1,728 matches
-
de Al.Florin Țene GLORIE LIMBII ROMÂNE Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna
GLORIA LIMBI ROMÂNE, POEM DE AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360407_a_361736]
-
va fi greu să treacă peste ele !" Această Troiță este un OMAGIU - la trecerea a doi ani de la marea sa plecare în stele - aceleia care a înviat cu minunăția sufletului ei prezența simbolică a HESTIEI, Zeița Focului și a Vetrei străbunilor noștri, în ritualul de reaprindere a Focurilor Dacice, focuri de de purificare a istoriei de neam: ARITIA D. POENARU. Se spune că o mare națiune este precum o roată de moară. Poporul este apa care lovește în paleții morii sale
CĂLCAŢI DE ROŢI ŞI FRĂMÂNTAŢI DE LUMINI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360393_a_361722]
-
va fi greu să treacă peste ele !" Aceasta Troița este un OMAGIU - la trecerea a doi ani de la marea să plecare în stele - aceleia care a înviat cu minunăția sufletului ei prezenta simbolică a HESTIEI, Zeița Focului și a Vetrei străbunilor noștri, în ritualul de reaprindere a Focurilor Dacice, focuri de de purificare a istoriei de neam: ARITIA D. POENARU. Se spune că o mare națiune este precum o roată de moară. Poporul este apa care lovește în păleții morii sale
CONSTANTIN MILEA SANDU [Corola-blog/BlogPost/360444_a_361773]
-
va fi greu să treacă peste ele !"Aceasta Troița este un OMAGIU - la trecerea a doi ani de la marea să plecare în stele - aceleia care a înviat cu minunăția sufletului ei prezenta simbolică a HESTIEI, Zeița Focului și a Vetrei străbunilor noștri, în ritualul de reaprindere a Focurilor Dacice, focuri de de purificare a istoriei de neam: ARITIA D. POENARU.Se spune că o mare națiune este precum o roată de moară. Poporul este apa care lovește în păleții morii sale
CONSTANTIN MILEA SANDU [Corola-blog/BlogPost/360444_a_361773]
-
altă dimensiune. Am bătut ușor, cu sfiala, ca și cum m-aș fi aflat în fața unei chilii monahale. -- Bucuroși de oaspeți? întreb. -- Intra, spuse el cu voce blândă, si imi zâmbi larg. Ochii săi plini de înțelepciunea adânc și tainic păstrată a străbunilor, păreau că mă citesc că pe o carte deschisă. Citește mai mult Mi-a fost dat să cunosc încă un Om. Un Maestru care, în simplitatea să, se numește singur “doar un pălmaș”. Genial, de o modestie rar întâlnită, pătruns
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
altă dimensiune.Am bătut ușor, cu sfiala, ca și cum m-aș fi aflat în fața unei chilii monahale.-- Bucuroși de oaspeți? întreb.-- Intra, spuse el cu voce blândă, si imi zâmbi larg. Ochii săi plini de înțelepciunea adânc și tainic păstrată a străbunilor, păreau că mă citesc că pe o carte deschisă.... XIV. DORINȚA (DE)CĂDERII, de Clarissa Emanuela , publicat în Ediția nr. 1393 din 24 octombrie 2014. Am vrut să cobor. Să mă cobor...și să mă pierd în matrice. Să uit
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
poeme. Briza nedumeririi, răscolește nostalgia nocturnă și în coșmarul neputinței o rază din soarele aprins și parfumul unui fir de liliac, zămislesc crini printre zăbrele. Ne târâm pașii printre mărăcini și-n ocară:/ e calea pe care o suim cu străbunii din veac./ Ne târâm anii osteniți-surghiun, și nici măcară/ nu ne putem revolta la bucuria clipelor ce tac./ Ne târâm pașii peste răscruci magistrale,/ ca niște nevolnici îmbătați de himere fără orizont,/ Unde-s cnuturile noastre de spini? În ce
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
dominația acesteia. Ioan-Vodă însă nu este doar un bun organizator și diriguitor al treburilor statului, ci este și un conducător de oști desăvârșit. Reușitele sale în plan militar, par întrucâtva o reeditare la scară mai mică a epocii glorioase a străbunului său, Stefan cel Mare. Afirmația aceasta ar putea părea o exagerare, dacă n-am ține seama de faptul că adversarul pe care l-a avut de înfruntat domnitorul moldovean cu o armată de doar 25-30.000 de oameni, era cea
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
Acasa > Stihuri > Momente > CÂNTEC DE-ACASĂ Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 222 din 10 august 2011 Toate Articolele Autorului Cântec de-acasă Din bătătura palmei și sudoare Se naște-n Apuseni dulceața pâinii, Căci din străbuni au cunoscut românii Negoțul cel cu donițe și ciubare. Un tulnic sună de la `deal la altul În fracul lui cel alb se-mbracă liliacul, Se-aude prin frunzișuri scrâșnetul de osii, Coboară spre câmpie cu care pline moții. Lătrat de
