7,303 matches
-
de a înlocui sărbătoarea creștină, mai veche. Tot în legătură cu fenomenele naturii erau și sărbătorile de iarnă ale românilor, ca Saturnaliile (sărbătoarea lui Saturn) și Juvenaliile (sărbătoarea tinerilor sau a copiilor), care cădeau cam în același timp. De aceste sărbători ale strămoșilor noștri români erau legate o mulțime de datini și obiceiuri vechi, pe care poporul nostru le păstrează până azi, dar le-a pus în legătură cu Nașterea Domnului și le-a împrumutat sens și caracter creștin, ca de exemplu: colindele, sorcovă, plugușorul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/craciunul-nasterea-domnului/ [Corola-blog/BlogPost/92994_a_94286]
-
bătrân” în care autorul își prefigurează propria moarte: „ A fost tăiat un brad bătrân,/Fiindcă făcea prea multă umbră./ Și-atuncea din pădurea sumbră/ S-a auzit un glas păgân.// O, voi, ce-n soare cald trăiți/ Și-ați răpus strămoșul vostru/Să nu vă strice vouă rostul/De ce sunteți așa grăbiți?// În anii mulți cât el a fost/De-a lungul ceasurilor rebele/ Mulți au aflat un adăpost.// Moșneagul, stând pe culme drept,/A fost la drum o călăuză/Și
OAMENI CARE AU FOST – NICOLAE IORGA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1480845273.html [Corola-blog/BlogPost/381024_a_382353]
-
psihologia neamului românesc o puternică tendință de a-și judeca sub unghiul religios creștin, desfășurarea istoriei sale proprii. Înfrângerile și izbânzile sale nu sunt puse în legătură numai cu împrejurările și cu oamenii, ci și cu puterea Lui Dumnezeu. Pentru strămoșii noștri, o înfrângere, o năvălire de lifte străine, era și o pedeapsă trimisă de Dumnezeu pentru cine știe ce abateri ale obștei; iar o izbândă era în primul rând dovada că Dumnezeu le-a fost într-ajutor. Și după cum în vremuri grele
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_episcopul_nicolae_popoviciu_al_oradiei_.html [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
ura, în ea nu se găsesc:Este ... XXX. GABRIELA JANIK - CUVÂNTUL „MAMĂ” NU SUNĂ ÎN NICIO LIMBĂ MAI FRUMOS CA ÎN LIMBA ROMÂNĂ (POEM CELEST), de Ligia Gabriela Janik, publicat în Ediția nr. 1342 din 03 septembrie 2014. „Au adormit strămoșii și toți cei dragi ai mei purtând pe buze zâmbetul cuvintelor românești. La rândul cetei mele, doresc s-adorm și eu cu aceleași cuvinte duioase ale Limbii Române!” Cred in Limba Română pentru că niciodată nu m-a trădat. Chiar dacă unii
LIGIA GABRIELA JANIK by http://confluente.ro/articole/ligia_gabriela_janik/canal [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
peste ea, au încercat barbarii și tătarii, cei din Vest și cei de la Apus să o subjuge, dar de fiecare dată a rezistat. A născut fiii și fiice, care au transmis cu mândrie, din generație ... Citește mai mult „Au adormit strămoșii și toți cei dragi ai meipurtând pe buze zâmbetul cuvintelor românești.La rândul cetei mele, doresc s-adorm și eucu aceleași cuvinte duioase ale Limbii Române!” Cred in Limba Românăpentru că niciodată nu m-a trădat.Chiar dacă unii domnitori, regi
LIGIA GABRIELA JANIK by http://confluente.ro/articole/ligia_gabriela_janik/canal [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
cei din Vest și cei de la Apus să o subjuge, dar de fiecare dată a rezistat. A născut fiii și fiice, care au transmis cu mândrie, din generație în generație, frumusețea, duioșia, armonia, dar și ... Citește mai mult „Au adormit strămoșii și toți cei dragi ai meipurtând pe buze zâmbetul cuvintelor românești.La rândul cetei mele, doresc s-adorm și eucu aceleași cuvinte duioase ale Limbii Române!” Cred in Limba Românăpentru că niciodată nu m-a trădat.Chiar dacă unii domnitori, regi
LIGIA GABRIELA JANIK by http://confluente.ro/articole/ligia_gabriela_janik/canal [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
