2,445 matches
-
Lina o maltrata; ea nu se putea apăra, de nici unul. Dezgustat repede de orice ocupație, Lică neglijase curmei comisionul de la Galați. Cum nu se putuse deprinde cu regimul conjugal, duduia Mari se întorsese la clientelă, și școala de infirmiere se strămutase la Mogoșoaia. Pentru Lina vecinătatea Siei - deși n-o vedea - se dovedea apăsătoare. Era timpul când menajul Rim ajunsese la mizeria unor certuri acute. Viața pentru buna Lina devenise nesuferită. Profesorul se răzbuna ele dureri reale și imaginare, persecutînd-o. Lică
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Fecioară nesocotită!" își zise cu severitate. în spatele lui, gemenii se adăposteau ca fugăriți. Muzica le căzuse ca un rechizitoriu. Se întrebau mereu laolaltă în gânduri suspecte: Ei sunt care au ucis-o? și la orice mișcare a lui Rim se strămutau în umbra lui, complici nedezlipiți și spectri ai nenorocirii. Așa ascunși, scăpară de ceremonia rămasului bun de la Sia. De altfel, nimeni acum afară de preoți nu se mai ocupa de salutul de pe urmă. Odată ipnoza muzicei risipită, toți se strecurau lin
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
emoționantă. Marcian crispa cu nervozitate pumnul pe genunchiul docil. La murmurul vag al mersului se amestecă un mic gemet de durere și consimțire al Elenei. Atunci Marcian, tot nemișcat, dar acum nemișcat printr-o încordare desperată, ca să nu i se strămute cumva povara, simțindu-și obrazul fibros din efortul de a nu se dezlipi de cellalt, fixă, cu ochi de asasin, umerii lemnoși ai șoferului. Pe tot parcursul, omul acela nu clintise .. dacă tocmai atunci s-ar fi întors spre dînșii
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
și au locuit în cetățile ei. 25. Cînd au început să locuiască aici, nu se temeau de Domnul, și Domnul a trimis împotriva lor niște lei, care-i omorau! 26. Atunci au spus împăratului Asiriei: "Neamurile pe care le-ai strămutat și le-ai așezat în cetățile Samariei nu cunosc felul în care să slujească Dumnezeului țării, și El a trimis împotriva lor niște lei care le omoară pentru că nu cunosc felul în care trebuie să slujească Dumnezeului țării." 27. Împăratul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
Israel, în Templul Domnului, cum spusese Domnul. 14. A dus în robie tot Ierusalimul, toate căpeteniile și toți oamenii viteji, în număr de zece mii, cu toți teslarii și fierarii: n-a mai rămas decît poporul sărac al țării. 15. A strămutat pe Ioiachin la Babilon; și a dus robi din Ierusalim la Babilon pe mama împăratului, pe nevestele împăratului și pe dregătorii lui, și pe mai marii țării, 16. pe toți războinicii, în număr de șapte mii, și pe teslari și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
de ce caută să cucerească o țară care hrănește așa de rău pe locuitorii ei. Deși Geții se află și după acest răstimp «locuind ambele maluri ale Istrului» cum spune Strabon și Cassius, totuși centrul de greutate al statului lor se strămutase fără îndoială la nordul fluviului, după cum mărturisesc tocmai tot acei scriitori. Așa Strabon ne spune că «latura Germaniei care vine dincolo de Elba, o țin într-una Suevii; după ei începe regiunea Geților, care se întinde spre sud până la fluviul Istru
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Germaniei care vine dincolo de Elba, o țin într-una Suevii; după ei începe regiunea Geților, care se întinde spre sud până la fluviul Istru» că «din aceste regiuni de dincolo de Istru (pentru noi de dincoace) de la Geți, Aelius Catus ar fi strămutat 50,000 oameni în Tracia. Tot el arată că «fluviul Maris se aruncă în Dunăre trecând prin țara Geților; de asemenea arată și Dio Cassius, care însă, după cum vom vedea, amestecă pe Geți cu Dacii. La această strămutare tot mai
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
spune lămurit că «regiunea întreagă care se așterne între Istru și Boristene, în cea dintâi parte a ei este pustia Geților; apoi incep Tirigeții și după aceștia Iazigii Sarmați, care se mai numesc și basilei adică regești.» Acești Iazigi se strămută după aceea către Nistru și Pont și mai târziu, tocmai pe timpul împăraților romani, trec o parte din ei peste Carpații moldovenești în Dacia și se așează aici sub numele de Iazigi Metanasti, locuind chiar atunci cel mai departe spre apus
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
