul Gheorghe Nou, între mormântul lui Ion Mavrocordat și cel al lui Grigorie Brâncoveanu. Nu s-a scris numele voievodului pe lespedea de pe mormânt de teama turcilor, dar pe aceasta se poate distinge, săpată în piatră stema Țării Românești, ca semn că acolo odihnește domnitorul acesteia. La inițiativa fostului Patriarh al României Miron Cristea, în anul 1934, cu prilejul praznicului Sfinților Împărați Constantin și Elena, sicriul cu osemintele lui Constantin Brâncoveanu a fost strămutat din biserica Sfântul
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
voievodului, înmormântându-le în una din ctitoriile soțului ei, biserica „Sfântul Gheorghe Nou” din București. De teamă să nu fie profanat de turci, mormântul a fost acoperit cu o lespede de marmură albă, fără însemnele domnești. Doar inscripția discretă cu stema Țării Românești și candela de argint de deasupra mormântului au fost singurele indicii, pe care 200 de ani mai târziu le-a descifrat Nicolae Iorga, că acolo odihnea Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu. În altă ordine de idei, cu toate că a fost
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
intoneze Imnul de Stat - Imnul Național al României și melodii patriotice! Vor susține scurte comunicări științifice: col. (r) ing.,ec. Nicolae C. Grosu- organizator, prof. Dr. Vasile Lechințan, prof. Vasile Sfârlea. Organizatorul și prof. Vasile Sfârlea vor prezenta Expoziția cu Stema Domnească a celor trei Țări Românești (Țara Românească Muntenia, Țara Românească Transilvania și Țara Românească Moldova), Steagul înălțat de Mihai Viteazul, la 11 august 1601, la locul unde eroul a fost tras în țeapă, Turnul Croitorilor, Piața Centrală a Clujului
La Cluj, CELEBRAREA EROULUI BABA NOVAC – CĂPITAN AL VOIEVODULUI MIHAI VITEAZUL [Corola-blog/BlogPost/93460_a_94752]
-
peretele din față, ne privea din tablou zâmbitor Nicolae Ceaușescu, hotărât să construiască socialismul „până ce România va fi ridicată pe cele mai înalte culmi de progres și civilizație”. De o parte și de alta erau steagurile Republicii Socialiste România cu stema și steagul roșu al partidului. Masa prezidiului cu cinci, șase scaune, era acoperită cu față de masă roșie. Și haina din păr de cămilă, abia cumpărată de la București, pe care o purtam, era tot roșie! Ne cunoaștem între noi și ne
BIETUL OM SUB VREMI CAP III PRIMARITA- O ALTFEL DE CARTE DESPRE CADEREA COMUNISMULUI de DORINA STOICA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383249_a_384578]
-
deja trădau? — Messer Durante, ești acolo? Deschide. Nu putea șovăi. Poate că era nevoie de autoritatea lui pentru binele public. Se grăbi să-și pună bereta cu văl lung și să-și tragă pe degetul arătător inelul de aur cu stema crinului, apoi Își netezi grijuliu cutele hainei ce imita toga romană, precum văzuse la statuile din Santa Croce, și ridică zăvorul. — Ce vrei, nemernicule? Întrebă pe un ton aspru. Dinaintea lui apăru un bărbat scund și bondoc, cu o cămașă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
a zorilor. Privi Înapoi. Liniile severe ale bisericii apăreau acum perfect lămurit, le putea recunoaște. Era ceva pervers În zidurile acelea. Ca și când mâinile care transformaseră edificiul de-a lungul veacurilor, lăsându-și fiecare urma sa, ar fi Însemnat pietrele cu stema propriei ticăloșii. Destinul Își lasă amprenta asupra locurilor, ca și asupra vieților oamenilor, se gândi. Și, asemenea vieților, și pietrele pot fi clădite Întru rău. Voia să fie lăsat singur. Simțea nevoia să respire, În speranța că aerul de afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
fost scris, s-avem tihna vântului și nestatornicia apelor. Dar nu ne plângem. Rămânem. Suntem. Toți. Azi aici, mâine-n Focșani, ce-am avut și ce-am pierdut. — Am ajuns - zise tătarul, arătând poarta haremului pe care era desenată tradiționala stemă tătărască: un cap de bour înfipt într-un cap de suliță. Dedesubtul stemei stătea scris cu litere deșănțate un vechi dicton asiatic: „Inter arma silent musae”. — Eu nu întru - zise călugărul cu hotărâre. — Dacă tu nu întri, eu întru - făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Rămânem. Suntem. Toți. Azi aici, mâine-n Focșani, ce-am avut și ce-am pierdut. — Am ajuns - zise tătarul, arătând poarta haremului pe care era desenată tradiționala stemă tătărască: un cap de bour înfipt într-un cap de suliță. Dedesubtul stemei stătea scris cu litere deșănțate un vechi dicton asiatic: „Inter arma silent musae”. — Eu nu întru - zise călugărul cu hotărâre. — Dacă tu nu întri, eu întru - făcu tătarul amenințător. — Atunci întru și eu, zise Metodiu. Și întrară. înăuntru, întuneric. îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
