1,462 matches
-
are o natură iluzorie. Transformativiștii văd în globalizarea financiară o puternică forță transformatoare a soc ietăților, a instituțiilor de guvernare și a ordinii mondiale, un proces isto ric de durată, contradictoriu și modelat de factori conjuncturali, care duce la o stratificare globală de so cietăți și comunități tot mai angrenate în ordi nea globală și, pe de altă parte, de societăți și comunități tot mai marginalizat e, la ruperea relației dintre su veranitate, teritorialitate și puterea statală. De finită ca proces
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
O diferențiere a aces tui proces de cele de localizare, naționalizare , r egionalizare și internaționalizare duce, firesc, la definirea conceptului de globalizare financiară nu ca stare singulară, ci ca proces sau set de proces e t eritoriale de structurare și stratificare globală a relațiilor și tranzacții lor financiare, g ene rator de fluxuri f inanciare și rețele transcontinentale sau interregionale de activitate, interacțiune și exercitare a puterii. Între definirea globalizării financiare ca fenomen ce exprimă dez voltarea relațiilor financiare și economice
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
din vetrele satelor și comunelor, fragmentează și mai mult terenurile parcelate prin reîmproprietăriri ciunte. Potențialul agricol scade, cresc focarele de multiplă poluare prin betoane, sticlă și lindab-uri care încălzesc atmosfera. Necontrolat și nesancționat de oficialități potrivit normelor, fenomenul amplifică stratificarea socială polarizată, individualismul și invidia ruinătoare. Nu întâmplător, sondajele indică adâncirea distanțelor dintre parlamentarii și guvernanții care dau tonul izolaționismului cu "casele" lor de vacanță pe munți, dealuri ori pe litoral ("gândirea negativă"), și alegătorii tot mai derutați de accentuarea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
mai apare ca o hieroglifă misterioasă și amenințătoare a unei forme de deviaționism, de perversitate, de abatere de la normă. Paciurea își concepe himerele ca pe niște forțe în acțiune, care prezidează creația. Blocul pe care se înalță Himera văzduhului conține stratificările unor ritmuri, ale unor raporturi armonice. Picioarele foarte subțiri pe care corpul de elongație indefinită se înalță fac un contrast cu gâtul, mult mai puternic, și el în extensie. Întregul corp tinde în sus după o lege secretă, iar forma
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
constituite. Cadrul teoretic Fenomenul elitist a suscitat intense dezbateri în literatura de specialitate. Am considerat oportun ca, pe lângă discuția cu privire la instituționalizarea parlamentară în spațiul post-comunist, să punctăm câteva elemente ale conceptului de elită în contextul mai larg al discuției cu privire la stratificare. Elite și stratificare Unul dintre cele mai vizibile efecte ale stratificării este reprezentat de existența unui grup de indivizi redus numeric care se bucură de poziții ce le conferă dreptul de a decide asupra resurselor sau de a tranșa diferite
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Fenomenul elitist a suscitat intense dezbateri în literatura de specialitate. Am considerat oportun ca, pe lângă discuția cu privire la instituționalizarea parlamentară în spațiul post-comunist, să punctăm câteva elemente ale conceptului de elită în contextul mai larg al discuției cu privire la stratificare. Elite și stratificare Unul dintre cele mai vizibile efecte ale stratificării este reprezentat de existența unui grup de indivizi redus numeric care se bucură de poziții ce le conferă dreptul de a decide asupra resurselor sau de a tranșa diferite conflicte valorice existente
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de specialitate. Am considerat oportun ca, pe lângă discuția cu privire la instituționalizarea parlamentară în spațiul post-comunist, să punctăm câteva elemente ale conceptului de elită în contextul mai larg al discuției cu privire la stratificare. Elite și stratificare Unul dintre cele mai vizibile efecte ale stratificării este reprezentat de existența unui grup de indivizi redus numeric care se bucură de poziții ce le conferă dreptul de a decide asupra resurselor sau de a tranșa diferite conflicte valorice existente la nivel social (Lasswell 1965; Lenski 1966; Putnam
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
determine caracteristici comune ale membrilor săi, interese și preferințe comune. Mai târziu, alți autori recunosc conceptului de "clasă politică" potențialul său paradigmatic chiar dacă accentele cad diferit. De pildă Mattei Dogan (1995) considera că, deși din punct de vedere sociologic, al stratificării sociale, clasa politică nu este o clasă socială, lipsindu-i coerența internă, totuși, clasa politică continuă să aibă rolul cel mai important, aceasta fiind cea care coordonează activitățile unui stat și face ca sistemul politic în ansamblul său să funcționeze
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
193-214. Lasswell, Harold D. 1965. "The Study of Political Elites" in Harold D. Lasswell și Daniel Lerner. World Revolutionary Elites. Studies in Coercive Ideological Movments. Massachusetts: The M.I.T. Press, Cambridge. Lenski, Gerhard. [1966] 2002. Putere și privilegii. O teorie a stratificării sociale. Timișoara: Editura Amarcord. Linek, Lukáš and Zdenka Mansfeldová. 2007. "The Parliament of the Czech Republic, 1993-2004". The Journal of Legislative Studies 13(1): 12-37. Marx, Karl si Friedrich Engels. 1958. Opere. Vol 4. București: Editura Politică. Michels, Roberto. [1914