fost susținută dintre învățații români de Ioan Maiorescu și Obedenaru, precum și de mai mulți Francezi dintre care cel mai nou este d-1 de Rosny. Argumentul principal al partizanilor acestei teorii este că Celții au rătăcit și prin orientul Europei, strămutându-se până în Asia, unde alcătuiesc poporul Galaților. Deși acest fapt este netăgăduit, el nu este îndestulător pentru a dovedi originea celtică a popoarelor de la Dunăre. Cel mult s-ar putea induce o înrâurire celtică asupra lor. Cât despre apropierile limbistice
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ultimele neamuri izvorâte din adânca Asie ca dintr-o nesecată fântână. III ORGANIZAREA GEȚILOR ȘI A DACILOR 1. VIAȚA MATERIALĂ Geții și Dacii, care trăiau pe jumătate nomazi cât timp stătură la sudul Dunării, trec la viața așezată când se strămută la nordul fluviului. Devenind agricultori ei se organizază într-un stat, care ia forma neapărată tuturor statelor începătoare, absolutismul monarhic. La începutul traiului lor la nordul Dunării Geții avură precumpănirea, și autorii vechi ne vorbesc de regii lor într-un
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
în patria lui, el îniință acolo o așezare în carea aduna pe fruntașii cetățeni, le dă mese și în timpul ospățului învăța că acei pe care-i primea la masa lui nu ar fi niciodată să moară, ci ar fi numai strămutați într-un loc unde s-ar bucura pentru vecie de toate bunurile dorite; pe când îi învăța astfel, puse să i se zidească în taină o cameră subpământeană și când ea fu sfârșită, dispăru și se retrase în acea ascunzătoare, unde
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
-și tarâmul de operațiune, după cum una sau alta din acesta provincii erau mai lipsite de armată de apărare, deveneau pe fiece zi mai îndrăzneți în loviturile lor. Romanii îi atacă într-un rând chiar peste Dunăre, prin Aelius Catus, și strămută pe râpa dreaptă a fluviului vreo 50,000 de oameni, care dispar curând în sânul poporației de aceeași rasă ce locuia aici.Strămutarea o făcuse spre a spori numărul poporației transdanubiene, după cum vom vedea mai jos. În anul 6 d.
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
timpul lui Vespasianus (69-70), Dacii urmează înainte a neliniști provinciile romane așezate pe malul drept al Dunării, ceea ce împinge pe acest împărat a repeta operația executată cu câțiva ani mai înainte, de Aelius Catus. Anume propretorul Moesiei, M. Plautius, mai strămută încă vreo sută de mii de Geți de pe malul stâng al Dunării pe acel drept. O inscripțiune a timpului său ne spune că «legatul propretorul Moesiei au transportat aici mai mult de o sută de mii dintre transdanubieni, spre a
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
împotriva lor. Amintim de la început observația făcută și mai sus, că Traian nu putea pătrunde în Dacia, decât pe căile bătute și umblate ale acelor timpuri. Prin urmare, dacă el și-a schimbat calea de atac, a trebuit s-o strămute pe una din celelalte două pe care tabula Peutingeriană le arată ca ducând din Moesia în Dacia. Am văzut însă că afară de calea pe la Viminacium, mai erau una pe la Taliatis în fața stațiunii Tierna și alta pe la Egeta-Drubetis. Pe una din
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Ileana Cosânzeana de o prăpădea din ochi. Ileana i-o zis: - Nu se poate să mă iei pe mine, dar du-te și ia pe fata ceea ce ai scăpat-o de balaur. Așa avea o vorbă de n-o putea strămuta nimeni; au ascultat-o și s-a pornit acolo. Când a ajuns, fata tocmai atunci se cununa. {EminescuOpVI 361} {EminescuOpVI 362} {EminescuOpVI 363} PROVERBE ROMÎNEȘTI SERIA I 1Ai îmblat cât ai îmblat, dar acum ți s-a-nfundat. 2Ai înghițit
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
un Vergiliu ce îl face pe Corto să intre în împărăția alchimiei și a Graalului. Drumul către casa lui Hermann Hesse se dovedește a fi mai lung decât oricine ar fi putut anticipa. Ocolul pe care Corto îl parcurge îl strămută pe acesta în decorul fabulatoriu al lui Parsifal și Klingsor. Vedenia pe care o are Corto, în așteptarea lui Hesse, este premonitorie. Apariția personajului din textele lui Wagner și von Eschenbach, Klingsor, anunță că intrarea către universul mitului i s-
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
ani s-a schimbat totul”. Pe bunicul l-au închis din nou trei ani, luându-i întreaga avere la colectiv. Observator atent, Fănel mărturisește că de pe acum adună material pentru Vocea manuscrisului. Are material bogat despre miile de arestați și strămutați în Bărăgan. Tineretul pleacă în masă la oraș, impulsionând industria, astfel urmând distrugerea sistematică a satelor românești. În epoca de aur mult trâmbițată, caldarâmul străzilor e bătătorit de tartorii roșii, secera și ciocanul se afundă în sânge, sărăcia, teama, frigul
