1,470 matches
-
primăveri.../ puterile-mi sleite de așteptarea grea/ mi-adun, să mă-nsoțească în noaptea de-nvieri./ Strâmtoarea-năbușită mă ține pironit,/ stau nemișcat în rugă, tristețile-mi supun,/ desprins ca dintr-un clește în drumul meu cernit,/ plutesc parcă aievea cu cântecul străbun./ Mă leagă - oboseala, îmi dă mereu târcol,/ lăuntric o lumină îmi curge ca un șopot,/ aleargă trenu-n noapte cu șuiere în gol,/ fărămițând în aer fășii subțiri de clopot./ Când temnicerul mișcă vizeta, mohorât,/ o undă străvezie cătușele-mi aprind
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
a desăvârșit, format și șlefuit. Deși nu ar trebui să existe un motiv anume pentru a dărui limbii române toate meritele, de această dată există un prilej oficial pentru care românii, cu respectul cuvenit, să omagieze graiul strămoșilor, al gliei străbune, al propriei conștiințe ce solidarizează inimile, căci „a vorbi despre limba română este ca o duminică. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se numește, de aceea, pentru mine, iarba iarbă se spune, de aceea, pentru
LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA CÂNTULUI MEU! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359993_a_361322]
-
mereu vie a gândirii sale (gândirea este cu putință în și prin cuvinte), precum și regalul vehicul de comunicare cu ceilalți, altfel spus de interacțiune cu divinitatea și cu semenii. Cu atât mai mult în cazul românilor, care prin graiul lor străbun au fost întâii cuceritori mesianici ai Romei antice devenită imperială și care în vremurile de cumpănă ce au urmat pentru ei și provinciile locuite de ei, au făcut din limbă maica acestor locuri bântuite de nenumărate urgii și suferințe, dar
LIMBA CE-O VORBIM – CEA MAI MĂREAŢĂ CATEDRALĂ A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360001_a_361330]
-
aprins în ruga lui. Limba dacoromână este Catehismul Logosului dumnezeiesc. Limba dacoromână este Filocalia Neamului nostru preaales. Limba dacoromână s-a scris în Pisania Carpatină a Neamului cu duh de lumină și jertfă de sânge. Toate dorurile și doinele trecutului străbun au fost strânse în vioara fiecărui cuvânt al Limbii noastre. Toate cuvintele Limbii noastre sunt miresme de zări și petale de-azur. Toate cuvintele Limbii noastre, croite din freamăt de litanii și lujeri de borangic, sunt lacrima de seară și
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359999_a_361328]
-
cutie pledează și comparația nesemnalată până acum cu sân¬scritul kudhra „munte“, întoc¬mai că în albaneză, Banat, Crișana. (E. Burnouf, Dictionnaire classique sanscrit-français, Paris, 1866, p. 170). Credem că aceasta este o dovadă a vechi¬mii și continuității graiului străbun daco-get până în idio¬mul românesc de astăzi. În limba strămoșilor băștinași, cuvantul trebuie să fi sunat [kudra] și să fi însemnat „mun¬te“. Găsim întemeiata și ipoteza lui Gh. Mușu, Din mitologia tracilor, p. 83, care deduce rom. codru „pădure
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
E neamul nostru-n fiecare piatră, Urma lor sfântă, nu e atinsă. Tu ești,,acasă” pentru mine, Oriunde-n lume m-aș afla, Graiul meu îl duc în vine, Dragă Orăștia mea. Palia de la Orăștie Cărturari orăștieni spuneau în slove străbune, Că ,,Înfluresc între cuvintele slăvite a lui Dumnezeu, multe limbi pe pământ.” Doar limba noastră română, Nu este prinsă încă în rând. Cu multă trudă și minți luminate, Se naște monumentul român, ,,Palia de la Orăștie,” Documentul nostru străbun. De la Dragoș
SCRISOARE CĂTRE FIICA MEA de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360099_a_361428]
-
