2,407 matches
-
s-o folosească, dezvelindu-și oglinda sufletului cu sinceritate și dezinvoltura unui nostalgic, care, iată, revine, în unele poeme cu frânturi din copilărie, nu este un visător cum sunt alți poeți, este un pământean cu rădăcini prinse bine în glia strămoșească. Lumina, iubirea, credința sunt conceptele cu care îmbracă versurile din volum, creind imagini frumoase și umane ca și cum ai bea apă dintr-un izvor cu apă cristalină. Îl felicit pe autor pentru ambele volume și șteptăm și alte cărți de poeme
PROPOZIŢIILE DE IARBĂ ÎN POEMELE LUI PETRE ION STOICA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366150_a_367479]
-
000 de ani, î. d. Hr, c.f. Dr. Valeriu Matei: Românii de la Răsărit de Prut: Cronologie Istorică în Basarabia Schiță Istorică și Culturală, op. cit. p. 129, sau cca. 300.000 de ani cum afirmă I. G. Hâncu în Vestigii strămoșești, Chișinău, 1990,p. 5. Pe terasele din apropierea marilor râuri Prut și Nistru vestigiile cercetate au scos la iveală bogate stațiuni paleolitice, consemnează Constanța Dimitriu: Câteva obiecte preistorice găsite în Basarabia în <>, nr. 4, 1933, p. 292, iar Ion Horațiu Crișan
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
literaturii române”, fiind, totodată, „rodul preaplinului sufletesc primit[...]în dar de la părinți și strămoși”. Cultivarea unui stil simplu, concis, „acuratețea limbii literare” îmbogățite cu „expresii neaoșe, amuzante”, un „umor sănătos, cu pilde de înțelepciune, cu ziceri românești, cu tezaurul proverbelor strămoșești, cu arhaisme și regionalisme” reprezintă temelia scrierilor sale. Drumul său a fost „ascendent” încă de la debutul fericit în „Observatorul” (revistă și cenaclu din Toronto cărora le va purta o recunoștință veșnică, deoarece acestea au rămas „oglinda vieții și preocupării românilor
PASIUNEA, TALENTUL ŞI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366222_a_367551]
-
consemnate de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Arhiereul Cel Veșnic în Împărăția Sa cea cerească și veșnică de care, ne rugăm Lui, să aibă parte... Așadar, sunt încredințat, că sunt foarte mulți oameni de rând, credincioși și slujitori ai Bisericii noastre strămoșești, care se roagă Bunului Dumnezeu, să-l ierte, să-l odihnească și să-i răsplătească pentru faptul că i-a făcut pe ei ori pe copiii lor oameni cu școală teologică serioasă, și pe care, apoi i-a hirotonit preoți
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP EPIFANIE AL BUZĂULUI ŞI VRANCEI (1932 – 2013)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361575_a_362904]
-
care ”sapă groapa altuia”... și nici de oameni care în loc să-și rezolve propriile deficite, arată cu degetul la cel de alături...; Nu avem nevoie de îngâmfați și nici de lăudăroși! Nu avem nevoie de hoți care să ne fure numele strămoșesc... ca apoi să-l arunce în noroi! Nu avem nevoie de prieteni doar cu... numele ci avem nevoie de adevărați prieteni! Numai acolo unde este unire în gând și suflet, iubire față de cel de alături, cinste și demnitate, numai acolo
O LACRIMĂ ŞI UN... ADIO! de DOINA THEISS în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361581_a_362910]
-
în ea înmiresmând-o. Rugată să spună trăirea cântecului românesc, Maria cântă, mărturisindu-și poezia cântării: „Interpretându-l, e cea mai mare satisfacție pe care am trăit-o în lume. E sensul dăruirii mele neamului drag.” (ibid.18) „Cântecul nostru strămoșesc în cântecul ei este ca un zbor ceresc spre veșnicia Neamului, spre dumnezeiasca Hristică Iubire. Este un freamăt sublim al Dorului sfânt. Inima ei se zbate pe sub streașina soarelui savurându-i lumina. Sufletul i se atârnă de Coloana Infinitului, acest
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
