785 matches
-
sublinia substantivul care adună centripet celelalte cuvinte. „rece lama securii / uitată În colț” „Într-un pantof / cuibul mierlei” „niciun fluture / stârnit de vânt” „luna și o bufniță / la sfat de taină” „ornice Paul Garnier / știrbe de ace” „sperietoarea de ciori / străjer pe uitări” „În cutia cu monede / câteva frunze” „pe-o singură frunză / toată zăpada” „din ce În ce mai mari / urmele pisicii” „o floare fără nume / În gardul de spini” “cuibul berzei gol / pe-acoperișul surpat” “covata crăpată / plină cu soare” Substantivul central este
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
face aici aluzie fără îndoială la niște piese pierdute ale lui Thespis și Frinicos, predecesori ai lui Eschil, și la două din tragediile lui Eschil în care acțiunea se desfășoară timp de luni de zile. În Agamemnon, drama începe când străjerul, cățărat pe acoperișul palatului Atrizilor din Micene, zărește semnalele focului, lansate de Agamemnon din Troia, pentru anunțarea victoriei, pentru a o repeta din oraș în oraș. Îndată după aceea sosește Regele regilor. Lunile cât i-a trebuit pentru a realiza
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
rosti sfios, la vederea frumoasei domnițe, diacul. Îngăduie să-ți amintesc că te așteaptă sfinția sa Neofit, trimisul Mănăstirii Rodosului. Mulțumesc diece. Îți poruncesc s o însoțești pe domnița Catrina spre odăile pregătite dinainte! Și spune-i căminarului Nicoară să trimită străjeri destoinici pentru paza preafrumoasei domnițe! „ O să am o grijă în plus” își spuse domnitorul. „ Totmai cred că a avut ceva de câștigat din pricina focului de la Iași!” rosti gânditor Radu Mihnea, îndreptându-se bucuros să-l întâlnească pe misteriosul călugăr grec
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
a propriei copile, încercând să și-o închipuie.” Cu cine-o fi semănând? Aceasta era întrebarea care-i chinuia gândurile, în timp ce străbătea poteca știută, care-i purta pașii spre ogorul proaspăt arat. De câte ori nu trecuse de Movilă, ridicată, pesemne de străjerii lui Ștefan cel Mare, pentru înștiințarea, cu ajutorul focurilor, de venirea cotropitorilor? De câte ori n-a admirat, în nopțile cu lună, stelele, răsucind cosițele vreunei fetișcane sau scăldându-se în apa bălților? Se simțea stingher. Nu mai umblase de unul singur, de când
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
ciudat, într-adevăr. Noaptea prăbușită peste eucalipți ațâță imaginația. Cărările urcă și coboară prin pădure și mă surprind temîndu-mă de șerpi. Apoi, "capetele de olmeci" pe care le vedem la lumina lanternei îmi amintesc ce zicea Laertes: "cel mai bun străjer este frica". Și nu doar din pricina întunericului. Capetele colosale cioplite în bazalt și găsite în pădurile mlăștinoase din La Venta par rostogolite de pe un eșafod uriaș. Falsă impresie. Căci nici unul din aceste capete nu a căzut de la vreo statuie. Toate
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
în momentele de cumplită suferință. Însă în tabloul lui Rogojin n-a mai rămas nici urmă din această frumusețe; e cadavrul unui om care a avut de suportat chinuri groaznice încă înaintea răstignirii, răni, torturi, care a fost bătut de străjeri, bătut de mulțime pe când își ducea crucea în spate și a căzut sub cruce, și, în sfârșit, care a îndurat cazna pe cruce timp de șase ore (cel puțin așa rezultă din calculele mele). Ce-i drept, este chipul unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Și el era acolo. „Auzi ..., știi ceva, eu sânt ... din ăia,... comandorul Frățilă, ia..., ieș-afară!” H: HÎ! S: Nu discuta, cre’ că-l bătea. Așa o labă grea, ... vai de mini! H: HÎ. HÎ! S: Vai de mini! H: Di străjer de-a lu’ Ștefan .... S: Băi, ÎȚi dai sema! Cât o ... cât o..... Bini cî el este ... era... un pic... Asta a fost și complexu’ lui, de fapt. Era un tip care fierbea foarte tare, dar, apele liniștite deasupra.... H
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
soția învățătorului 48. Herdelea Zaharia - învățătorul din satul Pripas 49. Horvat - subinspector școlar 50. Lang - învățător în Jidovița, evreu, căsătorit cu unguroaica Roza 51. Neumann - cârciumar în Jidovița 52. notari, jandarmi, lucrătoare, ofițeri, paznici, polițiști, preoți, primari, protopopi, servitoare, slugi, străjeri, studenți, țărani, țigani, 53. Oprea Todosia - văduva lui Maxim Oprea, mama Floricăi 54. Pintea - preot, căsătorit cu Laura 55. Rodovica - servitoarea preotului Ioan Belciug 56. Savista - oloaga satului, verișoara Floricăi 57. Zăgreanu Nicolae - învățător Conform statisticii realizate de D. Șt.