CÂNTEC DE-ACASĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360755_a_362084]
-
aici s-ar fi așezat un mărginean cu numele „PETRILA”, hăituit de către comunitatea săsească din Sibiu, după cum rezultă dintr-un document din secolul al XIX-lea, publicat de F.F. Solyom în lucrarea Zsil Völgy (Valea Jiului) pag. 79. Rezultă deci că străbunii celor din Petrila ar fi mărgineni veniți din părțile Sibiului, așezați aici peste un strat străvechi de locuitori răsfirat pe văile adânci, săpate în stânca cristalină de către afluenții Jiului; Jieț, Cimpa, Taia, Voievodu, Bănița, Roșia, Jupâneasa ș.a. de la care aceste
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
din 30 august 2013 Toate Articolele Autorului Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna
GLORIE LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360002_a_361331]
-
mintea luminată, ,,Palia” au scos-o din tipare, Au lăsat-o spre cinstire dreaptă. Cu graiul lor domol și așezați din fire, Veghează aste locuri minunate, Blânzi ardeleni ce merg spre nemurire, Curați, frumoși, minți luminate. Aur ne-au lăsat străbunii și un dar neprețuit, Limba noastră cea română, de ei cu drag ne-au amintit. Învârtita, Călușerul, cu ai săi iuți cai solari, Sunt mândria Orăștiei, primite de peste ani. Nume de femeie porți cu cinste, Orăștia mea cu nume însemnat
SCRISOARE CĂTRE FIICA MEA de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360099_a_361428]
-
Dragoș vodă până la Aron vodă, Ne vorbește Ureche despre români, Iar Neacșu ne lasă dovadă, ,,Scrisoarea” la nepoți s-o-nmâni. Atâția ani trecut-au Doamne, Rele și bune peste noi Și tot români suntem și în icoane, Stă sfânta limbă din străbuni! Referință Bibliografică: Scrisoare către fiica mea / Adriana Tomoni : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1339, Anul IV, 31 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Adriana Tomoni : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
SCRISOARE CĂTRE FIICA MEA de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360099_a_361428]
-
Devenim adulți țintind spre succes, mânați de frică. Frică pentru ziua de mâine, uitând să trăim azi, frica de eșec, frica de dezamăgire, frica de viruși și bacterii( ne vaccinam într-o veselie pentru cele mai banale boli, pentru care străbunii noștri ne-au transmis genetic anticorpi), frica până și de ... Dumnezeu, devenită deja adâncă cugetare! ... Om cu frica lui Dumnezeu!”. De ce nu om cu iubirea lui Dumnezeu? Ne-am născut din lumina, plini de viață și treptat le înlocuim cu
FRICA de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360155_a_361484]
-
doar să adunăm avere, Uitând că "dincolo", nimic nu luăm! Zidim biserici cu-ngâmfare Și-n loc să ne rugăm, ne lăudăm, Credința mea, decât a ta-i mai mare! Și-n hăul necredinței ne afundăm. Ce ne-o-nvățat străbunii am uitat, Vindem țara pentr-un ban în pungă, Nu ne pasă că-n urmă ce-am lăsat Copiilor, prea mult n-o să le-ajungă. Ne mint mai marii că trăim bine Și ca niște căpușe sug din noi, Nu
TREZEŞTE-TE ROMÂNE! de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360204_a_361533]
-
ochii către cer române Și cere-i Domnului să-ți dea tărie, Să-ți iei destinu'-n mâini, că altfel mâine, Vei fi iobag în propria gospodărie. Cât încă poți să spui că ai un nume Și-un sânge de străbun îngrașă glia, Deschide ochii, trezește-te române, Cât încă e pe hartă ROMÂNIA! de Gabriela Mimi Boroianu 16.05.2014 Referință Bibliografică: Trezește-te române! / Gabriela Mimi Boroianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1378, Anul IV, 09 octombrie 2014
TREZEŞTE-TE ROMÂNE! de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360204_a_361533]
-
Acasa > Stihuri > Semne > POEM PĂGÂN Autor: Marian Hotca Publicat în: Ediția nr. 1378 din 09 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului străbunii mei au fost păgâni n-au cunoscut altă credință decât sudoarea muncii, s-au născut din roua humei ca merii, le-au crescut și aripi ascuțite de vultur, dar niciodată nu s-au putut dezlipi de glia satului au cultivat
POEM PĂGÂN de MARIAN HOTCA în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360206_a_361535]
-