proaspăt întors abureau, duh sfânt al bunilor străbunilor noștri, în margine de oraș, sub turlele Văcăreștilor... De pe-atunci, de-abușilea, iubită de gâze și flori, Maria urca în lumină ca un miracol, supusă chemării cerurilor înalte, ascultând poveștile adâncului gliei strămoșești. Între pământ și cer, mai târziu, va doini tulburător, făcând risipă de sânge cu fiecare cântec, arzând făclie la ambele capete pentru neamul care a dat-o și ea i s-a dat! Aleanul muzicii s-a tupilat în ea
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
străbune, Nichifor Crainic, a cădit în Sânul neamului ecouri de har, muzică și lumină. În melodia ritmului primăvăratec profunzimea ideilor sale s-a înveșmântat în frumusețea versurilor pline de dor, de trăire și de sublimă splendoare. Zămislit în destinul Doinelor strămoșești, punctele cardinale ale religiozității țărănești i-au fost ursitoarele care i-au nălbit gândirea, odrăslindu-i soarta misionară în fiorul divinei chemări și al sfintei asumări hristice. „Spre glorioasa-mi obârșie/ Cobor adânc din eu în eu,/ Sub mii și
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
din mijlocul Iordanului (...) 12 pietre (...) pentru că acestea să fie un semn de aducere aminte în mijlocul nostru. * După ce vei citi primele două - trei proze din această carete vei spune : sunt simple ! Da . Sunt simple și pline de autenticitate. Cu elegantă vocabularului strămoșesc și cu o sinceritate pură din lăuntrul sau, Titina Nica-Țene, ne împărtășește rând pe rând din toate tainele copilăriei până în prezent, fără a nu pune în umbră situația materială a familiei sale, precum și a oamenilor locurilor în care se zbăteau
VIAŢA CA O PUNTE DE TITINA NICA-ŢENE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361672_a_363001]
-
musulman. dar bătrânul tată și-a îmbărbătat astfel copilul: „Din sângele nostru n-a mai fost nimeni care să-și piardă credința. Dacă este cu putință, mai bine să mori de o mie de ori decât să-ți renegi credința strămoșească pentru a trăi câțiva ani mai mulți pe pământ.”. Copilul, ca renăscut, își puse liniștit gâtul pe tăietor și-i zise călăului : „Vreau să mor creștin: lovește”, iar acesta îi tăie capul. La capătul acestor imagini cutremurătoare pentru sufletul oricărui
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
județul Vâlcea ceremoniile de proclamare a canonizării Sfinților Martiri Brâncoveni, în prezența membrilor Sfântului Sinod și a mii de credincioși, care-și arătau evlavia față de singurul domnitor român care a preferat moartea mucenicească și martirică decât să renunțe la credința strămoșească și autentică, în Iisus Hristos ... În anul acesta - 2014, se împlinesc 300 de ani de la sfârșitul mucenicesc și martiric al Sfinților Brâncoveni, motiv și prilej pentru Biserica Ortodoxă Română, la inițiativa Părintelui Patriarh Daniel, să declare acest an drept unul
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
anumite cărți ale Vechiului Testament, care ni se pretind inspirate, buna cuviință ar trebuii să ne îndeamne, consider eu, să nu-i găsim vinovați de aceste lucruri nedemne: pe Bunul Dumnezeu, pe Profeți, pe Sibile, pe Măicuța Domnului ori Biserica strămoșească sau Națiunea noastră străbună. Sunt cărți cu caracter universal: Geneza și Profețiile, cărți mistice, precum Iov, Psalmii, Ecclesiastul, cărți care reflectă realitatea istorică a unor neamuri, mai ales a celui care se tot vrea ales, cărți didactico-pedagogice și alte scrieri
ÎNTRU SLAVA LUI IISUS HRISTOS, AM DATORIA SĂ RĂSPUND (LUI PAVEL CORUŢ) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351736_a_353065]
-
pragul; În Cristuru e prăpăd! Imnul românesc și steagul Nu se-aud și nu se văd ! Crișul, Mureșul, Târnava Poartă jalea în aval. Nesfârșită e gâlceava; Nu e liniște-n Ardeal. Munții stau să răbufnească; Fiebe galbenul podiș! Vatra sfântă strămoșească E tăiată-n curmeziș. Se anunță o furtună Cu efect devastator: Impostorii vor să pună Pe cultură sigla lor. Atmosfera prevestește Un pericol iminent! Tot ce sună românește Capătă un alt accent. Graiul nostru plâns pe vetre, Legănat de cărărui
