798 matches
-
acea lucrare, ori pur și simplu terminarea lucrării. Din această perspectivă, artistul juca un rol mai degrabă modest, iar ceea ce conta era simbolismul care stătea în spatele lucrării sale și mai cu seamă scopul care trebuia împlinit prin ceea ce făcea el. Străduința era în principal de a găsi o cât mai bună manieră de a face accesibil prototipul înfățișat prin mijloacele reprezentării materiale. Artistul era un executant, un lucrător, o verigă într-un lanț ce cuprindea piese cu mult mai importante. Bizantinul
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
autor, învățătorul trebuie să posede însușiri înnăscute: voința de desăvârșire, devotament față de oameni și mai ales față de copil, putința și tendința de a-l înțelege pe copil, entuziasm pedagogic, adâncă moralitate, inteligență imaginativă și integrativă și dobândite „ca fruct al străduinței proprii în pregătirea pentru profesia sa”: frumoasă cultură generală „cu un deosebit accent literar, pe de o parte și accent manual pe de alta”, pregătire pedagogică, stil [Narly C., 1996, p. 426-428]. În acest context, Eugenia Gondiu evidențiază ca funcții
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
efecte de emergență creativă. Una din concluziile cercetătorilor noi o reprezintă disocierea creativității de aptitudinile celui care creează importante, dar nu decisive - și mai cu seama de performantele "inteligenței"- N.Cox a fost printre primii care a evidențiat importanța motivației, străduinței, a forței de caracter, a priorității muncii creatoare. Edison susținea "ca o invenție inseamna 1% inspirație și 99% transpirație", iar marele scriitor Hemingway afirma: "creația nu are secrete, este doar o munca supraomenească" . Cel care ridică cercetarea creației la grad
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
de știință aparține minților cultivate. Știm că sunt opt cărări care duc la ceruri. Doresc, din propria -mi voință, să le urmez. După ce voi străbate pe cea a concepției, a retoricii, a felului de viață, a gândirii, a acțiunii, a străduinței, a meditației și a venerării divinității, fiecare în parte în mod desăvârșit, voi ajunge la cele douăsprezece porți ale acelei lumi care este dincolo de a noastră și o și întrece. Acum vreau să dovedesc că am trecut cele douăsprezece ispite
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
pentru voiajul meu în America și, desigur, înainte de plecare vă scriu câteva rânduri cari vor fi, bine înțeles, urmate de altele ce le voi trimite din străinătate. Îmi pare rău că nu ne-am putut vedea înaintea plecării, cu toată străduința mea de a găsi câteva zile ca să mă pot repezi la Suceava Fălticeni. Nu știu când voi fi reîntors în țară, având viza pentru America și Franța pe 3 luni, dar s-ar putea să mai întârzii sau să sosesc
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
pe care-l voi păstra cu toată mulțumirea. După toate probabilitățile, în acest an voi avea o vară mai liberă și mă voi putea ocupa de anumite rezolvări, printre care va fi și Galeria creată și dezvoltată prin neprecupețitele Matale străduințe. Orice hotărâre vom lua, va fi desăvârșită numai în cadrul acțiunilor întreprinse de Matale. Pentru noi, Matale reprezinți și rămâi exponentul Galeriei. Ne pare foarte rău că ne ocolești în drumurile pe care le faci prin București 637 și oricând vizita
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
eronat memorialistul: „Regele și Regina nu mergeau la nici un bal, nu călcau în casele oamenilor și nici la Legații. (...) O singură dată era să se coboare Regele Carol până a cinsti cu prezența sa un bal particular: după ani de străduință, Grigore Suțu obținuse această înaltă favoare. Cu câteva zile înaintea balului, Regele a aflat însă că la balurile lui Suțu, canișul casei, o spurcăciune de dulău alb cu părul creț, apărea în mijlocul saloanelor purtând în spinare un coș cu flori
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
A, ap. 16, sectorul 1. 45. Doss Smaranda-Carolina, născută la 20 iunie 1966 în București, România, fiica lui Maxim Niculai și Carolina, cu domiciliul actual în Germania, 17489 Greifswald, Loitzer Landstr. 4, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Străduinței nr. 2, bl. O4, ap. 83, sectorul 4. 46. Vintilă Vasilica, născută la 6 aprilie 1953 în localitatea Picior de Munte, județul Dâmbovița, România, fiica lui Neculae și Râdă, cu domiciliul actual în Germania, 23611 Sereetz, Luxemburgerstr. 1C, cu ultimul
HOTĂRÂRE nr. 436 din 25 mai 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128580_a_129909]
-
cetățeniei române nr. 21/1991 , republicata 1. Doina Mariana, născută la 5 octombrie 1955 în București, România, fiica lui Călcai Gheorghe și Lucia, cu domiciliul actual în Suedia, 44444 Stenungsund, Hellebecksvegen 68, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Străduinței nr. 2, bl. O4, sc. 5, ap. 194, sectorul 4. 2. Iordache Dan, născut la 9 iulie 1970 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Ion și Marioara-constanda-Ileana, cu domiciliul actual în Austria, 8020 Graz, Niesenbergergasse 22/IV/28