de accesări:accesări- număr total de voturi:voturi- număr total de cititori:cititori- număr de abonați:abonat->accesări / articol->accesări / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. POEM PĂGÂN, de Marian Hotca, publicat în Ediția nr. 1378 din 09 octombrie 2014. străbunii mei au fost păgâni n-au cunoscut altă credință decât sudoarea muncii, s-au nascut din roua humei că merii, le-au crescut și aripi ascuțite de vultur, dar niciodată nu s-au putut dezlipi de glia satului au cultivat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360229_a_361558]
-
a uitat niciodată să ne alduiască cu o ploaie aceste vremuri au durat mult și bine până la un moment dat când au apărut alte legi nepăgâne și-atunci au fost nevoiți să se mute cu toții în ceruri ... Citește mai mult străbunii mei au fost păgânin-au cunoscut altă credință decât sudoarea muncii,s-au nascut din roua humei că merii,le-au crescut și aripi ascuțite de vultur,dar niciodată nu s-au putut dezlipi de glia satuluiau cultivat prin ogoare dărnicia
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360229_a_361558]
-
suntem ai nimănui! Astăzi, ca și altădată, Am ales tot niște șui. Credeam că ei, au cuvânt, Când am fost atunci, la vot. Dar, sunt mulți hoți pe pământ Și pe toți îi doare-n cot! În opinci de piele-odată, Străbunii mei pe ogor; Munceau ziulica toată Și la toate aveau spor. Bogății, ne dă natura, Unii, cu japca le ia; Astăzi, ne-nconjoară ura... Cât să mai putem răbda? Necăjiți sunt azi, prea mulți Unii la „căpșuni” plecați. Uită că
SĂRACI ÎNTR-O ŢARĂ BOGATĂ! de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359878_a_361207]
-
șef foarte bun, repeta ab ovo, ad mala, și cita doar din Dalai și Lama. Un adjunct ceva mai zelos, pe nume Udragomos scria, judeca, ștampila, doar Ali Baba-nțelegea, acum el umblă în lanțuri, există în viață suspansuri, colunii- străbunii plângeau, pe chelia lui aruncau ceva ca un clei mai infect, nu mă credeți, căutați pe prefect, i se dă uneori câte-un liber, el merge la barul Ninive, sunt acolo femei mai bărboase, că din toate sunt cele miloase
PROBA DE FOC de BORIS MEHR în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359911_a_361240]
-
Un prieten i le-a dăruit Să aibă la sfârșit de veac Stăteam lângă un foc mocnit Și depănam la amintiri Era la ceas de asfi nțit, Noi povesteam despre martiri “Născuți din piatră de granit” De când Terra a apărut Străbunii nu s-au umilit, Poporul dac n-a dispărut ... Dar vremurile l-au albit Când va pleca pe-un ultim drum Se va-nsoți de-un vers doinit Căci jarul nu e numai scrum. Unii se duc, dar alții vin Să
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
ucenic la Pitagora, după cucerirea de către Alexandru Macedon a Egiptului ... Și Ptolomeii aveau să contribuie la opera civilizatoare, după modelul „zeilor” (extratereștri), la școlile înnoitoare ce aveau apoi să urce în Europa, prin secole: scribii egipteni, cu tăblițe, erau cumva străbunii scriitorilor de azi, mai ales ai celor așa-zis livrești, pentru care cărțile din cărți se scriu. Opera de informatizare, tehnologizarea actualului „al treilea val” (v. Șocul viitorului, de Alvin Toffler), - (la noi, „între plug și computer”), - este precipitat recuperatoare
TAINA SCRISULUI (9): NECESITATEA EXISTENŢIALĂ de EUGEN EVU în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359092_a_360421]
-
Ierarh Grigorie de Nazianz-Teologul, o călăuză a cunoașterii, un mentor în educație și un toiag spre urcare, spre desăvârșire. Familia aristocrată geto-dacă a Sfântului îmbrățișa 5 persoane: Sf. Ierarh Grigorie-Seniorul, Sfânta Nona, mama Teologului, Sf. Grigorie - Juniorul, Gorgonia(numele dac, străbun al Giorgianei) și Cezar, frații mai mici. Icoana tatălui sfânt o avem chiar de la Grigorie Teologul, fiul: „Pe tata l-am putea asemăna unui măslin sălbatic schimbat prin altoire în chip desăvârșit dintr-un măslin roditor; atât de bine s-
MĂRTURISITORI DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359098_a_360427]
-
Însoțit de-un trist alai, Îl vor duce pe Mihai, Nu se știe dacă-n Rai! Care a trecut prin lume, Cu angelicul său nume, Căci a fost și el un fir, Ce va dormi în cimitir! Sub pământul cel străbun, Mai multe nu vă mai spun, Acesta este adevărul. Nu o să mai vadă cerul! Referință Bibliografică: Cer ascuns / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 481, Anul II, 25 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate
CER ASCUNS de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 481 din 25 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359200_a_360529]