11,293 matches
-
că vor continua pe drumul integrării României în structurile occidentale. Și fac și acest lucru. Li s-ar putea reproșa că n-au făcut-o cînd s-au aflat la putere. În această direcție merge, deocamdată cel puțin, președintele Constantinescu, străduindu-se să activeze memoria alegătorilor și temerile lor că în România ar putea reapărea marea corupție, aceea care a avut binecuvîntarea statului, cum declară dl Constantinescu, arătîndu-i cu degetul pe d-nii Iliescu și Meleșcanu. Tot domnia sa declară că nu putea
Startul prezidențiabililor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16958_a_18283]
-
au dovedit, o dată în plus, că nu iau în serios mesele rotunde și dezbaterile pe care dl. N. Breban le propune, nu de azi, de ieri, ci de pe vremea cînd conducea România literară. Ne aducem aminte cu emoție cum se străduia dl. Breban, acum vreo trei decenii, să redeștepte interesul nostru pentru realismul-socialist (îngropat de ceva vreme, dar fără forme legale, așa că putînd lua lesne înfățișare de moroi în fantezia culturală a proaspătului membru supleant al CC al PCR) sau să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16957_a_18282]
-
nu se prinde mare lucru. Plasa asta de înțelesuri logice îl reține pe el, pe eu ca pe un pește tăcut care își repetă sieși mereu aceleași cuvinte. Ele alcătuiesc programul zilnic al aspirațiilor sale, și tot prin ele se străduiește să limiteze sentimentele la spațiul restrîns rămas la dispoziție. Și lumea mare trece, curge mai departe. El însă așteaptă mereu în starea de veghe pe care o cunoaște și o repetă. Somnul Apoi chiar somnul nu este o dispariție și
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]
-
Ori ceea ce se repetă, este tocmai viața după program, viața cunoscută și recunoscută de toți, aparent inteligibilă, legitimă. Pe cînd cealaltă viață confuză, somnolentă, neinvitată este pînă la urmă impenetrabilă și ininteligibilă. Ea oferă zona misterelor pe care mulți se străduiesc să le aducă la numitorul comun al realităților "inteligibile". Sentimentele sunt astfel catalogate și explicate prin cauze întîmplătoare sau bine determinate. Toate aceste explicații rămîn exterioare unei realități care se refuză unei cercetări de felul ăsta. Un gol liniștit Iată
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]
-
de influență sovietică, deci iremediabil cedate. Nimic nu era, deci, de făcut în fața acestor decizii ale celor trei Mari Puteri aliate, URSS, Anglia, SUA), învingătoare în război. Dar, la noi, aceste înțelegeri secrete nu erau cunoscute și partidele democratice se străduiau să-și adjudece puterea, deși era limpede că aceasta nu este posibil. Cîtă energie (și sufletească) nu s-a consumat în zadar, cîtă speranță nu s-a investit în acest deziderat, cîtă luptă încordată nu s-a consumat, vai, în
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
și anume, faptul că el elimină cel mai important punct, care este cel al Naturii. El crede că poți face artă într-un raport direct, de la suflet la Dumnezeu. D-le Besançon, nu credeți că artiștii moderni și contemporani se străduiesc să recupereze esența (eidos-ul) despre care am vorbit mai înainte, tocmai prin disimularea acesteia? Chiar și Kandinsky face acest lucru prin arta lui abstractă. Și el disimulează formele, configurațiile, concretul imaginii - un fel de anamorfoză, specifică și creației componistice contemporane
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
de studiu texte de Benjamin Franklin (1706-1790), Henry Adams (1838-1919) și Michel Leiris (1901-1990), pe care în România le mai citește puțină lume. Deși știe, fără îndoială, că spectacolul critic se desfășoară în fața unei săli aproape goale, Dan Cristea se străduiește să atingă în demonstrațiile sale perfecțiunea. Analizează atent și inspirat textele, aduce în discuție, ceremonios, opiniile altor comentatori, își mobilizează întreaga capacitate de teoretician pentru a realiza o tipologie a genului. în plus, se exprimă nuanțat și elegant, nelăsând să
Criticul literar ca don Quijote by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17017_a_18342]
-
minorităților etnice! Homosexualii continuă să fie o mare obsesie a românilor: 67 la sută dintre cei chestionați nu și i-ar dori drept vecini, în schimb, cei bolnavi de SIDA sunt respinși doar de 52 la sută! Oricât m-aș strădui, nu pot pătrunde logica de fier... forjat a compatrioților mei! După cum mi se pare oribilă opțiunea a 22 la sută dintre subiecți: de a nu-i avea ca vecini pe evrei! Las' că în România actuală abia dacă mai există
Xenofobia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17015_a_18340]
-
cu două-trei figuri bizare, pe care nu știi de unde să le iei. Una dintre ele, doctorul Eltes, veche cunoștință a mea din vremurile când le predam engleza copiilor din satul Vârciorog, județul Bihor, strălucește prin stupizenie: un ungur ce se străduie până la transpirație să intre pe sub pielea românilor! O specie bizară, ilustrată până nu demult doar de Hajdu Gyözö și de unul din lacheii lui Vadim, Fürö Iuliu. Resingătoare specie! Discuțiile, ca de obicei, haotice. De la fotbal și medicină populară la