VATRA ROMÂNEASCĂ de ELENA ANGHEL în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351856_a_353185]
-
cu 3 publicații editoriale, dornică de a trăi veșnic până când îi va pieri curiozitatea de a decoji cuvinte...precum o spune în versurile sale; Sfidez trecutul ! / Lovesc prezentul ! / Absorb viitorul ! Mihaela Banu ; Poetă, fascinată de multitudinea cuvintelor al graiului nostru strămoșesc. Are în palmares un singur volum de poezii ,, Ne învârtim în cercul vieții,, apărut în anul 2011. Dormi pământ de-o veșnicie / Lasă-mă să-ți scurm țărâna! Să sădesc boabe o mie / Să culeg cu săptămâna . Cristian Bodnărescu ; Are
HAI HUI, PRINTRE CUVINTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351867_a_353196]
-
gentilice venea acum, de-acolo de unde “poporul” s-ar fi așteptat cel mai puțin, de la cei care au “supraviețuit” constrângerii instructiv-educative, adică dela proprii lui fii școliți care s-au reîntors în sânul familiilor cu idei ciudate, străine “așezământului” lor strămoșesc. Abia al doilea război mondial a așezat lucrurile pe făgașul lor aproape de normalitate, te aduni și-ți scuturi închiondurările, găunoasele și pierzătoarele invidii și neînțelegeri, pentru că dușmanul este acum comun și neiertător. În goana după “carne de tun”, după ce autoritățile
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
cheia de boltă a întregii lor filozofii de viață, lăsându-o la o parte pe cea “genetică”, ereditară - conservarea în vederea supraviețuirii și identității comunitare. Trebuie să recunoaștem că apropierea de “civilizație” a adus și noxele alienării și teribilismului, “ornării” tradițiilor strămoșești cu beteluri și zorzoane de extracție cosmopolită, străine spiritului și vocii cult-urilor arhaice, pentru că lipsea “reazemul” credinței creștine, o arhitectură pliată pe interiorul bun și întrucâtva receptiv la smerenie și disciplină a minții, a sănătății fizice. Noile împrejurări și
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
timp un bun păstrător al Tradiției și un păstor receptiv la noile probleme apărute în societate. Era elegant și ordonat, ospitalier și erudit. Un preot distins al cultului ortodox și un om al culturii înțelepte, un slujitor al Bisericii noastre strămoșești și al poporului român ... Preacuviosul Părinte Petroniu Tănase a fost un om al bucuriei, al seriozității și discreției, un om care și-a propus să înmulțească seriozitatea și conștiinciozitatea și credem că a reușit cu prisosință. Darul deosebit al Părintelui
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A DOI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/351966_a_353295]
-
datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului, seriozității, sincerității, profunzimii și înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și (de) oameni, a atașamentului său față de țara aceasta românească și de Biserica ei cea strămoșească!... Parcurgând viața și biografia acestui părinte duhovnicesc constat, cu uimire și admirație, tăria lui de caracter și verticalitatea cu care a fost înzestrat acest contemporan al nostru în fața căruia noi nu suntem altceva decât niște oameni supuși vremurilor acestui veac
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A DOI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/351966_a_353295]
-
bucuria miracolului, șnururi de lână roșie. Se cunoaște că slavii au venit pe teritoriul țării noastre, ca popor migrator, în perioada celui de al VII-lea secol al erei noastre, peste tot ceea ce dacii dețineau ca ceremonialuri și vechi tradiții strămoșești. Cert este că ritualul nuntirii, în special cel al vestirii, nu puteau să fie decât obiceiuri ale unui popor stabil, cum erau dacii, și nicidecum ale unui neam migrator, ca slavii. Tradiția nuntirii, a pregătirii tainelor căsătoriei prin pețire, era
