1,751 matches
-
oriunde s-ar fi aflat ea, ca persoană, fie în înspumatele valuri, fie pe plaja fierbinte, fie privind îngândurată, neînsemnatele cruci de lemn de la mormintele bunicilor săi - morminte aflate pe undeva, pe acolo, într-unul sau altul dintre cimitirele ce străjuiau drumul care ducea spre plajă și prin care pașii săi, doar după o singură încercare, refuzaseră să mai treacă - însemna doar un singur lucru, absența sa din alt spațiu-timp. Și chiar dacă înțelegea că aceasta nu însemna că un loc era
NEVAZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345151_a_346480]
-
mai importante vârfuri se menționează Dealul Meltișului (1699 m), Coasta Brăiesei (1677 m), Chicera Negrului (1496 m). ... – Munții Maramureșului se încadrează în categoria munților mijlocii cu pante abrupte și văi adânci având altitudini ridicate (vârful Farcău 1956 m). ... – Munții Bârgău străjuiesc bazinul Someșului Mare prezentând un relief vulcanic cu aspect de conuri, cu altitudinea maximă de 1611 m (vârful Heniul Mare). În sudul acestora se găsesc Munții Călimani reprezentați de vârful Pietrosul 2102 m. ... – Dealurile și podișurile ocupă suprafețe întinse în
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
iubirile nefaste, Sunt o alegere a fiecăror doi; Aș scrie gânduri, numai din splendoare, Și triumfale aplauze n-aș cere, Dar știu că lumii îi este oroare, De tot ce astăzi moare... Aș scrie despre frumuseți cu nuferi, Când lacurile străjuiesc în noapte, Dar văd, cum verdele în pietre zace, În codrul, alteori patern, e umilit pe jumătate. Aș scrie, revenind la veșnicie, Împărtășind crâmpeiele din cronici, Dar toate par a fi lipsite de temeiuri, Împiedicându-ne prin epoci. Dar scrie
VERSURI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340249_a_341578]
-
din vorbă-n vorbă m-ai întrebat apoi/ Dacă seninul moare răpus de noaptea-albastră” (M-ai întrebat); „Și-am alungat de-a pururi albastru, negru, ceața/ Căci dragostea e pură când focul e nestins” (Trăire). Străbătând cu „pași grei” aleile străjuite de flori și de metafore ale grădinii, vei fi însă străpuns, dragă cititorule, nu doar de stări de bucurie, și ci de săgeți ale suferinței pornite din observarea compatrioților ce nu știu să culeagă flori, să se bucure de ele
STARPRESS 2017 de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340219_a_341548]
-
și azi (Tu, chintesență-a zilelor senine !). Se destrămau păduri de sumbri brazi În urmă, pe cețoasele coline. Călătoream, de mult, către apus, Când drumul m-a adus într-o câmpie Greu adâncită-n umbra viorie A codrilor ce-o străjuiau de sus. Și te-am zărit. Departe, în amurg, Fixai curbura unui spațiu, care Înainta treptat în înserare Cu soarele și neclintitul burg. Stăteai pe pod, sub ziduri. Te-am iubit Acolo chiar, pe dalele curbate, Și am rămas cu
INTERVIU CU POETUL EUGEN DORCESCU, REALIZAT DE MIRELA-IOANA BORCHIN. PARTEA A II-A (11 IANUARIE 2016) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340327_a_341656]
-
un mod fatal legate de o mână de pământ, cum a zis însuși Eminescu” Dacă ar fi să-l credem pe cel ce văzuse acest pachet, sub plamblica cu pricina ca un motto, o foaie scrisă de mâna lui Eminescu străjuia pachetul, cu următoarele versuri : „ Copil bălai cu ochii-albaștri/ Simbol al vremilor eterne/ Ah, ce perfidă este lumea/ Nu vrea să știe de amor,/ Clădeam o lume de iluzii/ Pe-aripi de corb croncănitor...” După cele două săptămâni de stat în
VERONICA MICLWE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340343_a_341672]
-
