969 matches
-
pun apoi la păstrare în poduri, întinse în straturi subțiri. Oamenii și în special copiii se dau în vânt după asemenea gorgoase. Prunele uscate sau afumate sunt pregătite de gospodine cu costiță de porc afumată. Mihăiță porni spre casă ținând strachina plină cu amândouă mâinile și după ce intră o puse pe masă lângă oala cea mare. în timp ce ei erau ocupați cu adusul prunelor, bunica Ruxanda vorbi pe îndelete cu nepoata-sa Emilia, trecând în revistă muncile și trebile din gospodărie și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ați întârziat atâta. Lasă, că mai veniți voi și mai vorbim atunci să ne aducem aminte de alte întâmplări și oameni cu care am viețuit. Emilia și Mihăiță au spus sărut mâna și le-a urat noapte bună, apoi luară strachina cu prune și scrijele și oala cea cu două torți în care aduseseră laptele, au ieșit pe ușă și luară drumul către casă. Noaptea era caldă și luminată de o lună strălucitoare ce se ridica pe deasupra crucii de la biserica din
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
politica, mai afli și cum merge piața... Maria puse masa. Răsturnă mămăliga pe fund, Costache tăie niște felii de pâine și le puse pe masă la îndemână, apoi Maria turnă cu un polonic mare borș de pasăre cu tăiței în străchinile smălțuite din fața fiecărui mesean. Nu pierdu prilejul s-o laude pe Maricica care tăiase foarte fin tăițeii cu ou. înainte de a se așeza la masă, moș Negruș, fiind cel mai în etate rosti rugăciunea apoi se rostuiră pe scaune și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de la Bălgrad) și cu vîrf, căci cu ce măsură veți măsura, cu aceea vi se va măsura”. Dacă li l-aș citi, copiii mei n-ar înțelege despre ce fel de operațiune e vorba. Ei nu știu ce înseamnă să împrumuți o strachină de făină. În schimb, mie fiecare cuvînt din cele citate îmi trezește amintiri. Împrumuturile erau însoțite mereu de următoarea condiție: „Vezi să mi-o dai la fel!” Prin „la fel” se înțelegea ca făina să fie de aceeași calitate, în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
făină. În schimb, mie fiecare cuvînt din cele citate îmi trezește amintiri. Împrumuturile erau însoțite mereu de următoarea condiție: „Vezi să mi-o dai la fel!” Prin „la fel” se înțelegea ca făina să fie de aceeași calitate, în aceeași strachină, la același nivel. În „vremea foametei”, dar și mai apoi, asemenea atenționări erau la rigoare. Nimănui nu-i plăcea să fie „chiorît”, înșelat, păcălit. Cazurile contrare, urmate de sfadă, nu erau rare. S-a întîmplat ca mama să împrumute pe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
-i plăcea să fie „chiorît”, înșelat, păcălit. Cazurile contrare, urmate de sfadă, nu erau rare. S-a întîmplat ca mama să împrumute pe cineva cu făină măruntă, iar acela să-i restituie o făină mare, ca de crupe, să dea strachina bătucită și s-o primească înfoiată, s-o dea cu vîrf și să-i fie dată înapoi rasă etc. La rîndul lor, și părinții mei au fost nevoiți să se împrumute, îndeosebi cînd nu funcționa moara. Într-o zi m-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
înfoiată, s-o dea cu vîrf și să-i fie dată înapoi rasă etc. La rîndul lor, și părinții mei au fost nevoiți să se împrumute, îndeosebi cînd nu funcționa moara. Într-o zi m-au trimis pe mine cu strachina la vecinul din fundul grădinii. În timp ce mi-o umplea, moș Gheorghe mi-a comentat fiecare mișcare de-a sa. După aproape patru decenii, nici azi nu i-am uitat monologul: „Uite ce făină-ți dau (a luat din ea cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ai riscat cu vorba și ai vrut să riști și cu fapta. Trupuri cu capul la subțioară, burți nesătule, funduri lățite, lăcuste, pleavă, gunoi ambalat estetic. Suprema lor dorință e realizarea „micului confort”: trei grade în plus la căldură, o strachină mai plină, un pol adăugat la pensie etc. Faptul că stau zilnic la cozi nu i jignește, subestimarea nu-i doare; suspiciunile nu-i deranjează. Mîndrie, demnitate, libertate, astea-s amintiri vagi, visuri deșarte, din tinerețe. În timp ce tu tremuri gîndind
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cazul „descîntecu lui de boală grea”, cel care trebuia administrat bunicii, ritualul cerea următoarele: „Cineva din familia bolnavului duce vrăjitoarei, mergînd de-a-ndărătelea și fără să vorbească cu nimeni pe drum, un ulcior cu apă neîncepută. Vrăjitoarea toarnă apă într-o strachină de lut în care are un mănunchi de busuioc, din trei pînă la cinci fire, legate cu sfoară din coji de tei. Pune în focul din vatră, care nu se stinge niciodată, trei potcoave de fier găsite în zilele de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