în slove străbune, Că ,,Înfluresc între cuvintele slăvite a lui Dumnezeu, multe limbi pe pământ.” Doar limba noastră română, Nu este prinsă încă în rând. Cu multă trudă și minți luminate, Se naște monumentul român, ,,Palia de la Orăștie,” Documentul nostru străbun. De la Dragoș vodă până la Aron vodă, Ne vorbește Ureche despre români, Iar Neacșu ne lasă dovadă, ,,Scrisoarea” la nepoți s-o-nmâni. Atâția ani trecut-au Doamne, Rele și bune peste noi Și tot români suntem și în icoane, Stă sfânta limbă
SCRISOARE CĂTRE FIICA MEA de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360099_a_361428]
-
lumii c-a trădat-o marinarul. În armata țării noastre soldații-s neînarmați Căci guvernul și senatul sunt comuniști avortați! NU VINDEȚI PĂMÂNTUL ȚĂRII Nu vindeți pământul țării la o lume căpcăună, Nu mai vindeți, nu mai vindeti iarăși țarina străbună! Nu ne vindeți orizontul, nu vindeți ape din râu Nu ne vindeți codrul verde, nici lanurile de grâu! Nu vindeți livezi și sate nici la regi, nici la nebuni, Nu vindeti văi și fânețe stolurilor de tăuni! Nu ne vindeți
POEME NEWYORKEZE (4) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360174_a_361503]
-
o carte dublă: când diavol, când cel sus pus! RETROSPECTIVĂ 2013 În dispute fără noimă când cei mulți rabdă tăcut Omenirea se îndreaptă spre-un final necunoscut Se revoltă izolați, înfruntând veacul nebun Numai cei născuți din piatră, scut pământului străbun. Bizar, o minoritate ne impune crezul ei Prin unelte selectate din tâlhari si derbedei Ne impun perversiunea cei cu arme și cu bani Gloatele înspăimântate au ajuns copii orfani. Sunt aleși să ne conducă susținuți de parveniți Cei cu mințile
POEME NEWYORKEZE (4) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360174_a_361503]
-
Când timpul coboară pe creste Sărbătoarea în case de Crăciun. Copii ne colindă în prag, Cântecele urcă spre stele, mai sus, Constelații vin să vadă Cum din suflet se naște iisus. Alunecă sănii pe serile albastre Inelând cu doruri pământul străbun Copii aprind neliniști în aster Visând sub brazi daruri de Crăciun. Țara doarme în miez de noapte Pe ulițele satelor umblă visul cel bun Când dinspre luceafăr ne vin șoapte Că umblă cu daruri Crăciun. Aripi de lumină îmi intră
MINUNEA DIN SEARA DE CRĂCIUN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 711 din 11 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359848_a_361177]
-
să trimită informații pentru că au fost înțelese greșit și au condus spre genocid! Nu mai logic ți se pare ca omul să dețină deja acele răspunsuri pe care le caută. În loc să dea credit unor aberații cum că spirite sfinților sau străbuni lor comunică cu ei și îi îndrumă - ceea ce e neadevărat din simplul motiv că și dacă s-ar întâmpla așa aceștia întreprind astfel de lucruri pentru a înrobi oameni să facă lucrurile în conformitate cu voința lor comună, deci nu o fac
de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359839_a_361168]
-
furibunde. La hotarul apelor, Imperiul agapelor, Bubuie din rărunchi tunul, Neptun face pe nebunul. MARȘUL UNIRII Am pornit Marșul Unirii Marșul dorului de țară Fii de daci și-ai nemuririi Peste-o vatră milenară. Am pornit marșul dreptății Pentru patria străbună Pe Câmpia libertății Fi-vom iarăși împreună Am pornit marșul unirii Fiii lui Mihai Viteaz Prin frăția ancestrală Visul de UNIRE-i treaz Bucureștiul, Chișinăul Două inimi românești Mândre străjuiesc Ceahlăul Cetele moldovenești. Ne-am unit prin crez și faptă
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
A lucrat în domeniul transmisiilor de televiziune prin satelit, dar și prin stații terestriale la mari întreprinderi precum Group W Satellite Commuication-Westinghouse, CBS, Viacom, Echostar și Univision cu sediile în Connecticut, New York și New Jersey. Volume de poezie publicate: „Blestem străbun” - Editura Semne, 2007; „Versete dumnezeiești” - Editura Semne, 2008; „Pierdut în lume” - Editura Semne, 2010; „Chemarea la judecată” - Editura Semne, 2012; „Condamnarea” - Editura Semne, 2013. (George Roca, Rexlibris Media Group) Referință Bibliografică: Virgil CIUCĂ - POEME NEWYORKEZE (2) / Virgil Ciucă : Confluențe Literare