pură, În Templul din Bucegi Cu gheață-mpodobit. Diadema rară, Străluceau Carpații Sfinxul lumină, De soare-nvăluit. Mi-am găsit Chemarea Prin zapezi perene. În pietrele sacre, Strămoșii-au tresărit S-au trezit în suflet Lupii fără moarte Aprinzând Făclia, Dorul neclintit. Străjuiau pe creste Dacii, ca o oaste M-am simțit că Munții, O Piatră, m-am simțit... Port în centrul frunții Mirul Gliei noastre, Soarele, divinul, În piept mi-a răsărit. În străfundul firii Se dărâma castre Și în ochii minții
ETERNĂ, DACIA de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340486_a_341815]
-
cuvinte în gura unei văduve care intră pe poarta cimitirului unde își va lăsa copilul de 23 de ani pentru totdeauna. Ori de unde vine puterea de a te preocupa de împărțirea prosoapelor, a batistelor cu bănuți spânzurați și a covrigilor străjuiți de o lumânare aprinsă printre cei care au venit să-și ia rămas bun de la fiul tău și lângă care tu mai ai de petrecut mai puțin de două ore. Ea este mama lui Paul Alexandru Georgescu, una dintre cele
Moartea lui Alex. 50+ () [Corola-blog/BlogPost/338265_a_339594]
-
de București. Mersul devine un exercițiu constant de evitare a bălților, o săritură în lungime și-n lățime, o luptă pe care cei mai pregătiți și mai tineri o câștigă. Turnurile de fostă zăpadă cu crustă neagră à la noxe străjuiesc potecile și-i oferă peisajului un plus de frumusețe și farmec. Fulgii de zăpadă se transformă-n stropi de ploaie care cad pic, pic, în craterele deja formate pe asfalt. Picăturile se bucură, bat darabana în aer, abia așteaptă să
Cum rezistați în acest București? () [Corola-blog/BlogPost/338824_a_340153]
-
sonet doctrina, unul-trenos. O geneză secundă, o stingere trecută. Substantivul afirmației estetice - La Nature, verbul sepulcral absolut: “S-a stins”, dar și aceste forme de început vor corespunde, atât natură cât și stingerea reunificând epic geneză dintâi prin amintirea muzicii străjuite de templu și viața: La Nature est un temple ou de vivants pilliers Laissent parfoit sortir de confuses paroles... S-a stins viața falnicei Veneții, N-auzi cântări, nu vezi lumini de baluri. Ascensiunea corespondentei subțiază - coborând-o în infinită
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
cu piciorul satul pe lângă firișorul de apă care curgea paralel cu o străduță îngustă până aproape de Ulița Popilor. Am urcat dealul încet până la casa cu numărul 778, am intrat în curte și am descoperit o lume apusă, o curte mare străjuită de arbori seculari și o casă veche, păstrată ca muzeu de pe timpul lui Popa Bratu. Am avut norocul să întâlnesc aici o rudă de-a poetului, venită proaspăt de la București, care ne-a purtat prin toate încăperile, povestindu-ne din
Ion Ionescu-Bucovu: Din iubirile lui Octavian Goga () [Corola-blog/BlogPost/339416_a_340745]
-
a fost Părintele lor duhovnicesc și, fără să greșim, putem spune, pe cel care a fost Părintele duhovnicesc al Bucureștiului. Slujba înmormântării Părintelui Constantin Galeriu, prin amploarea sa, a fost asemenea unei ceremonii de canonizare. Astăzi, florile și candelele ce străjuiesc mormântul situat lângă biserică, pe latura de nord, mărturisesc evlavia și dragostea oamenilor pentru cel care a fost una dintre cele mai vii conștiințe creștine ale neamului românesc din secolul al XX-lea. Așadar, în data de 10 august anul
NOUĂ ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 586 din 08 august [Corola-blog/BlogPost/340862_a_342191]
-
brumă, ci rămânând până azi vlăstare ale sufletului. Ele sunt cântecele glăsuite neegal de alinător cu altele, de artistul Benone Sinulescu. Sunt și cântăreți între cântăreți, așa cum sunt păsări între păsări, dar niciuna nu are glasul, spiritul, coloritul condorului ce străjuiește obrazul văzduhului și cîntă nepereche de lin din fâlfâitul aripilor vaste, tăind aerul sus, deasupra marilor canioane. Asemenea este Benone Sinulescu. Trece de șaptezeci și șapte de ani, frumoși și lucitori ani, cu atât mai mult cu cât a minunat