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
etc., i se dă prioritate, favorizând acordul la singular al predicatului." (punctul f). Se dau exemplele Frumusețea și mai cu seamă blândețea ei și-a spus cuvântul., Venea cu Vitoria Lipan nu numai crâșmarul, ci și județul satului, ș-un străjer. (M. Sadoveanu, Baltagul). (E) "dacă predicatul e impersonal, indiferent de structura subiectului multiplu, rămâne la singular" (punctul g). Se dau exemplele E ușor de citit și de scris., A ierta prostia și a condamna răutatea este explicabil, dar nu filozofic
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
De vânturi și de ploi biciuit, de-arșiță, de ger, Pleșuvul colos de granit se-nalță la cer. Un colț din Buteanu pornit, o punte spre hău Spre vale s-apleacă gătit în strai de duh rău. În zi însorită, străjer al Bâlei-Cascadă, Se leagă cu vârfu-i de cer în munți de zăpadă. În soare, în ploaie, în vânt deasupra pădurii, La tine cu sufletu-mi revin să te cânt, minune-a naturii ! Părinții Părinții mei au fost țărani, Plugari trăind
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Brașov - Sirboiu Carmen - Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta-Turnu Severin - Duțu Maria - Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți - Diniță Viorica-Lenuta - Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea - Zaharia Nicolae - Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila - Popp Felicia - Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție - Rogojinschi Camelia - Parchetul de pe lângă Tribunalul București - Străjer Dragalin - Parchetul de pe lângă Judecătoria Gură Humorului - Dicu Teodora-Antonella - Parchetul de pe lângă Judecătoria Deta - maior magistrat - Parchetul Militar Cluj de pe lângă Tribunalul Iepure Viorel Militar Cluj ------------
DECRET nr. 342 din 29 octombrie 1999 privind numirea în funcţie a unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125899_a_127228]
-
doi. Am ieșit din oraș pe șoseaua Târgoviștei. Conform planului stabilit trebuia să ne întâlnim cu alte Frății de Cruce într-o poieniță din Crâng. Ca să nu atragem atenția cuiva, purtam, peste cămașa verde îmbrăcată întâia oară, cămașa albă de străjer și mantaua de elev. Pe la două după amiază eram adunați 100-120 elevi în vârstă de 14-18 ani de la toate școlile secundare (licee) din oraș. Ședeam grupuri-grupuri lângă tufișurile de gherghine și măceș. Când a sosit Șeful de Grup, Gică Tase
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ostaș credincios spiritului românesc și creștinesc. Căpitanul T., dornic de parvenire, regreta posibilitatea oferită de partid, căreia îi dăduse cu piciorul, de a deveni general la 30 de ani. La câteva zile după sosirea noastră, a venit un fost comandant străjer. În urma cooptării lui de către comuniști, de frică sau din motive numai de el știute, își luase obligația să înceapă cu noi, cei sosiți de la Târgșor, o activitate de reeducare pe calea convingerilor filosofice. Aici fuseseră aduși înainte de a veni noi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
După ce a fost readus și Aurel Obreja, așteptam să ne cheme și pe ultimii doi: Titi Lupoaie și eu. Pe noi nu ne-au mai scos, era un avertisment special. Reck și Ardelean n-au revenit în cameră. Domnul comandant străjer Zaharnic Era un bărbat prezentabil, la 40 de ani și i-ar fi stat bine ca dascăl, luminător de suflete și de minți. Absolvise Școala Normală cu mențiunea excepțional și facultatea de filosofie în Elveția, unde l-a avut profesor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
profesor pe Clopared. Viața îl dusese acolo unde crezuse el că poate parveni mai ușor, în instituția înființată de Carol al II-lea, Oficiul de educație al tineretului român, OETR, sau Străjeria, cum se mai chema, primind gradul de comandant străjer. Din ce motive fusese arestat, n-am aflat. Acum, toată fizionomia lui era a unui speriat. Din puținele convorbiri mi-am dat seama că era pregătit, foarte fricos și, din această cauză, un spirit duplicitar. Teama de moartea fizică, de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
au înțeles, începând cu cei de jos din stânga priciului. Acolo erau așezați cei mai tineri: Stamu, Vanghele, Străchinaru. Sconta pe naivitatea sau teama acestor copii, chiar făcuse și aluzii la consecințele unei eventuale nesupuneri. Răspunsul a fost mut. Domnul comandant străjer a încercat să provoace prin diferite întrebări, sugerându-le pedagogic-caragialesc răspunsurile. Dar, tăcere. A încercat apoi să obțină răspunsuri pozitive sau negative nominalizând pe cei de la care cerea răspunsul. Nici așa n-a izbutit. Alarmat de neatenția cu care era
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
domnește peste mine întru aceste Înalte și Sfinte și Tăcute zile, în care corcodușii, măceșii, porumbarii și-au pus pe frunte albul, parfumul și dulceața împodobind mormântul comun în care viața s-a îngropat de vie ca Viața lui Iisus. Străjerii, făcând pază în Noaptea minunată, au așteptat ca ucenicii, furându-L, să mintă c-a înviat Iisus... Și neștiind că moartea nu biruie Viața, s-au prăbușit cu-armura romană la pământ, când Învierea-Vieții dăduse Moartea morții!... Mărire lui Iisus
