969 matches
-
vreau să pun la Îndoială meș teșugul vostru doftoricesc, dar nimeni nu se pricepe ca el la leacuri tămăduitoare. Măcar să-l scăpăm de moarte pe bietul tânăr. și poate mai aflăm de la el și alt sfat bun. Sihastrul știe multe. Străine! adăugă el Întorcându-se către Simeon, te rog să nu pleci. Cine știe, poate vom mai avea nevoie de tine. Dumnezeu știe ce ne mai așteaptă. Rămâi aici ca oaspete bine-venit al mânăstirii. Starețul Încuviință: — Da, fără doar și poate
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
din timpul vieții lor. Se exprimă multă compasiune și regrete pentru cei plecați pe drumul veșniciei. Seara, se întorc fiecare la casele lor. În Costișa, întâmplarea a făcut ca, biserica și cimitirul să fie la capătul livezii noastre. Nu eram străină de tot ce se petrecea mai cu seamă în cimitir. Copil fiind, mă împrietenisem cu băieții și fetele de pe ulița noastră și participam în grup la multe acțiuni ale satului. Într-un an, hramul bisericii notare a căzut într o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
o fire răutăcioasă și invidioasă, nutrea ură puternică atât față de cumnată-sa Ileana, soția lui Ion, fratele lui Ghiță Ciotacu, că-și făcuse o casă mai mare, cât și în special pe cumnata Maria, nevasta fratelui Costache pentru că ea, o străină, o „venetică”, cum o numea ea furioasă, a izbutit să câștige dragostea părinților ei, Ruxanda și Ion Gheorghiu. Neputând să-și reverse furia și invidia ei asupra dușmancelor, se descărca asupra lui Ghiță, bărbatu-său, pe care îl ținea de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
un drum lung până să-mi descopăr mie însumi eul liric, în versuri lascive, nu lipsite de ironia deprinsă poate de la acel Picasso ale cărui monstruozități mă făceau să mă înfior de plăcere, în adolescența mea atât de tulbure, de străină de lume: „Trei sâni avea femeia / Și pântecul metalic simbolizând pudoarea întâiului amor / Chema în ritm de jale săgețile cu miere“: opulență carnală, virginitate și viol. De Ion Barbu am luat cunoștință abia spre sfârșitul liceului, după Arghezi și Blaga
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
libertății, ̀ n primul rând fiindcă înseamnă alegere, dincolo de legăturile rudeniei (dar, liberă fiind alegerea, ea poate fi făcută și înăuntrul acestora). Prietenie înseamnă opțiune manifestă și constantă, deci o angajare deliberată și încărcată de răspundere. E deci cu totul străină de orice capriciu și de regulă nu se declanșează prea spontan (ceea ce nu înseamnă deloc că întâmplarea nu joacă și în prietenie ca și în toate lucrurile omenești un rol pe care numai cine nu are simțul realităților se încumetă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
retrageri se fac fără „sunet” și privesc numai persoana, nu și creația, când aceasta există. Altă retragere, tot așa de puțin plauzibilă, în Sub pecetea tainei ; după criza de dromomanie și, probabil, de epilepsie, a ministrului, soția acestuia, cu totul străină de politică, dar foarte (cam prea) mare cucoană, îl poftește la ea pe primul ministru și îl determină să convoace în grabă cabinetul și să decidă demisia guvernului. Ce guvern pe lume pleacă de la putere fără nici o criză politică, numai
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
ucenicie literară, umpleam sute și sute de pagini cu scrisul nostru. [1921]** [DESPRE "VENEA O MOARĂ PE SIRET" ȘI "HANU-ANCUȚEI"] Copou Iași 15 Ianuarie 1921 Mihail Sadoveanu Cărare în pădure suind la deal întortochiată ca un fum. 1927. Pentru industrii (străine majoritate) 9 miliarde scont. Pentru agricultură 250 milioane. Numai faptele au dreptate. Soluția (a doua) al lui Teofil la problema cu lupul, capra și varza. Elefantul Lupul, Ursul, Vulpea, Iepurele, Bursucul, Cățelul pământului, Cerbii și Căprioarele, Mistrețul, Bourul, Castorul. Calul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pot da o formă la pensie. Dar acum am și mai puțin timp decît înainte. În loc să stau la masa de lucru, iau sacoșa de urechi și alerg pe la cozi. în urmă cu douăzeci de ani, bucătăria ne-o făcea o străină. «Dom’ Mitică, am nevoie de un pachet de unt». În jumătate de oră îl avea. Acum așa ceva e imposibil”. *Lipsă sigură: educația profunzimii. În toate am fost și am rămas superficial. Mereu îmi spun că trebuie să mă așez, inclusiv
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