De modul cum încercăm să-l conservăm, ferindu-l de intemperiile ultramoderniste, ține de noi toți: culegători, cercetători și numai mândria că suntem stăpâni de veacuri ai acestor locuri ne poate face să respectăm cu respect datinile, obiceiurile moșilor și strămoșilor noștri. Referință Bibliografică: PLUGUȘORUL - Cercetare realizată în anul 1996, la Azilul de Bătrâni din comuna Smeeni, județul Buzău / Ștefan Lucian Mureșanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 220, Anul I, 08 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ștefan Lucian
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
religioasă care afirmă că Dumnezeu l-a creat pe om din lut (pământ) și teoria evoluționistă după care omul s-a desprins dintr-un soi de maimuțe și anume din ramura australopitecilor cu aproximativ 5-6 000 000 ani în urmă, strămoșul omului evoluând lent. Mai întâi faptul că s-a ridicat pe picioare a căpătat un alt orizont (homo erectus). Mersul biped a dus la transformări ale unor organe interne, dispuse acum pe verticală. Pe vremea aceea limbajul omului se rezuma
ORIGINEA LIMBAJULUI SI FILOSOFIA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1413353501.html [Corola-blog/BlogPost/360061_a_361390]
-
de amestecate încât cu greu poți pătrunde în tainele lor. Ipoteza noastră se bazează pe lingvistica comparată coroborată cu mitologia generală și în primul rând cu teoria opoziționistă din filozofia veche chineză (Yin și Yang) și iraniană. E limpede că strămoșii omului s-au adăpostit în peșteri, de unde ieșind pe două picioare au ridicat capul spre CER să vadă cum e vremea. Aceasta e ideea noastră: a relației om-Cer. Omul a fost impresionat de fenomenele naturii: cerul uriaș, soare, nori, fulgere
ORIGINEA LIMBAJULUI SI FILOSOFIA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1413353501.html [Corola-blog/BlogPost/360061_a_361390]
-
le-ați filmat din Farfurii și-aveți prin arhive, filme - mii și mii... Iertați-ne-ndrăzneala cu-această rugăciune Vă rugăm cu smerenie și cu plecăciune - fie-vă milă de noi, păcătoșii vrem să știm și noi cum o duceau strămoșii! Ați rămas singura noastră mare speranță Că vom privi cândva adevărul în față! Și dacă Ruga noastră s-o-mplini O să vă blagoslovim în orice zi și-o să vă facem Imnuri... mii! Vom ridica un Templu, ca la Mecca la
RUGĂ LA EXTRATEREŞTRI (3) de ALEXANDRU CETĂŢEANU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_cetateanu_1473242073.html [Corola-blog/BlogPost/365605_a_366934]
-
trăgând amarnic din niște țigări din cotoare, umede și verzulii. Era prea dimineață și nu apucaseră să se dreagă după beția din seara trecută așa că erau cam posomorâți și evident stresați. Adică cum, moșioara lor, aia pentru care moșii și strămoșii lor luptaseră de-a lungul veacurilor, era acum cotropită de americani? Păi, cum vine asta?! Viteaza noastră armată ce face? Nu ei trebuie să-i alunge pe cotropitorii ăștia care deja s-au apucat să exploateze bogățiile țărișoarei noastre dragi
AU VENIT AMERICANII de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1426698226.html [Corola-blog/BlogPost/374224_a_375553]
-
a se logodi cu Maria. Luca vorbește despre plecarea Mariei și a lui Iosif din cetatea Nazaretului în Bethleem, în urma poruncii lui Cezar August de a se face un recensământ general, astfel că toată lumea era constrânsă să meargă în cetatea strămoșilor pentru a se înregistra: „ În zilele acelea a ieșit poruncă de la Cezarul August să se înscrie toată lumea. Această înscriere s-a făcut întâi pe când Quirinius ocârmuia Siria. Și se duceau toți să se înscrie, fiecare în cetatea sa. Și s-
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481264457.html [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