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
o vorbă: O, bun e Dumnezeu. Scap eu și din asta! Când au plecat, Nedelescu a ieșit primul, era mai mărunt și mai rezistent fizicește. Mircea Vulcănescu și Constant păreau umbre mișcătoare ale unor turnuri în ruină, din care altădată străjerii de pază sunaseră din goarnă, anunțând sosirea dușmanului. Dar domnul și cetatea benchetuiau și dormitau, iar dușmanul prefăcuse totul în ruină. Încrustarea numelor pe ușă Toamna se apropia. În cameră uneori nu se mai putea respira din cauza aglomerației. Se ajungea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
6. Sofian Gheorghi 7. Andrieș Gabriel 8. Stănescu Lucian-Sorin 9. Ailoae Luminita-Elena-Narcisa 10. Bogus Constantin 11. Onica Ioan 12. Damu Viorel 13. Cazac Marius-Vasile 14. Lupu Doru-Florin 15. Pată Gheorghe 16. Iasinovschi Sorin-Eugen 17. Irod Isabela-Irina 18. Cocirla Elisabeta 19. Străjer Dragalin 20. Grigoraș Monica 21. Croitoriu Dumitru 22. Porumb Vasile-Viorel 23. Adochitei Radu-Cristian 24. Palaghiu Cornelia 25. Drețcanu Ancuța 26. Smit Dorina 27. Podovei Mirela 28. Vartolomei Domnica 7. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov 1. Băncila Simona-Madalina 2. Panaitescu
DECRET nr. 602 din 28 iunie 2002 privind conferirea Diplomei "Meritul judiciar" unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143125_a_144454]
-
găseau cupe cu desen în relief; aceste case erau prevăzute cu cămări bogate; se făceau vânători cu câini de vânătoare; la lucrări în vie, oamenii se foloseau de cot ot; „valahii” purtau ceafa rasă; porțile domniei, trecătorile, erau păzite de străjeri ; la granițe se cereau acte care trebuiau să po arte pec eți speciale; tineretul își manifesta bucuria prin aplauze; fetele poartă la cosițe beteală de aur; fetele mai poartă în mâni ramuri verzi și cununi de mirt și iederă; în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
a purtat soarta, pe pâmântul patriei a Înțeles chemarea timpului vibrând la drama dar și la speranța Întregirii pământului strămoșesc. Întreaga sa operă este inspirată, Însuflețită de speranța Dreptății, că va veni ziua când apele Nistrului vor fi din nou străjer al moșiei naționale. Mărturisirile sale de mai târziu exprimă crezul purtat mereu În gând și care i-a Încălzit sufletul după cum și mărturisesc aforismele pe care le-a Încredințat tiparului În zilele de amurg din care cităm: - ”Nu dispera, nu
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
drumul Vasluiului spre capitala țării”. Nu știu care îi adevărul, dar aș opta pentru ultima variantă. Chiar de la primii pași făcuți în Bucium te întâmpină acei „seniori încoronați” - gorunii. Îi vezi plini de fală stând cu fruntea în soare neclintiți ca niște străjeri. Îți voi reda câteva rânduri dintr-un articol - iarăși un articol - intitulat „ În căutarea codrilor pierduți” în care spuneam: „...sunt falnici degajând o forță ce impune și parcă îți vine să-i întrebi: vă mai amintiți, dragii mei, de Bunul
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
mele, în slujba ei și a steagului, dar nu numai eu gândeam așa. Era o cinste să devii pionier în slujba patriei pentru fiecare elev al școlii. Pentru că am ajuns aici, vreau să spun că și părinții mei au fost străjeri ai patriei, au avut și ei, ca insemne, cravata și basca albă. Ca și în cazul pionierilor, aveam un comandant din rândul cadrelor didactice. Nimeni din țară sau de peste hotare nu și-a bătut joc de ei și de cravata
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
tineretului român, mai târziu intim al regelui Carol al II-lea. Nu uită satul din care a plecat și contribuie la dezvoltarea satului prin înființarea unui gimnaziu, a unei tabere de elevi și studenți, mai cu seamă de cercetași și străjeri ce veneau din toată Europa. Construiește un cămin cultural și ia ființă Societatea Arcașilor (lui Ștefan cel Mare) cu un puternic suflu patriotic și îndemn la unitatea românilor de pretutindeni. Tot în această perioadă, 1926-1940, corurile mixte dirijate de către profesorul
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
în universul supozițiilor, al prejudecăților, al datum-urilor culturale, sociale etc. ale fiecărui individ. Fie că este adeptul tehnicii observatorii sau al implicării în derularea/trăirea spectacolului (uneori, chiar cu asumarea unor "roluri" vezi exemplul teatrului participativ: un spectator poate fi străjerul, un altul poate fi pajul, întregul public poate asigura fondul sonor al vâjâitului vântului, al foșnetului frunzelor, al zgomotului produs de tunete etc.), spectatorul apelează, în comunicarea sa cu actorii/membrii echipei de teatru și cu ceilalți spectatori, la mijloace
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]