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
Ediția nr. 973 din 30 august 2013 Toate Articolele Autorului Am luat o bucată de hârtie și am încercat să vorbesc cu ea, dar scrisul alunecă și lateral și bucuros în dreapta. Particip, iau parte, la o mare sărbătoare, ziua graiului străbun ce însemnă dor, chemare. Ce înseamnă pentru toți și toate începutul conștiinței, zestre adusă de zei pentru neamul nostru unirea și simțirea că temei. La mulți ani! Cuvânt vrăjit Graiul ce poporul a UNIT! Urmașilor mei Văcărești ,,Las vouă moștenire
GRAIUL CE POPORUL A UNIT de PETRU JIPA în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359986_a_361315]
-
Noembrie, totodată și în timpul slujbei prohodirii și înmormântării sale, care s-a desfășurat în ziua de sâmbătă - 24 Noembrie anul 2007 la Mănăstirea Sihăstria - Neamț, la care am reușit să particip și eu alături de foarte mulți slujitori ai altarului bisericesc străbun și ai cinulului călugăresc, precum și de mulți fii duhovnicești și ucenici, cunoscuți ori apropiați!... Pentru a fi sincer, doresc să recunosc că, în iureșul acelor zile dintre moartea și înmormântarea sa, am constatat cu oarecare srângere de inimă, că nu
PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359572_a_360901]
-
tulburătoare, un fel de sinteză literară, așa cum, de altfel, toate intervențiile despre marele poet dispărut: „Sub chip de poet, îngerul a poposit pe pământul Basarabiei. A colindat țara mamă, făcând pod de lacrimi, versuri și flori, întru revenirea la matca străbună. Grigore Vieru este eroul dorului, al frumuseții netrucate, al zugrăvirii sfintei icoane a mamei. Este însuși sufletul din poemul poemelor, viața de dincolo de viață, nemuritorul de dincolo de eternitate. Apărătorul dulcii limbi românești, ieruvimul neamului înstrăinat, care dorește reîntoarcerea la glie
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
Nu umblăm cu Plugușorul, Deși n-am arat ogorul... Noi arăm la primăvară Că acuma prea mulți ară - Fiindcă suntem mai cu moț, Noi nu facem ce fac toț’. Doar atâta vom ara: Ograda, la dumneata; Nu cu plugul cel străbun, De la bădica Traian, Că nu are brăzdar bun; Arăm c-un plug mai dincoace (Cică-ar fi mai eficace), De la alt badea Traian, Care ni-i contemporan. Plugușorul ăsta, frate, Zice lumea, n-are roate! Plugul ăsta, năzdrăvanul, Ară marea
UN PLUGUŞOR (DIN FOLCLORUL NOU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359114_a_360443]
-
uri: Literatura, excursiile, muzica, sportul Activitatea publicistică: În revistele: „Studii Teologice”, „Orizonturi Teologice”, „Revista Teologică”, „Glasul Bisericii”, „Ortodoxia”, „Lumina”, „Tabor”, „Altarul Banatului”, „Mitropolia Olteniei”, „Altarul Reîntregirii”, „Telegraful Român”, „Teologia”, „Legea Românească”, „Lumea Credinței”, „Renașterea”, „Buna Vestire”, „Porunca iubirii”, „Rost”, „Credința Străbună”, „Vatra Veche”, „Armonii Culturale”, „Lumină Lină”, „Constelații Diamantine”, „Semne”, „Singur”, „Moldova Literară”, „Epifania”, „Învierea”, „Didahia”, „Apostolia”, „Argeșul Ortodox”, „Ortodoxia Maramureșeană”, „Grai Românesc”, „Biserica Ortodoxă”, „Geopolitica”, „Familia Ortodoxă” și „Familia Română”. Mai 2008 - mi-a apărut cartea cu titlul: „Smerită încercare
EUROPASS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340266_a_341595]
-
cuvine. În același timp, s-a luptat ca Iazul Urieșilor, chiar fără mori, pive și văiege, să brăzdeze în continuare satul, s-a opus demolării caselor vechi de către comuniști. Pe crucea lui stă scris: „Las vouă moștenire credință și obiceiuri străbune”. Tata i-a urmat exemplul, nepăsător la consecințe. Pot să înțeleg venerația pe care Bunu a avut-o pentru oamenii locului. Tata o are și el. Vede în fiecare copil străbunicii lui. Dar eu n-am putut avea aceeași venerație