trei pînă la cinci fire, legate cu sfoară din coji de tei. Pune în focul din vatră, care nu se stinge niciodată, trei potcoave de fier găsite în zilele de luni, miercuri, vineri. După ce acestea se înroșesc, le stinge deasupra străchinii cu apă neîncepută, stropind-o pe fiecare cu mănunchiul de busuioc. În același timp șoptește cu o voce jalnică: «Eu nu sting potcoavele, / Ci săgetăturile / Din cap, de sub cap; / Din dinți, din măsele, / Din toate încheieturile rele, / Sting diocherile/și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
altă mănăstire, Surpatele, și apoi am descins la Culele de la Măldărăști care ne-au încântat prin simplitatea lor monumentală, prin puritatea arhitecturală și rafinamentul arhaic. La întoarcere, am oprit pe marginea drumului la ieșirea din Horezu pentru a ne cumpăra străchini de lut. Am ajuns la Vâlcea seara descizând nu la casa de sub Cetățuie, ci la „Cula” doctorului Dubinciuc care ne aștepta cu grătarul încins și micii pregătiți pentru a petrece o seară de pomină cu cântece și prietenie. Deși obositoare
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
bine cum funcționează acest mecanism, am să recurg la o analogie, citând o poveste, la propriu. Cică vulpea a invitat la ospăț pe vecinul cocostârc. A pus pe masă o mâncare bună, Îmi imaginez pui, dar de baltă, Într’o strachină Întinsă, din care cocostârcul, cu ciocul său lung, nu putea culege nimic; În schimb vulpea, cu botul scurt, a lempăit totul. Scena s’a repetat, de data aceasta acasă la cocostârc, eroul fiind un ulcior, din care botul scurt al
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
lung, nu putea culege nimic; În schimb vulpea, cu botul scurt, a lempăit totul. Scena s’a repetat, de data aceasta acasă la cocostârc, eroul fiind un ulcior, din care botul scurt al vulpii nu putea apuca nimic. Să traducem: strachina, Întinsă, adică joasă, e un mediu cu potențial redox scăzut, din care, deși bogat Înzestrat, nu se poate Înfrupta decât organismul cu potențial redox pe potrivă, mic, adică vulpea cu botul scurt, mai precis animalul. Ulciorul, Înalt, e un mediu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
substanțe ce pot mima proprietățile celor folosite de Viață pentru integrarea sa, acele substanțe alelopatice secretate de orice element al biosferei. Vă rog să ascultați acum o poveste: Imaginațivă doi convivi asezați de o parte și de alta a unei străchini cu mâncare. Pentru amândoi, strachina e oarecum peste mână. Dacă unul trage strachina spre el, va lua desigur două linguri În vreme ce celălalt doar una. Încetul cu Încetul, primul se va Îngrășa; celălalt va slăbi și cine știe... Dar dacă la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
celor folosite de Viață pentru integrarea sa, acele substanțe alelopatice secretate de orice element al biosferei. Vă rog să ascultați acum o poveste: Imaginațivă doi convivi asezați de o parte și de alta a unei străchini cu mâncare. Pentru amândoi, strachina e oarecum peste mână. Dacă unul trage strachina spre el, va lua desigur două linguri În vreme ce celălalt doar una. Încetul cu Încetul, primul se va Îngrășa; celălalt va slăbi și cine știe... Dar dacă la strachina cu mâncare contribuie amândoi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
substanțe alelopatice secretate de orice element al biosferei. Vă rog să ascultați acum o poveste: Imaginațivă doi convivi asezați de o parte și de alta a unei străchini cu mâncare. Pentru amândoi, strachina e oarecum peste mână. Dacă unul trage strachina spre el, va lua desigur două linguri În vreme ce celălalt doar una. Încetul cu Încetul, primul se va Îngrășa; celălalt va slăbi și cine știe... Dar dacă la strachina cu mâncare contribuie amândoi? Unul cu alimentele, altul cu focul? Atunci, cel
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu mâncare. Pentru amândoi, strachina e oarecum peste mână. Dacă unul trage strachina spre el, va lua desigur două linguri În vreme ce celălalt doar una. Încetul cu Încetul, primul se va Îngrășa; celălalt va slăbi și cine știe... Dar dacă la strachina cu mâncare contribuie amândoi? Unul cu alimentele, altul cu focul? Atunci, cel care a acaparat strachina și l’a Înfometat pe celălalt va fi la rândul lui Înfometat. Să spun acum că acei convivi sunt segmentele autotrof, respectiv heterotrof ale