Cântând în zoaie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17033_a_18358]
-
obligat de împrejurări să nu publice nimic aproape douăzeci de ani, Geo Dumitrescu ni se înfățișează destul de mult schimbat în deceniul șapte, când revine în viața literară. Exploatându-și experiența pe care o are în practicarea poeziei discursive, el se străduiește acum să scrie texte asemănătoare cu discursurile rostite în ședințele "de partid": " Și-apoi,/ unde sunt inovațiile noastre, tehnica nouă,/ metodele îndrăznețe, înaintate?.../ Dar vastele noastre resurse interne,/ resurse uitate?:/ nopțile pierdute în somnul adânc al veacurilor,/ în drumul nesfârșit
Un poet mereu la modă: GEO DUMITRESCU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17035_a_18360]
-
antologii comentate. Și mai e ceva dezamăgitor în carte (prin raportare la înalta idee pe care o avem despre clarviziunea și arta de critic a lui Gheorghe Grigurcu): sunt prea multe situațiile în care autorul se pierde în contraziceri mărunte, străduindu-se la nesfârșit să se desprindă de acuzații nedrepte la adresa sa ca de o halviță care i se lipește de degete. în locul unei mult așteptate cărți de sinteză despre literatura română din timpul comunismului, avem, deci, o carte de polemici
Cartea neagră a literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17051_a_18376]
-
folclorul evreiesc și o compoziție originală alcătuiesc țesătura dramatică a spectacolului. În lagăr, în vecinătatea durerii și a morții, armonia sunetelor și a mișcării vine din altă lume; torționarii o folosesc pentru a crea aparența unei lumi reale. Interpreții se străduiesc să evoce ce ar mai putea rămîne din sublim, cînd el este întinat în organicitatea sa; sînt ireproșabili cînd joacă ezitarea între fals și corect, cînd mobilează, cu trăirea lor, spațiul dintre onoarea artei și degradarea ei. Cele cîteva trăsături
Fidelitate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17094_a_18419]
-
pus indelebila pecete." De altfel, nu numai ceea ce este românesc are parte de acest tratament. Indiferent despre ce scrie, N. Steinhardt instigă la fericire. Patriotismul său seamănă cu înțelepciunea copacului, care, atașat definitiv de un anumit loc de pe planetă, se străduiește să-l valorifice la maximum, în loc să-l conteste fără rost. N. Steinhardt își iubește țara, așa cum își iubește firea, soarta sau credința. Nu întâmplător, povestește pe larg, într-o scrisoare, ce mulțumit este Constantin Noica, la 60 de ani, că
Expeditor: N. STEINHARDT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17104_a_18429]
-
în materie de diversiuni, Emil Constantinescu a folosit împotriva PDSR și a lui Ion Iliescu doar armamentul de infanterie. Ce se va întâmpla când vor intra în funcțiune tunurile de mare calibru ale Cotroceniului?" Până în prezent, dl Cristoiu s-a străduit să prezinte drept diversiuni ale Cotrocenilor afacerea firului roșu, afacere care s-a dovedit a nu fi o diversiune, chiar dimpotrivă, protestul președintelui Constantinescu împotriva salariilor mari ale directorilor de regii, inclusiv protestul său împotriva faptului să parlamentarii și-au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]
-
laolaltă sufletele personajelor, le ajută să comunice, dar nu în sensul trivial al termenului, de tavernă, ci ușurîndu-le cumva o povară interioară care rămîne totuși, pînă la sfîrșit, insuportabilă. Paharele de tequila, whiskey sau bere mexicană diluează, sau măcar se străduiesc să o facă, o uriașă vîscozitate sufletească, perechea acelei vîscozități stilistice la care mă refeream mai devreme. Povestea stă, de la un bun început, sub semnul apăsător al disoluției, al despărțirii și morții, nu numai pentru că evenimentele se petrec de Ziua
Alcoolul ca substanță metafizică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17115_a_18440]
-
fost Mihai Beniuc compunîndu-și amintirile? O autocosmetizare a lor este evidentă. E de altminteri regula nescrisă a memoriilor categoriei de zbiri ai intelectului: În chip paradoxal, subliniază Ion Cristoiu, mulți dintre acești activiști, la vremea respectivă zbiri ai stalinismului, se străduiesc a se înfățișa acum drept niște anticomuniști convinși înainte chiar de a se fi născut. Dacă ai sta să-i iei în serios, ai crede că ei n-au fost conducători ai culturii, ci niște bieți lucrători cu ziua, care
O struțo-cămilă ideologică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17139_a_18464]
-
intermedieri. Volumul este alcătuit din trei studii: Héloïse, Aliénor, Isolda și altele câteva, Amintirea străbunelor, Eva și preoții. Prin acest proiect, Duby dorește implicit să corecteze distorsiunile de imagine a femeii într-un "Ev Mediu masculin": " Am recitit deci textele, străduindu-mă să mă identific cu cei care le-au scris, ca să alung ideile greșite care de atunci le-au schimbat sensul. Le-am recitit încercând să uit, căci și eu sunt bărbat, propria mea idee despre femei, și poate că