Povestea ca viață. Oameni și catedrale () [Corola-blog/BlogPost/338397_a_339726]
-
l-a ascultat. Păcătos destin! N-a fost niciodată blând cu el! Iar acum, acum de l-ar înțelege, ar fi prea târziu. Anii îl împovăraseră, oasele-i ruginiseră, lumea nouă n-o pricepea ; nu mai putea schimba nimic. Țărâna străbună îl purtă zilnic pe un drum al robilor - al robilor liberi, căci n-o trădase ca alții. Zi de zi, sufletu-i aspira colb - codrul și imașul semănau dor. Palmele lui povesteau totul. Șlefuite de toporișca coasei plăteau tribut păringului
Calea lactee () [Corola-blog/BlogPost/339946_a_341275]
-
și transmise mai departe generațiilor care vin. Am prezentat pagini din istoria adevărată a României, evident altele decât cele fabricate și impuse de tabloidele de serviciu. Săpând adânc, am scos la suprafață frumusețea limbii noastre, a tradițiilor și a credinței străbunilor noștri ; elemente definitorii ale neamului românesc păstrate cu mari sacrificii în urma unei lupte necontenite. Am aruncat o privire și asupra administrației locale. Unii n-au fost încântați, alții, din varii motive, nu au fost interesați. Am susținut editarea unor lucrări
Zece ani de la apariția Xpress Bălăbănești () [Corola-blog/BlogPost/340030_a_341359]
-
cărțile mele și care mi-a dăruit cu toată mărinimia cartea de versuri a domniei sale „Floarea fântânilor pierdute”- am aflat că in zilele de sărbătoare vin aici mulțime de români, uneori și din SUA, ca să se adape la izvorul credinței străbune. M-a uimit cum, după terminarea slujbei, românii se constituiau în grupuri care adesea se întrepătrundeau sau se destrămau formându-se altele, schimbau impresii, exprimau opinii, nelipsind știrile din țară. Într-un asemenea grup, prin discuții și ajutat de prietenul
Impresii din Canada, de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339252_a_340581]
-
mai încoace față de locuința lacustră, firavă și incomodă, contemporană fiarelor preistorice, poate uriașilor legendari, zeilor: cum să-i negăm (la zei și uriași mă refer) dacă nu am fost noi acolo să vedem ce a mai fost pe acest pământ... Străbunul meu roman, îndrăgostit de viață rurală, precum Publius Vergilius Naso (care pendula între Roma și sat), a stat în marginea apelor, la poalele unor munți umbroși, călcați în copite de capre agere și de oi blânde. Pomii răsunau de cântecele
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339283_a_340612]
-
creat toate condițiile. Astăzi - poate ați auzit - țărănimea muncitoare, care a pășit cu încredere pe calea arătată de partid, muncește cu râvnă în agricultura socialistă, ca și clasa muncitoare în fabrici și uzine, construind laolaltă cu succes socialismul pe meleagurile străbune. Nu credeți că noi trebuie să dăm strălucire acestor eforturi ale poporului nostru? - Ba daaa! au răspuns elevii. Când a observat că aceștia deveniseră neatenți, a intervenit cu întrebarea: - Printre voi este cineva care a îndrăgit poezia sau poate chiar
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
mai încoace față de locuința lacustră, firavă și incomodă, contemporană fiarelor preistorice, poate uriașilor legendari, zeilor: cum să-i negăm (la zei și uriași mă refer) dacă nu am fost noi acolo să vedem ce a mai fost pe acest pământ... Străbunul meu roman, îndrăgostit de viață rurală, precum Publius Vergilius Naso (care pendula între Roma și sat), a stat în marginea apelor, la poalele unor munți umbroși, călcați în copite de capre agere și de oi blânde. Pomii răsunau de cântecele
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339587_a_340916]