lui independență. In timpul lui Irod de pildă, fiii lui Israil își păstrau un fel de autonomie care le îngăduia să-și țină religia părinților și să-și prăznuiască la templul din Ierusalim toate sărbătorile, ceremoniile și obiceiurile moștenite din strămoși. Recensământul din Iudeea trebuia să se facă ținând seama de vechea stare a poporului evreu împărțit in triburi, astfel că fiecare om trebuia să se înscrie nu în locul unde se afla, ci în cetatea de baștină a fiecăruia, adică în locul
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481264457.html [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
de origine al lui Iosif era cetatea Nazaretului în care Iisus avea să copilărească. Matei îl prezintă pe Iosif ca figura centrală în începutul Evangheliei sale. Deci, atât Iosif logodnicul, cât și Sfânta Fecioară trebuiau să se înscrie în orașul strămoșului David, adică în Betleem. Acum însă, toate casele erau pline mai ales de cei cu bani. Nu era ușor pentru tâmplarul Iosif să-și găsească, loc de găzduit, astfel s-a îndreptat spre marginea orașului. La ieșirea din Betleem, dincolo de
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481264457.html [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
timp, privind marea întunecată și calmă. -E foarte ciudat, spuse dintr-o dată Genarius. Am plecat din Ostia cu niște convingeri pe care credeam că nu le voi părăsi niciodată iar acum mă trezesc că nu mai sunt sigur de credința strămoșilor și asta datorită ție magistre! Însă e atâta lumină în cuvintele pe care le spuneți... -Lumina nu e a mea Muso prietene, ci a copilului născut în Bethleemul Iudeii, despre care ți-am tot vorbit, iar el o dă toată
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_condur_1451772774.html [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
arată pentru a putea să-i redea în icoane. Nu le poate face statuie! Creștinul credincios nu se închină icoanei, picturii propriu-zise, ca unui idol, ci se închină reprezentării acesteia, sfântului ori Fiului sau Maicii Domnului, pe care el, prin strămoșii săi, i-a văzut în realitate, i-a cunoscut privindu-i și ascultându-i, asistând într-un fel sau altul, în plan apropiat sau îndepărtat, la faptele lor. Închinându-se icoanei lui Iisus Hristos, acesta fiind pictat în diferite momente
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (FRAGMENT) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1458253013.html [Corola-blog/BlogPost/368987_a_370316]
-
fiind multe și diverse. Că fenomenul s-ar fi complicat și mai mult după plecarea romanilor din Dacia, că ar fi năvălit barbarii, care, la rândul lor, le-au spus și ei geto-dacilor niște cuvinte, care...Și uite-așa geto-dacii, strămoșii noștri cei „latinizați”, au început să vorbească...românește. Ce „bine” le-au făcut dacilor, atât romanii cât și barbarii! Altfel, cum mai vorbeam noi acum limba română.? Așa o fi fost, nu insist. Probabil că la școală profesorii au alte
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
consemnăm totuși, meritul erudiției și eforturile sale savante. În rest...nicio clarificare! Să vedem alți specialiști, ce păreri au? • În „Dacia preistorică” , lingvistul și istoricul Nicolae Densușianu considera că limba geto-dacilor a fost o limbă barbară latină vorbită de pelasgi, strămoșii dacilor, înaintea de venirea romanilor în peninsula italică. La pag. 1062 menționează: „Cele mai multe notițe despre caracterul limbii barbare, ce se vorbea la Dunărea de Jos, le aflăm în poemele lui Ovidiu scrise în exilul său de la Tomis”. În aceeași pagină
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
Și atunci, mă întreb: unde este influența limbii latine asupra limbii daco-geților? Cine are dreptate? „Erudiții” latiniști sau N. Densușianu? Din lipsă de dovezi epigrafice sau documente scrise în limba geto-dacilor, nu pot ști cum au vorbit și au scris strămoșii noștri. Dar tăblițele de la Tărtăria, mai vechi cu peste o mie de ani decât inscripțiile sumeriene nu sunt o dovadă că strămoșii noștri știau să scrie? Atunci, de ce istoria nu consemnează nici un document scris în limba geto-dacilor? Din această cauză