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
făcut înconjurul grădinii din fața Ateneului Român și ne-au vestit că ne-au adus solie de „bună pace” de la bădița Mihai că, de acolo... din lumea Lui, ne păzește și ne călăuzește pe drumul luminos al culturii și credinței noastre strămoșești. Fie-mi îngăduit să trec în revistă câteva momente de la această procesiune a iubitorilor de poezie, a îndrăgostiților de Eminescu. Luceafărului poeziei românești, Mihai Eminescu, a fost sărbătorit la Ateneul Român de „Liga Culturală a Românilor de Pretutindeni”, unde și-
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352357_a_353686]
-
ea tu ne-ai adus prinos În sat biserica în veacuri să ne ție. Și unde-a fost tot negura mai grea Ai răsădit un crin să înflorească. Lumină caldă-ai picurat din stea, Crucea ai pus-o-n glia strămoșească. Atlet moldav, întru Hristos atlet De veste-ai dat și groază-n păgânime. În fiecare schit trăia câte-un ascet Ce scria predoslovii peste țintirime. Și era frig prin curțile domnești Dintr-o sfioasă-ngenunchiată Europă Din cruce pavăză-ai făcut
ATLET MOLDAV (SELECŢIUNE), AUTOR EMILIAN MARCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352379_a_353708]
-
în toate, Atlet moldav te știu cât pe pământ Moldovei ești lumină și dreptate. Și unde-a fost negura mai grea Tu ai sădit un crin să înflorească. Lumină caldă-ai picurat din stea Și crucea pavăză e-n glia strămoșească. P.S. Ambele poezii prezentate sunt așternute în primele pagini ale volumului ATLET MOLDAV, publicat de poetul Emilian MARCU în anul 2003 (Timișoara) și republicat (Ediția a II-a revăzută și adăugită) în anul 2012 (Iași). Este singurul volum publicat după
ATLET MOLDAV (SELECŢIUNE), AUTOR EMILIAN MARCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352379_a_353708]
-
lemnul, sarea, hârtia, metalul. Privit în ansamblul său, Târgul de Sfântul Ilie de la București oferă o imagine a părții trainice și frumoase a României, a acelui nucleu care a rămas neschimbat de-al lungul timpului, alcătuit din: legătură cu pământul strămoșesc, dorință de a crea, de a schimba și adapta într-un stil original, de a asocia, de a se bucura de răsplata pentru lucrul bine făcut. Cât timp vor exista oameni asemenea celor cunoscuți la acest târg și alții asemenea
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
totu-n noi când vin toamnele tărcate cu vântoase și cu ploi, în amurg de Transilvanii cu Avram Iancu prin munți, s-a topit auru-n țarini cu bătrânii cei cărunți. alții vin să răscolească după aur și argint, glia noastră strămoșească ce miroase-a mărgărint, căci de la romani încoace tot străinul ne-o cam coace, vine ca o pâlpâire sub pretextul că ni-i frate și ne fură pe la spate țarina și din bucate. doamne, vorbele sunt mute, cine stă să
CÂNTEC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352477_a_353806]
-
cu titlul: « Ortodoxia și Statul în România, sub regimurile totalitare » 26 - 28 Februarie 2011, am participat în municipiul Roman, județul Neamț, la ediția a XV - a Simpozionului Internațional « Mitropolitul Visarion Puiu - mare cărturar, apărător a culturii străbune și a legii strămoșești », organizat de către Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, unde am susținut referatul cu tema: Câteva considerații istorice despre Mitropolia Ortodoxă Română a Basarabiei - trecut, prezent și perspective » 06 Iunie 2011, am participat la Drobeta Turnu Severin, la Simpozionul Național « Mehedinți - istorie, cultură
CURRICULUM VITAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352492_a_353821]