HOTĂRÂRE nr. 680 din 17 august 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130056_a_131385]
-
cunoștințe juste asupra celeilalte țări. Articolul 6 Părțile contractante vor înființa, reciproc, în fiecare țară, agenții de presă, vor înlesni activitatea corespondenților, vor organiza și sprijini vizitele și excursiile ziaristice. Articolul 7 Părțile contractante își vor da sprijin reciproc, în străduințele lor de cunoaștere și de colaborare pe taram cultural a popoarelor lor și prin: a) Invitarea și angajarea reciprocă de savanți și pedagogi, în măsura necesităților învățămîntului, asigurând în fiecare caz, condițiuni egale cu savanții și pedagogii din țară primitoare
CONVENŢIE din 25 noiembrie 1947 de Colaborare Culturală între România şi Republica Ungariei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132629_a_133958]
-
ap. 14, județul Hunedoara. 242. Frasineanu Daniela-Beatrice, născută la 8 iulie 1963 în București, România, fiica lui Aldea Ștefan și Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 1170 Viena, Hernalser Hauptstr. 64/8, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Străduinței nr. 6, bl. R5, ap. 2, sectorul 4. 243. Frasineanu Doru-Dorin, născut la 6 februarie 1956 în localitatea Vida, județul Teleorman, România, fiul lui Constantin și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 1170 Viena, Hernalser Hauptstr. 64/8, cu ultimul
HOTĂRÂRE nr. 1.067 din 25 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144970_a_146299]
-
sectorul 4. 243. Frasineanu Doru-Dorin, născut la 6 februarie 1956 în localitatea Vida, județul Teleorman, România, fiul lui Constantin și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 1170 Viena, Hernalser Hauptstr. 64/8, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Străduinței nr. 6, bl. R5, ap. 2, sectorul 4. 244. Nan Mihaela-Iuliana, născută la 6 august 1971 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Nan Mihai și Lucia, cu domiciliul actual în Austria, 1110 Viena, Wopenkastr. 4/5/10, cu
HOTĂRÂRE nr. 1.067 din 25 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144970_a_146299]
-
Ovidiu Genaru ș.a. Și chiar dacă unii dintre ei m au uitat ori au plecat prea devreme în lumea umbrelor, sunt conștient că mulți cetățeni ai acestui oraș, căruia i-am dăruit peste 60 de ani din viață, nu vor uita străduințele mele - atâtea câte au dat roade - pe tărâm didactic și cultural. MIRABELA DAUER: Sunt supărată pe gazetari! Vi s-au pus atâtea întrebări încât nu știu care ar fi cea mai potrivită pentru acest moment. Vă sâcâie des ziariștii? Sunt supărată pe
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
un grad de subiectivitate, cu toate că au fost atrase în colectivul de redactare mai multe personalități competente în evaluarea și aprecierea valorică a celor prezentați în acest capitol. Se adaugă acestui aspect și lipsa, sau precaritatea, informațiilor despre oamenii care, prin străduințele și realizările lor, au dat valoare acestui spital. Sub acest aspect am recurs și la memoria vie a celor care încă mai trăiesc, sau lucrează, în încercarea de a reconstitui perioade și momente semnificative din istoria spitalului, ceea ce poate implica
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
orice expresie, culoare, formă și gest străine spiritului rugăciunii care este pacea lui Dumnezeu, care copleșește orice minte 96, nu pot fi acceptate în icoană, așa cum nu pot fi nici în cuvinte sau în gesturi. În această perioadă se remarcă străduința unei elaborări definitive a unui model ideal pentru multe secole care să rămână stilul unic și invariabil al tra‑ diției. Așadar, pictorii trebuiau să înfățișeze în operele lor nu fenomenele, dar ideea de la care ele derivau, iar ideea era arhetipul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
orice expresie, culoare, formă și gest străine spiritului rugăciunii care este pacea lui Dumnezeu, care copleșește orice minte 96, nu pot fi acceptate în icoană, așa cum nu pot fi nici în cuvinte sau în gesturi. În această perioadă se remarcă străduința unei elaborări definitive a unui model ideal pentru multe secole care să rămână stilul unic și invariabil al tra‑ diției. Așadar, pictorii trebuiau să înfățișeze în operele lor nu fenomenele, dar ideea de la care ele derivau, iar ideea era arhetipul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
vreau să amintesc [...] de tragedia filozofică absolută. Faust a lui Goethe, în care, pe de o parte, nesațul de cunoaștere, iar pe de altă parte viața mondenă și plăcerea lumească și în general încercarea tragică de a împăca știința și străduința subiectivă cu absolutul în esență și în modul său de apariție, dau conținutului o amploare pe care nici un alt poet dramatic anterior n-a îndrăznit s-o cuprindă în una și aceeași operă..” Hegel indentifică în personajul goethean iubirea de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