hangiul. — Fetei îi lipsesc doi dinți - răspunse pan Bijinski. în calitate de tată trebuie să te îngrijești să aibă de toate. Din 1317, de când e atestată familia Potoțki, toți membrii ei au avut dantura completă. De altfel, măseaua de minte e pe stema familiei. — Și eu ce pot să fac?! - zise uimit hangiul. — Vei plăti despăgubiri: fata va fi dusă la Cracovia și i se vor pune doi dinți de aur. în plus, a treia măsea din dreapta sus e găurită. Va fi umplută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
situației. — Porcule! a urlat unul din ei. Ne întoarcem după-amiază. Când am coborât, bătrânul era deja la mașina de cusut. Adél l-a implorat să nu facă una ca asta, cu nici un preț. Mai bine coase ea. O să picteze și stema, dacă trebuie, o să-l picteze și pe bunul Dumnezeu, numai el să nu facă una ca asta, pentru că o să pierim cu toții. — Altceva nu am, fata mea. Iar stofa englezească neagră nu le-o dau din principiu. Dacă la altceva nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
de stat, acuma predă la una particulară, din Centrul de Creație „Cișmeaua Roșie”, un complex alcătuit din clădirea teatrului nostru, Teatrul „Cișmeaua Roșie” (nu are cinci rânduri de loje și cortina nu e purpurie, de 100.000 de ducați, cu stema României, din 1920, în mijloc, nu e proiectată sala asta de Angelo Carasa, dar e... de neîntâlnit pe aici), apoi, clădirea Universității cu toate facultățile ei, căminele studențești, blocurile cu apartamente pentru profesori, mai ales pentru cei invitați, biblioteca, mici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
calorii, Și ochiul, unghi și lumea-aceasta - nouă. - Înaltă-n vânt te frângi, să mă aștern O, iarba mea din toate mai frumoasă. Noroasă pata-aceasta de infern! Dar ceasul - sus; trec valea răcoroasă. SECOL Răsărit al crestelor de păsări, Steme nicăiri în fâlfâit, Bântuie, când soarelui voit Arcuite pajurile cățări. Seceri dintre secete-au sclipit! Chemi zidul ars, cu ierburile cimbruri, Anulare unor albe timpuri, Sub arginții muntelui orbit. MARGINI DE SEARĂ Pendulul apei calme, generale, Sub sticlă sta, în
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
patrii Pășunile reptilei spume-ntîi Cenușa în orb Nil a Cleopatrei Ereb, termen de sulf ca un lămâi. Știu lire cardinale date centre Acești reci acustici de firizi Uimiri și mari zăceri adiacente Genunii adiate pe Atrizi. ÎNCLEȘTĂRI Ca umbra-n stemă, pe basilici, O veghie singură să urci Sub agere oțele silnici: O Moscovă de cer și furci. Stea netedă, vigoare-n chiciuri, Asprime zveltă, imn de biciuri! Explică stricte-acele glorii De căngi răspunse din victorii. DEDICAȚIE Falangele acelei oboseli De
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Acasa > Orizont > Portret > VIORICA FLINTAȘU. CÂNTECELE CRIȘANEI, ÎNMIRESMATE ȘI ILUMINATE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Cântecul Crișanei e însemn de stemă, vechi și sfânt, slăvit în țara celor trei Crișuri - slăvită la rându-i de cântec, mai mult decât de oricare dintre izvoarele documentare, istorice și culturale. Spicul grâului, frunza viței de vie, turnurile crenelate ale cetății lui Menumorut, Crișurile și
VIORICA FLINTAŞU. CÂNTECELE CRIŞANEI, ÎNMIRESMATE ŞI ILUMINATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364446_a_365775]
-
în fir auriu, patru acvile și cinci capete de bour, dispuse în șiruri verticale, alternânde. Cele două capace, tronconice, sunt goale pe dinăuntru și au filet la diametrul mic, având o lungime de 4,7 cm. Capacul superior are deasupra stema mare a României, înconjurată de două cununi de frunze de lauri, iar pe laterală înscrisul: „Nihil sine deo“. Capacul inferior are deasupra crucea Ordinului Mihai Viteazul, în mijlocul căreia se află cifra încoronată a regelui Carol II, fiind înconjurată de două