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
de dovezi epigrafice sau documente scrise în limba geto-dacilor, nu pot ști cum au vorbit și au scris strămoșii noștri. Dar tăblițele de la Tărtăria, mai vechi cu peste o mie de ani decât inscripțiile sumeriene nu sunt o dovadă că strămoșii noștri știau să scrie? Atunci, de ce istoria nu consemnează nici un document scris în limba geto-dacilor? Din această cauză nimeni nu poate să afirme cu certitudine că limba geto-dacilor este una și aceeași cu limba română, sau originea limbii române este
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
este o minciună, fiindcă romanii vorbeau limba ramanilor, adică limba dacilor sau latina străveche dusă de Enea în Latium...”. • pag.65, cap. „Permanența limbii dacoromâne”: „...Limba română, sau mai exact daco-română este limba vorbită neîntrerupt timp de peste opt milenii de strămoșii noștri cunoscuți în istorie sub mai multe nume, așa cum o spune Herodot...” „...această limbă proto-traco-dacă a generat idiomurile: etruscă, sabină, sanscrită, avestă, persană, ainu, macedoneană, iliră, hitită, aramaică, felahă, lidiană, albaneză, armeană, latina priscă, slavona...” „...Fondul principal de cuvinte și
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
face să credem (bine că s-a convins și ea!) că este vorba despre: „Nimeni din Taurida”. Quod erat demonstrandum! Asta așa, ca să-mi cârpesc și eu, din orgoliu mioritic, umorul comunist, de care dau dovadă, cu pingele culte, de la strămoșii noștri latini! Așadar, ȚAȚA DIN TAURIDA nu poate dormi de „dorul” ... Citește mai mult Consecventă în a-și arăta incompetența de recenzent al unor reviste, mai bune, sau mai puțin bune, ce apar, din dragoste de cultură, în toate colțurile
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/janet_nic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
face să credem (bine că s-a convins și ea!) că este vorba despre: „Nimeni din Taurida”. Quod erat demonstrandum!Asta așa, ca să-mi cârpesc și eu, din orgoliu mioritic, umorul comunist, de care dau dovadă, cu pingele culte, de la strămoșii noștri latini! Așadar, ȚAȚA DIN TAURIDA nu poate dormi de „dorul” ... V. JANET NICĂ - DINTRE SLUTE DE CATARGE, de Janet Nică , publicat în Ediția nr. 1301 din 24 iulie 2014. Ifigenia, celebra „personajă” a vechii antichități dedemult și actuala chiriașă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/janet_nic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
puțină Aghiasmă de Bobotează. De credință, omul să se facă vrednic. Postul e bine-primit în rugăciune, prin Ajunul ce precede sărbătoare. Că îndreaptă cuget către fapte bune și îl purifică cu Aghiasma Mare. Gerul ,,crapă pietrele" de Bobotează că, din strămoși revine într-o zicală. Cruce masivă în gheață se sculptează pentru ritual de slujbă specială. Iar când prin taină, Cerurile se deschid, pe-o rază luminoasă coboară Duh Sfânt. Din poruncă divină, apele sfințind, se-ntoarce-n Trinitate, la vechi
TRADIȚII SACRE ȘI MITICE DE BOBOTEAZĂ ȘI SFÂNTUL ION de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1420493780.html [Corola-blog/BlogPost/352213_a_353542]
-
dat nume pe pământ Să-l port cu cinste până-n veșnicie! Mi-e dreaptă și mi-e mântuită calea, Cu Horia m-au tras atunci pe roată, Cu Iancu mi-am cântat din fluier jalea Și n-o să-mi uit strămoșii niciodată! Piroane mi-au bătut în tălpi și-n palme, Dar mi-am purtat prin lume sfânta cruce, Mi-e trupul plin de răni și de sudalme Și suferința mea e-atât de dulce! N-am suportat hoția și minciuna
CREZUL MOŢULUI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1020 din 16 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Crezul_motului_nicolae_nicoara_horia_1381955239.html [Corola-blog/BlogPost/352307_a_353636]