să-mi explice ce și cum, libret cunoscut pe de rost, dar le-am tăiat "aria" cu câteva întrebări mai letale decât o sabie ninja: Ce limbi străine vorbiți? Cunoașteți cumva portugheza sau spaniola? Eu (Romeo), nu vorbesc nici o limbă străina. Ea (Julieta) vorbește puțin engleza. Când ați constatat că v-au dispărut biletele de avion, banii și pașapoartele, ați anunțat ambasada din Venezuela? Nu, că eram la frontieră și era departe. Ce căutați în zona respectivă? Nu știați că e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
nu se poate exercita decât asupra lucrurilor agreabile și frivole: nu are nici coerența, nici rigoarea necesară pentru ceea ce reclamă raționament. Conversația ei e facilă și are tot farmecul francez și grația franceză. Nici înfățișarea ei nu este a unei străine: este distinsă fără a avea ceva deosebit. Un singur lucru o deosebește de mora vurile, de uzanțele și de caracterul nației noastre: vanitatea ei. Nu te poți înșela: vanitatea noastră este mai sociabilă; trezind în noi dorința de a plăcea
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
că s-a sesizat monstruozitatea spusă la proces de procurorul de ședință. e.i. Bă, Sternule, negrii nu sînt asasini! Cenzura comunistă a presei nu se oprise numai la ceea ce apărea pe tarabele noastre ci se extinsese și asupra celei străine dar cu materiale preluate de ai noștri jurnaliști. În „Nota” secret de serviciu nr.S92/12 ianuarie 1973, trimisă de DGPT Vasluiului, cenzorii patriei noastre socialiste și parțial capitaliste (după cum s-a văzut și constatat), erau informați de minunățiile scrise
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
el - nu mai știu dacă era Tbilisi sau Baku - se afla o divizie indiană, dar și aceasta a dispărut într-o singură noapte. După întoarcerea din Rusia, trăise mulți ani la Florența, în Italia, unde s-a căsătorit cu o străină și făcuse afaceri. Mi se pare că importa jucării din Germania, pe care le vindea în Italia, în timpul Sărbătorilor de Crăciun și Anul Nou. Mai târziu, cum vorbea și o excelentă germană, intrase pe sub pielea național-socialiștilor din Germania și ajunsese
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
interzis să vină! Mă atașasem de oameni. Mă invitau părinții copiilor pe la ei. Le spuneam de-ai mei , ei de-ale lor și încetul cu încetul trăiam impresia că sunt aici de mulți, foarte mulți ani. Nu mai eram o străină. În acelaș timp știam că un nou an înseamnă, cu puțin noroc, un alt loc de muncă, o altă localitate. Așa erau timpurile. Ca învățătoare suplinitoare puteam fi oricând și în orice zi a anului școlar înlocuită de unul dintre
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Animale bolnave), Al. Ivasiuc (Vestibul), Tudor Ursu (Foaia de parcurs), Maria-Luiza Cristescu, Corneliu Omescu, Radu Petrescu, Mihai Pelin, Paul Goma ș.a. E de reținut și publicarea unor postume provenind din manuscrisele rămase de la Lucian Blaga, Ion Vinea (Lunatecii), Hortensia Papadat-Bengescu (Străina), Al. Robot (Music-hall), M. Blecher (Vizuina luminată), precum și a unei nuvele a lui Mircea Eliade ( Adio) și a unui fragment de jurnal aparținând lui Eugen Ionescu. Semnificative pentru distanța parcursă în desprinderea de dogme ar fi realizarea unor numere speciale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
să rupi țesătura toată ca să le scoți; și cum că limba se deșiră alungând vorbe d-o iluzorie origine slavă e dovadă în latiniștii noștri” (Ms. 2257, IX, 460). Limba nu permite a i se altoi „fizionomia alteia cu totul străine de ea”; „Limba noastră nu e nouă, ci din contra veche și staționară. Ea e pe deplin formată în toate părțile ei, ea nu mai dă muguri și ramuri nouă și a o silnici să producă cea ce nu mai
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
mai întâi. / Și / iubeam odinioară o fată...” Volumul Cimitirul din stele (1971), extindere a dezabuzării și nihilismului asupra întregului univers, conține totuși câteva poeme de dragoste, sentimentul, fragil, reușind să aducă o rază de speranță în infernul existenței cotidiene. În Străina, de pildă, iubita este o imagine ideală, o idee în sens platonician, percepută de către simțuri ca un „abur” care se suprapune peste înfățișările concrete ale femeilor întâlnite: „Îți sărut prefigurările coapsei / și aburii muzicali din preajma umerilor / și sânii - calde basoreliefuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
taciturnitate. Taciturnitatea este: în timp ce mutismul este: . Faptul că operele de artă nu vorbesc poate fi interpretat, în accepția lui Derrida, în două moduri. Pe de o parte, există mutismul absolut al operelor de artă, ideea că ele sunt cu totul străine de cuvinte. În acest fel, se stabilește o limită și se fondează o rezistență față de autoritatea discursivă. Se poate spune astfel că există, în opera de artă mută, un loc real din perspectiva căruia, și acolo unde, cuvintele își descoperă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