MAREŞALII ROMÂNIEI DE GEORGE BACIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361305_a_362634]
-
în întunericul spinos al termenilor triviali, dătători de foame pseudointelectuală profanilor, care o acceptă și o îngurgitează lacomi, nu citind-o, ci auzind-o înăbușit, în coclaurile personale, ridicate la rang de birou și funcție, tapisate cu diplome a căror stemă este banul. Stigmat al aurolacului cuvântul din romanul superrealist se coboară la nivelul de stradă, de putreziciune și dezgust din partea literatului, de snobism și agresiune din partea profanului. Personajele sunt entități ce își doresc să trăiască, nu cunosc cum însă fără
DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361544_a_362873]
-
Constituție, spre a se permite rediscutarea formei de guvernământ încât poporul să aleagă liber între republică și monarhie constituțională. S-au mai abordat subiectele: rolul istoric al unor instituții în făurirea statului, raportul dintre românii din stânga și din dreapta Prutului, revenirea Stemei la forma din anii 1921-1947, adoptarea a două zile naționale (10 Mai, Ziua Independenței și 1 Decembrie, Ziua Marii Uniri), familia și definirea acesteia în Constituție, apărarea vieții, de la concepere, la moartea naturală, drepturile omului, a libertății de conștiință. Dezbaterea
ÎNCEPUT, DESFĂŞURARE, VIITOR” de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363893_a_365222]
-
se leapădă de satana și de toate lucrările lui și se unește cu Hristos, în aceeași măsură el simte bucuria harului și iubirii lui Dumnezeu în viața sa. P.F. Daniel. - Cu bucurie și speranță ne gândim la faptul că pe stema țării noastre se află vulturul purtător de Cruce înălțându-se spre cer, pentru a ne arăta că avem o vocație creștină pentru eternitate, că purtăm taina Crucii ca taină a biruinței asupra suferinței prin speranță și asupra morții prin Înviere
CITATE MEMORABILE (48) de ION UNTARU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363063_a_364392]
-
neființă magul nostru cel pribeag, voivodul limbii române, să ne -ntâmpine cu drag. cum îl știm cu ochi păgâni, plini de-amar și suferinți, el ne vine din bătrâni, din părinții de părinți. are chipul lui Orpheu și în frunte steme poartă, ca un vechi arhiereu i-a croit limbii o soartă. a trăit cu-atâta dor, singur el tăindu-și cale, ca o apă de izvor curgând limpede la vale. ne deschide cartea sfântă ce-a-nflorit din viul grai
VOIVODUL LIMBII ROMÂNE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363468_a_364797]
-
pașaport german”, sugerase funcționara de la ghișeu. „Mai încercați peste trei ani, dacă mai sunteți căsătoriți până atunci”, a adăugat pe ton sentențios. Oricum, cu pașaport românesc nu sunt garanții. În fond, cinci limbi străine și un titlu academic nu schimbă stema de pe buletin. Pot cel mult spori valoarea mea potențială pe piața muncilor dubioase de peste ocean; s-au mai văzut căsnicii de formă. Nu tocmai optimistă, luasem din nou drumul capitalei, de data aceasta pentru formalități la Ambasada Română. Inutil de
CHECKPOINT CHARLIE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361197_a_362526]
-
starea mea de neliniște devenea din ce în ce mai neplăcută. * * * Când ești cetățean liber, trăitor într-o țară democratică, nu e normal să te temi de un steag sovietic enorm, sfâșiat la un colț, cândva roșu, azi de un gri decolorat, cu o stemă în seceră și ciocan demult uitată, care atârnă neglijent de fațada unui bloc. Cu scârbă răsucesc capul în altă direcție și mă trezesc față în față cu portretul supradimensional al unui soldat care îmi întoarce privirea de parcă ar vedea prin
CHECKPOINT CHARLIE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361197_a_362526]
-
s-a transformat în închisoare, pentru mai bine de șaisprezece milioane de oameni. Fundalul sonor se schimbă. Din megafoane răsună limba de lemn a unui funcționar cu ochi roșii, care dă din mână agitat, ca și dictatorul nostru. Deasupra capului, stema frapant de asemănătoare cu a noastră, compas în loc de seceră, dar aceleași spice de grâu pe fundal roșu, pâinea din belșug care, de fapt, venea drămuită, ne alimenta... rațional. Masă cu lampă aprinsă, interogatoriu, mașină de scris pe care s-au
CHECKPOINT CHARLIE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361197_a_362526]