fie înțeleasă, numai prin rațiune cunoaște numai un singur scop, plăcerea cea mai mare a individului care acționează. Împlinirea plăcerii, evitarea durerii, iată care sunt intențiile acțiunii raționale. (...) acțiunea ia naștere numai din nevoie, din lipsă de satisfacție. Acțiunea este străduința către un scop. Țelul în final este întotdeauna să elimine o situație resimțită ca deficitară - să împlinească o nevoie, să producă satisfacție, să mărească fericirea. Dacă oamenii ar avea toate resursele externe ale naturii într-o abundență atât de mare
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
căuta noi modalități de satisfacere a trebuințelor erotice. Așa a fost captivat de o frumusețe din cartierul vesel, Bao Shi, pe care a adus-o în harem. Împăratul era darnic în relațiile cu noua concubină a haremului și, cu toate străduințele sale, nu reușea să-i intre în grații. Toate favorurile și darurile oferite n-au făcut-o pe frumoasa mofturoasă nici măcar să zâmbească. S-a tot străduit împăratul s-o cucerească pe capricioasa Bao Shi cu glume, cu acrobații, când
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
care, potrivit legendei, locuia într-un butoi iar ziua umbla cu felinarul aprins în căutarea omului adevărat, a ignorat-o. O altă dezamăgire a avut-o cu Xenocrates (ca și Phryne), unul dintre discipolii lui Platon, pe care, cu toată străduința, n-a reușit să-l seducă. Un alt eșec sentimental-erotic a avut frumoasa Lais cu luptătorul Eubates care a refuzat-o pe motivul pregătirii pentru olimpiadă și din fidelitate față de iubita sa. Invingător, Eubates a primit din partea lui Lais o
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
nivelul de așteptare. Când variabilele culturale joacă un rol principal în procesul comunicării, rezultatul este comunicarea interculturală 27. Recunoaștem și respectăm modul în care amprenta culturală justifică diferențele în stilul de comunicare, viziunea și personalitatea fiecăruia. Comunicarea interculturală apare când străduința devine un efort pentru a reduce incertitudinea și anxietatea diferențelor percepute. Grupurile sau culturile percepute ca fiind diferite pot crea bariere care ne pot prinde în cursă prin părtiniri, neînțelegeri, aroganță personală, stereotipuri negative. Diferențele perceptibile desemnează faptul că îi
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
poalele Balcanilor, iar în marele războiu, Armata a IV-a, în capul căreia te găseai în momentul intrării noastre în acțiune, a fost condusă, cu bărbăție și hotărâre, din victorie în victorie, până-n inima Ardealului. Mai apoi, sub urgia nesfârșitelor străduinți de cotropire ale vrăjmașului, ai rădicat zăgaz neînvins pe vechiul hotar al Moldovei. Comandant al grupului de armată din Muntenia, grație minunatei forțe morale a domniei tale s a putut înscrie glorios în istoria noastră marea bătălie de pe Argeș și
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
De pildă, în interviul din 1927, pune în gura lui Bacovia fraza: ,,Urmăresc cu atenție mișcarea literară contemporană’’,1) iar în cel din 1929 una făcută pe același calopod: ,,Urmăresc regulat în Viața literară (revista lui I. V. - n. m.) străduința generației de azi’’.2) Deși categorice, cele două fraze trezesc îndoieli, pentru că ele constituiau un clișeu al interviurilor din acea epocă. Iată un exemplu de la sfîrșitul deceniului precendent: ,,Citesc cu mare interes Curentul nou, al cărui merit și a cărui
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
bun. Ideea aceasta o au popoarele protestante, d. p. prusacii, și în special cele calvine. Acestea, afirmând că în zadar vreai să te faci mai bun în lumea aceasta, preconizează o comportare lipsită de scrupule. Nu trebuie alese mijloacele în străduința de îmbogățire și întărire individuală și colectivă. De aceea, au ajuns popoarele respective la o mare putere politică și economică. Românul e milos, e plin de scrupule morale. Fără să aibă pretenția că va putea deveni desăvârșit, el știe că
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
că va fi chiar el. Și nici nu va mai face audiență, din păcate. Sau din fericire! 10 decembrie 2010 Exact în momentele în care scriu aceste rânduri, în somptuoasa aulă a Bibliotecii Centrale Universitare din Iași (restaurată magnific prin străduința lui Cristian Adomniței) i se conferă Angelei Gheorghiu titlul de "Doctor Honoris Causa" al Universității de Arte "George Enescu". Chiar și pentru profani, numele extraordinarei soprane născută la Adjud înseamnă, neîndoielnic, glorie planetară, vis împlinit atât de grandios, încât te
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]