bunii noștri înaintași nu-i prea interesa problema păstrării unei evidențe stricte a sufletelor satului. Ei erau obligați de starea lor materială să se preocupe exclusiv de probleme pragmatice ale vieții de zi cu zi. Statisticile le erau cu totul străine. Primele documente care ne dau posibilitatea să deducem cam care era populația satului nostru în anumite momente din istoria sa multimilenară se produce numai pe la începutul secolului XVIII, mai precis în anii 1721 - 22, când din dispoziția guvernului se întocmește
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
așadar gările orașelorgermane în cămașa ei de noapte șvăbesc-bănățeană. La oraș n-am purtat niciodată această cămașă de noapte, ci am vârât-o în raftul cel mai de jos din dulap. Dar am mai întâlnit-o o dată, purtată de o străină într-un vagon de dormit, timp de opt ceasuri prin noaptea de iarnă, în cursul unei călătorii de la Timișoara la București. Călătorie care s-a transformat atunci în spaimă de moarte. Când am sosit în sala de așteptare a gării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
aș șterge deloc. Avea oare rost să-mi bat capul să deduc ceva din felul în care cele două femei își ștergeau firimiturile? Poate că toată această analiză nu demonstra decât propria-mi nesiguranță în fața altora, arătând cât eram de străină și cum căutam cu tot dinadinsul să-mi ocup mintea cu ceva, vrând să deosebesc între adevăr și falsitate pe temeiul unor nimicuri. Oricâte gânduri mi-ar fi trecut însă prin cap despre tovarășii mei de călătorie, nu uitam nici o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
mai aproape, cu atât sunt mai sigură. Continuându-se prezentarea vieții Sfintei Parascheva, ni s-a spus că după o viațî în rugăciune, post și sărăcie materială a murit la vârsta de 27 ani și a fost îngropată ca o străină fără ca nimeni să știe cine era. Murind un corăbier, trupul său a fost aruncat în mare. Fiind scos la mal de valuri, un sihastru care trecea pe- acolo l-a văzut și -a cerut unor creștini să-l îngroape. Săpând
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
după același model sovietic și cu metodele de forță cunoscute: În primăvara anului 1962 s-a anunțat încheierea colectivizării agriculturii. Rezultatele - chiar dacă nu au căpătat proporțiile dezastruoase din URSS - au fost tot atât de nefaste. Țăranul considera gospodăria agricolă colectivă cu totul străină de interesele sale și își concentra toate eforturile asupra lotului individual ce-i fusese lăsat, ceea ce explică ponderea însemnată obținută de producția acestor loturi în aprovizionarea orașelor. Unul din factorii decisivi ai prăbușirii socialismului a fost ignorarea doctrinei lui N.I.
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
nu-i mai plăcea să meargă la școală. Profesoara ei era o femeie bărbătoasă, care mirosea a tutun și ai cărei plămâni fornăiau ca niște foale de fierărie. Copiii, care se cunoșteau toți între ei, o priveau ca pe o străină. Doar o colegă de clasă, Sofia, a vrut să fie prietenă cu ea. Avea o față drăgălașă, dar obezitatea îi dădea un aer bleg, lipsit de inteligență. Copilul unic al unui negustor bogat, de pe acum mândră de zestrea ei, Sofia
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
îndrumar prețios de muncă” pus la îndemână „tinerilor scriitori care fac primii pași pe tărâmul literar”. Obiectivele principale ar fi două: revigorarea activității creatoare a cenaclurilor și îndrumarea lor către principiile de bază ale activității literare, precum și „izgonirea tuturor influentelor străine strecurate sub mască diferitelor teorii sau practici nesănătoase” din viața literară românească a vremii. Este ușor de înțeles, îndărătul discursului de intenție culturală, tentativă de a impune o normă ideologică socialistă și de a produce generații de scriitori „corect orientați
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290048_a_291377]
-
Căci Scriptura-i plină tare De povești ce spun frumos Că lumina adevărată Este doar Iisus Hristos. Și Scriptura iarăși zice Că de sunt cu Domnul Sfânt Nu mă mai Întreb aice Nici de Cer, nici de Pământ. Ierusalim - 2003 Străină Străină a fost viața mea Și plânsul m-a-nsoțit În ea, A fost viață de amar Și de dureri fără hotar. Târziu de tot am Întâlnit Un Om pe Cruce. L-am iubit. Era pe lume singurel Și reazem am aflat
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]