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
zâmbit. — Tatuajul pe care-aș vrea să mi-l fac e un smochin minunat. Însă, spre deosebire de alți copaci, ăsta e cu capul În jos. Smochinul meu e cu rădăcinile În aer. Își Înfige rădăcinile În cer, nu În pământ. E strămutat, dar nu rătăcit. Au rămas cu toții tăcuți câteva clipe privind lumina pâlpâitoare a lumânării de pe masă. — Numai că smochinul... Mătușa Zeliha a aprins ultima țigară din pachet și fără să vrea a suflat fumul În direcția Asyei. — Smochinul e un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
cine-cluburilor din departamentele Vaucluse și Drôme, În perioada În care locuiam la Avignon, iar apoi pe cele din Bruxelles și din Brabantul valon, cînd tata și-a Închis a treia și cea din urmă librărie a Platanilor pentru a-și strămuta Întreaga familie În fosta capitală a departamentului Dyle, devenită Între timp capitala regatului Belgiei, un oraș pe care Ludovic al XIV-lea l-a asediat: mă informasem pe cît putusem, răsfoisem cărți precum Napoleon Bonaparte și Belgia, Sfîrșitul regimului spaniol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
riscante, trimise în figura placidă a bunului-simț public”. Caracterul publicitar al mișcării e subliniat cu o maliție abia perceptibilă: „«Dada» însă avea un scop și l-a ajuns scandalul și un renume intercontinental, cu orice preț. A izbutit să se strămute din Zürichul cu locuitori lesne buimăciți în Parisul ager la minte, în Parisul care totuși s-a alarmat”, iar „mistificarea” cu răsunet internațional este „capitalizată” în beneficiu românesc: „Maestrul e un june bucureștean care și-a lansat școala și pseudonimul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Râu în Brazilia, în Mato Grosso, lung de 1980 km, cel mai mare afluent al Amazonului. Pe cursul superior al acestui râu, din inițiativa antropologilor de la Vilas Boas, în 1961, s-a înființat Parcul Național Xingú, în care au fost strămutate diverse triburi indigene (n. tr.). Călugări din congregația clericilor desculți ai Sfintei Cruci și a Patimilor Domnului Nostru Iisus Hristos, întemeiată în 1720 de misionarul italian San Paolo de la Croce. Proprietari funciari, (în portugheză, în orig.). Noi, în portugheză în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
aplaudată cu mai multă căldură de Dumnezeu. Scunzii zvoniseră de exemplu despre lungani că nu aveau inimile îngrozitor de curate. Lunganii, în schimb, jurau că Adevăratul Sfânt Pontif nu se mai desprindea din rugăciune, cerând doar binecuvântata îndrumare cum să-i strămute pe scundaci în Africa, pe motiv că nu se apropiau suficient de Creator. Acesta era doar unul dintre miile de pretexte de zînzanie. Spre dovadă, Robin a mai fost hăcuit și pentru necuviința de-a nu-i plăcea carnea de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
fi fiind el, Freud, un "vechi liberal", asemenea tuturor pionierilor acestui domeniu. Și este astfel într-un mod cît se poate de coerent, în special în locurile în care caută să răstoarne toți idolii care sufocă spiritul acestui veac. El strămută ideile psihologiei mulțimilor într-un mediu social diferit, făcînd din ele o critică a unei societăți preocupate de revoluție. Prima generație, cea a lui Tarde și Le Bon, insista asupra elementului conservator al maselor, pavăză împotriva revoluțiilor. Noua generație, mai
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
petreceri de mulțămire... le-am pierdut... numai gîndul, ce mă arde, mă muncește... mi le sfetește...”). Mai există un timp verbal În poezie și acela este timpul promisiunii: viitorul („giurămînt iți fac... că și ceriul și pămîntul de s-or strămuta, Zulnie, eu nu mi-oi schimba cuvîntul”). Traduse În gramatica afecțiunii, timpurile lui Conachi sînt următoarele: prezentul (timpul durerii, al absenței, al fugii; timpul bocetului, timpul prefăcătoriei, seducției și timpul scriiturii); trecutul, care, de regulă, este timpul petrecerii și al
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
1980 Ieri a fost o zi de stabilizare (ne-am mutat la hotelul "Cindrelul"), de plimbare și somn. Am eliminat deci toxinele Bucureștiului și, într-o clipă de entuziasm păltinișean, Andrei a aruncat o vorbă: "Ce-ar fi să ne strămutăm toți trei (id est cu Victor) la Sibiu?" Împărtășit, gândul acesta a făcut explozie în mintea lui Noica, și seara ne citea scrisoarea către Mircea Tomuș, redactorul-șef al revistei "Transilvania", prin care îi cerea acestuia să-l însoțească la
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]