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
lua desigur două linguri În vreme ce celălalt doar una. Încetul cu Încetul, primul se va Îngrășa; celălalt va slăbi și cine știe... Dar dacă la strachina cu mâncare contribuie amândoi? Unul cu alimentele, altul cu focul? Atunci, cel care a acaparat strachina și l’a Înfometat pe celălalt va fi la rândul lui Înfometat. Să spun acum că acei convivi sunt segmentele autotrof, respectiv heterotrof ale biocenozei. Este evident că nici unuia nu trebuie să-i fie prea apropiată strachina, adică mediul trebuie
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
care a acaparat strachina și l’a Înfometat pe celălalt va fi la rândul lui Înfometat. Să spun acum că acei convivi sunt segmentele autotrof, respectiv heterotrof ale biocenozei. Este evident că nici unuia nu trebuie să-i fie prea apropiată strachina, adică mediul trebuie să fie egal depărtat din punct de vedere redox, pentru a evita prăbușirea echilibrului și implicit dispariția biocenozei. Și așa am pus degetul pe rană: acei poluanți informatici acționează la acest nivel, al reglării redox din cadrul biocenozei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
urmă, tot natura hotărăște. “Radiosfera”, 21 octombrie 1996, ora 12,07 103. Oameni și veverițe la cules Ce veți fi zicând astăzi, ascultându-mă? Poate: iar mănâncă ăsta ciuperci! Mărturisesc, drept pretext al subiectului de astăzi, că-mi plac În strachină, dar În natură mai abitir. Căci ciupercile se culeg, sunt “obiectul muncii” uneia dintre ocupațiile primordiale ale omului, lângă vânătoare și pescuit - tot un fel de vânătoare... sau poate de cules, deci o formă intermediară. Însă, rând pe rând, vânătoarea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Și l-am întrebat: "moșu Ghioghi, ce ai făcut de ai atâta carne ? ". Iar el mi-a răspuns: Am tăiat cucoșul cel mare ". Și nu mult după aceia taie și mama cucoșul cel mare și abia s-a umplut o strachină. Și atunci i-am spus mamei: "Mamă, Bușmei când taie cucoșul cel mare umple o covată de carne, nu ca mata, o strachină ". Apoi de, a zis mama Bușmei îi chiabur ". Gavril Veleșcă De la deal de casa lui Bușmei, sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Și nu mult după aceia taie și mama cucoșul cel mare și abia s-a umplut o strachină. Și atunci i-am spus mamei: "Mamă, Bușmei când taie cucoșul cel mare umple o covată de carne, nu ca mata, o strachină ". Apoi de, a zis mama Bușmei îi chiabur ". Gavril Veleșcă De la deal de casa lui Bușmei, sub o mare râpă, era o căsuță foarte mică. Și cu ferestrele cât îi băga pumnu. Era lipită cu lut dar nu era văruită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
nu-i făcut să stea în primele rânduri. Prin vocație, el este de partea celor slabi și a perdanților. Expus tuturor calomniilor și tuturor manifestărilor de dispreț. Cu atât mai mult cu cât el are ca misiune să calce în străchini. Deci nu vă temeți de ei, căci nimic nu este acoperit care să nu iasă la iveală și nimic ascuns care să nu ajungă cunoscut. Ceea ce vă grăiesc la întuneric, spuneți la lumină și ceea ce auziți la ureche, propovăduiți de pe
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cuvânt care ar fi trecut la sud de Dunăre unde slavii au format din el grozden, și pe ravac, „împrumutat de la români de sârbi”. Alte etimologii propuse de Hasdeu: harag „ne vine directamente de la greci”, la fel bute, putină și strachină; prima origine a cuvântului butaș ar fi germană, dar „el a trebuit să pătrundă la români prin intermediul unei limbi neolatine, probabil a celei italiene; liurcă (vin rău și stricat) „este singura vorbă de proveniență germană”, slava liturgică l-a dat
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
fr. tonneau „recipient de lemn asamblat din doage și prins cu cercuri”, de germ. Fasstonne „butoi, geamandură”. Putină și putinei nu pot fi separate de istoria românească a formelor bute, butoi, botă, butuc etc., fiind și ele făcute de butnar. Strachină este cuvânt românesc cu baza în latină. Fără sufixul -ina ajungem la (ex)traho „a scoate, a extrage”. În latină era și trua „lingură”, cf. fr. trou „gaură, adâncitură”, rom. (în)tru. Liurcă, liur (vin prost) își are cel mai
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]