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
Calitatea spectacolelor scade, în consecință. Mama, buba! nu este doar tema Festivalului Humorror, ci o problemă cît se poate de serioasă și de gravă a școlii românești de teatru. Nici Constantin Cicort, protagonistul spectacolului, actor cu experiență, deși s-a străduit să facă față unui registru nou, unui rol cu adevărat important, n-a reușit să elimine handicapul rostirii frumosului text, fapt ce i-a umbrit considerabil interpretarea. Am avut de multe ori senzația, pe parcursul spectacolului, că există undeva o fractură
Năzdrăvănii și năzdrăvani by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15847_a_17172]
-
făceau casă bună, așa că m-am gândit că romanul, pentru mine, ar fi un mijloc de a reconcilia toate problemele. Și treaba a mers vreo cîțiva ani, apoi lucrurile s-au arătat mai încurcate decât mi le imaginasem. M-am străduit în încercarea împricinată să mă sprijin de toate modelele cunoscute, ba chiar am încercat, pe cât posibil, să găsesc altele noi. Am auzit vorbindu-se de Dos Passos. L-am auzit pe Jean-Paul Sartre. Am citit Dos Passos, dar îmi plăcea
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
la cărțile mele. Încerc să explic (și să îmi explic) de ce am procedat într-un mod sau altul, moduri care au surprins sau chiar au scandalizat. În acest efort am descoperit adesea noi posibilități, noi filoane pe care m-am străduit să le explorez. Literatura dumneavoastră vrea să ridice omul din durere, din rău, din păcatul zilnic, din criza existenței? Propune acest tip de literatură un "katharsis", un parcurs filozofic, "întâmplări pozitive ale sufletului"? Tare aș dori ca literatura mea să
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
comparîndu-le, nesăbuit, cu temele democrației și ale actualei puteri, mă tem că publicul nu numai că nu pricepe nimic, dar efectul imediat ar putea fi acela că, discutînd demagogic despre problemele acute de azi ale oamenilor obișnuiți, Adrian Păunescu se străduiește fără să știe (?) pentru sporirea voturilor PRM, partidul care își bate joc demagogic de speranțele alegătorilor, pendulînd între nostalgiile după ceușism și promisiuni justițiare de factură fascistă. ProTV-ul, care a pariat, pînă la un moment al existenței sale, pe
Credibilitatea Puterii și presa by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15835_a_17160]
-
unele mecanisme ale cîmpului cultural al perioadei, din România cea încă situată de partea Germaniei și apoi din Franța proaspăt ieșită din război. Una dintre posibilele explicații ale succesului european al romanului pe care Monica Lovinescu, traducîndu-l în franceză, se străduise să-l "cosmetizeze" reducîndu-l de la 800 la 2-300 de pagini ar putea fi, crede Cornel Ungureanu, următoarea: Const.-Virgil Gheorghiu "vulgarizează cioranisme" - înainte ca Cioran să fi devenit celebru în Franța... Interesante sînt și paginile despre Leonid Arcade (mai bine
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
burlești, cu bogate implicații ludice ale personajului". Materia e prizată cu finețe, evaluată de degetele experte ale artizanului-exeget, în stările sale diverse, de la densitatea inertă a prozei, la evanescența, grația aeriană, volatilă ce o proiectează în înaltul liricii. Comentatorul se străduiește, și de cele mai multe ori izbutește, a descifra în arabescul verbal prezența particulară a unei psihii inconfundabile, ca motivație, ca �esență subtilă" a rostirii poetice: Pentru a ajunge să constați că poemul în creația Constanței Buzea poate fi și altceva decît
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
explozia" unui poet ca Rimbaud. La antipodul seninătății clasice, poetul Iluminărilor sapă și mai adânc în natura umană, prin cele aspre, la astre!... " Acum - scrie Rimbaud - mă ticăloșesc cât pot mai mult. De ce? Vreau să fiu preot și să mă strădui să văd dincolo de ceea ce văd toți; nu veți înțelege deloc acest lucru și n-aș putea să vă explic. E vorba de a forța necunoscutul..." * * * Am fost de față când un poet român, asemuit cu Rimbaud, improviza în Mogoșoaia, pe
Variații pe aceeași temă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15874_a_17199]
-
o senzație de inferioritate fizică, în reacțiile mele zilnice. Odată, un poet american avea să-mi spună, sincer, că se vedea după ochii mei că vin dintr-o țară din Est. Că observase asta și la alții. De aceea, mă străduiam să privesc strada și oamenii cât mai cutezător. Trucul meu dădea greș. Întâmplările trăite în fiecare zi mă dădeau repede peste cap. Oricât m-aș fi silit să imit libertatea, curajul, îndrăzneala, ceva în mine îmi tot aducea minte că
Imperativul categoric by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15890_a_17215]