BENONE SINUESCU SPECTACOL FULMINANT, LA IANCA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341060_a_342389]
-
vin o otravă lentă. Se va veșteji treptat și va da ortul popii doar după câteva luni! - Ești cel mai deștept principe din lume! - explodă de bucurie Tudor. Va exista un singur ținut până la malurile Oltului! - Vom întemeia un principat străjuit la miazănoapte de lanțul muntos, la miazăzi și apus de Dunăre, iar la răsărit de Râul Olt. Dar visul meu nu se oprește aici! Vom merge la Sultan să-i punem la picioare daruri și lada cu galbeni ca să ne
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
mă îndoiesc de onoarea acestui călugăr că-l voi supăra pe Dumnezeu! Sfatul și povața sa sunt sfinte și nu mă voi lăsa pradă ispitei diavolești. Orice îndoială înseamnă sminteală, iar necuratul abia așteaptă.” Se închină în fața Sfintei Cruci care străjuia intrarea în grotă, apoi coborî printre stânci la cascadă și se strecură ușor pe lângă peretele pe sub șuvoiul de apă. Admiră cu nesaț încă o dată această priveliște de basm. În cele din urmă, deși nu-i venea să se despartă de
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
pe drumeagul din pădure către munți, urmară poteca ce șerpuia printre stânci și ajunseră pe firul unei ape repezi și zgomotoase ce se prăvălea furioasă la vale. O traversară când pe o parte, când pe alta, apoi, fiindcă râușorul era străjuit de pereții abrupți, înaintară prin vad. Pesemne, iscoada rătăcise calea, iar acum încerca să-și repare greșeala. Locuri sălbatice, dar în același timp încântătoare, se desfășurau în fața ochilor. Nimeriră între niște cheiuri înguste prin care se zărea doar un petic
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
o lampă cu două brațe. Spațiul până la pereți era umplut de alte două noptiere deasupra cărora se afla câte un raft de cărți, un fel de bibliotecă de noapte cu câteva cărți pe ea. În partea opusă paturilor o măsuță străjuită de două fotolii iar pe pereți două dulapuri de haine cu oglindă. În fundul camerei o bibliotecă care se întindea până la ușa din colț. Biblioteca era ocupată, deocamdată de jucării frumos ordonate. În doi timpi și trei mișcări Mimi își dezbrăcă
FEMEIA, UN PRODUS INDUSTRIAL? (REEDITARE) de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341201_a_342530]
-
în satul Geomal, așezare pitorească, cu o frumoasă biserică de lemn și unde s-a descoperit un important tezaur de denari imperiali romani. Atestată documentar la 1263, te așteaptă comuna Geoagiu de Sus, unde pe una din culmile dealului ce străjuiește malul stâng al văii, într-o poiană cu pomi fructiferi, se zărește turla bisericii, care amintește de fosta mănăstire a Geoagiului, care a împilnit, o vreme, și rolul de reședință a episcopilor și care au avut aceeași soartă cacele 150
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
istoricii greci Strabon și Diodor din Sicilia aflăm că Grădinile Semiramidei erau compuse din terase etajate în amfiteatru, susținute de ziduri de piatră de formă pătrată, aveau bolți arcuite, erau îmbrăcate în plante agățătoare ce creșteau deasupra nivelului solului și străjuite de arbori ale căror rădăcini atârnau peste marginile teraselor. Întregul complex de plante era sprijinit pe coloane de piatră, iar ascensiunea se făcea cu ajutorul scărilor interioare. Izvoare de apă erau urcate artificial în zona de sus, cu ajutorul unor sisteme de
LAZĂR LĂDARIU-VECERNIILE AMIEZII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341442_a_342771]
-
epice, asimilând, cu un talent deosebit, atât experiența intertextualității, cât și stilul faulknerian ori minuția cehoviană în descrierea platitudinii existențiale, împletită cu realismul crud. Marianei Cristescu în Prefața la roman scrie:”Planurile se așează într-un “anfiteatru “de terase suprapuse, străjuit de oglinzi paralele, în care, în pofida aparentului ”stufăriș “ de date, informații și creații, povestite, citite sau recitite, de întâmplări, în prezența ... discretă, dar atât de necesară, a soților, lucrurile se văd foarte bine, fiindcă Al.Florin Țene are luciditatea de
A APĂRUT ROMANUL GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341412_a_342741]
-
așezată pe drumul european E85, nu departe de sfintele mănăstiri Voroneț, Moldovița sau Sucevița, la numai 16 kilometri de orașul Câmpulung Moldovenesc. A căpătat acest nume, cu sute de ani în urmă, tocmai pentru că, aflată la intrarea în Carpații Orientali, străjuită de Obcina Feredeului, a îndeplinit rolul de localitate de vamă între Principatul Moldovei și Principatul Transilvaniei. Este atestată documentar în anul 1408, când se numea deja Vama Moldovița, apărând într-un privilegiu comercial din 8 octombrie al acestui an, în
LA CASA OUĂLOR ÎNCONDEIATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341464_a_342793]
-
nu vreau săam un regat care, sub lumina mea, și-ar arăta și mai tare colții, în lătratul demagogic tot mai vehement.” Lumânarea: „Cu «gene ostenite» mi se sufla flacăra pentru că el trecea din timpul individual al ceasornicului în timpul universal străjuit de lună. Azi nu mai simt un prag, nu mai fac o trecere spre reverie. Cine să mai contemple în galopul existențial?” Steaua: „Am amintit mereu «stinsul amor». Azi mulți au uitat că iubirea poate avea înălțimea și lumina stelei
MIHAI EMINESCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342162_a_343491]
-
cum trebuie să fuzioneze culorile, despre contur, despre tehnica juxtapunerii, aceea de a picta pată lângă pată, le-a sugerat variate teme, de la portret, peisaj, pomi înfloriți până la a reda chiar un loc autentic, cu case, un câmp în care străjuiesc, poate, sperietorile de ciori, pe care oamenii le construiesc pentru a alunga ciorile care distrug anumite culturi. Așadar, Bărăganul ascunde în el multe secrete, multe tablouri pe care micuții ar trebui să le surprindă în lucrările lor, florile albe și
CONCURSUL JUDEŢEAN CULORILE BĂRĂGANULUI , AJUNS LA EDIŢIA A IV-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342151_a_343480]
-
Numai să nu dau de o societate oarbă. Nimic mai înțelept decât să te înapoiezi în sicriu Și singur să tragi capacul, ermetic. Pe oasele proprii - poeme amare am să scriu, Evidențiindu-mi gândul profetic. Marilor mari, metafora nu-mi străjuiți. Cine ar vrea să-și preschimbe creierii săi În cununi de lauri, blânzi și arcuiți - Cu ai mei?! Îmi admir dușmanii când mă omoară fin ... Și liniștit dezghioacă alune între dinți. Pe rugul nemuririi am să ard deplin, Cum carnea
CUVINTELE MELE de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341891_a_343220]
-
și ne îndreptăm către Veliko Târnovo. Peisajul este asemănător cu cel al Dobrogei noastre, colinar, stâncos pe alocuri, acoperit de lanuri verzi de grâu, înviorate din loc în loc de strălucirea galbenă a florilor de rapiță cultivata pe suprafețe mici. Drumul este străjuit de copaci izolați sau adevărate liziere înverzite din care nelipsiți sunt nucii și liliacul înflorit, amintind de peisajul din partea de sud-vest a țării noastre. Cenușiul caselor, majoritatea modeste, acoperite cu țigla de culoare roșie, este înviorat de verdele naturii. Cu
ÎN BULGARIA, PE URMELE DOMNITORILOR ROMÂNI, ALE ŢARILOR ŞI ALE SFINŢILOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341859_a_343188]