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
domeniul meseriilor (croitori, căciulari, ciubotari, cizmari, argintari etcă sau al micului comerț. Dealtfel, profesia a devenit un nume patronimic al meseriașilor evrei în foarte multe cazuri: Croitoru, Ciubotariu, Argintaru, Căciularu, Covrigaru etc. O statistică din anul 1880 ne indică următoarea stratificare profesională a comunității evreilor băcăuani: din totalul de 6.122 evrei băcăuani (48% din totală 350 practicau meserii, 442 erau comercianți, 120 erau liber profesioniști, iar 409 erau muncitori manuali și oameni fără profesie. Treptat, numărul negustorilor și meșteșugarilor evrei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
experiențe vizionare în capcana propriei declarații, evitând să ia în calcul tocmai propria subiectivitate perceptiva, astfel încât obiectul descris nu poate fi decât o versiune personalizată a originalului? Blake caută să se salveze, în extremis, de la acest paradox făcând apel la stratificarea percepției vizuale: ar exista, astfel, un ochi obișnuit, "vegetativ", care este supus erorii (caz în care teza lui Goodman este valida), dar și un ochi superior, privilegiat, care se manifestă în timpul experienței vizionare și care, având o origine divină, este
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
cel mai influent din prima categorie este insistența cu care Marx a pus accentul pe conflictul potențial al relației muncă plătită/capital. Era burgheză modernă, a remarcat Marx, este unică prin aceea că ea efectuează o separare a formelor de stratificare politică și socială. Ea subdivide specia umană, pentru prima dată, în clase sociale; separă statutul legal al indivizilor de rolul lor socio-economic în cadrul societății civile (bürgerliche Gesellschaft) și distinge în fiecare individ egoistul și cetățeanul înzestrat cu spirit civic. În
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
de sistem social, lumea avansând de la societatea industrială la societatea postindustrială, care presupune o trecere de la manufactură la servicii, că industria bazată pe știință va juca rolul central, evoluția unei noi elite de tehnicieni și formarea unui nou principiu de stratificare socială. Milton Rokeach 1973 The Nature of Human Values, Free Press, New York Rokeach a fost cel mai influent cercetător al valorilor în ultimii 30-40 de ani. El a creat un instrument de cercetare a valorilor, denumit Sondajul valorii Rokeach (The
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
de sistem social, lumea avansând de la societatea industrială la societatea postindustrială, care presupune o trecere de la manufactură la servicii, că industria bazată pe știință va juca rolul central, evoluția unei noi elite de tehnicieni și formarea unui nou principiu de stratificare socială. Milton Rokeach 1973 The Nature of Human Values, Free Press, New York Rokeach a fost cel mai influent cercetător al valorilor în ultimii 30-40 de ani. El a creat un instrument de cercetare a valorilor, denumit Sondajul valorii Rokeach (The
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
rural-urban, de pidlă)? Obiective: • Ne interesează să aflăm deosebirile între doljeni, mehedințeni, gorjeni, vâlceni și olteni (cei din jud. Olt) • Diferențierile pot fi făcute prin trimitere la istorie, folclor, obiceiuri, activități economice, cadru natural • Vrem să aflăm și date despre stratificarea și diferențierea socială în funcție de venit, educație, privilegii sociale 4.1.4. Dar, prin ce anume considerați că se diferențiază oltenii la nivel national? Care ar fi deosebirile dintre olteni, moldoveni, ardeleni și bănățeni? Obiective: • Nu este nevoie să fie reluate
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
nu întotdeauna atât de evidentă; r. 20 22 : „pe unde te-a scuipat boierul, te-a sărutat domnitorul țării și ți-a șters rușinea” compensarea umilinței și rușinii prin cinstire și transgresarea limitelor sociale fără prejudecăți și false idei de stratificare socială . VARIA POVESTIRI DIDACTICE PÂCALĂ p. 57, r. 23 : „aista-i chiar Pâcală” - constatarea cu sarcasm a neroziei continue și constante a unei persoane; p. 59, r. 30 32 : „Prostia din nascare leac în lume nu mai are; ea este
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
realiste. Și la unii și la alții inteligența este activă, intuitivă și duce la formarea multor competențe. Treptat, adolescentul intuiește că trăirile și cunoștințele sale sunt invadate de asociații sau de izbucniri de amintiri sau de exprimări necontrolate datorate unor stratificări mai vechi sau mai noi de experiență. În aceste condiții are loc întâlnirea cu inconștientul, încercarea de a-l cenzura, autopedepsirea pentru slaba cenzură. Viața interioară devine un domeniu al incoerențelor și confruntărilor, al independenței și libertății, dar și al
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
că învățarea este unică se supune unei metafizici a comunului. Unind abordarea de tip nomotetic (H.J. Eysenck, R.B. Cattell), cu cea de tip idografic ( G. Allport, C. Rogers), specifice oricărei personalități, ajungem la o reprezentare globală și posibil transferabilă a stratificării învățării umane. Ipoteze fructuoase în domeniul epistemologiei genetice și al psihosociocognitivității conduc la ideea că învățarea umană, în sensul general de „achiziție de expertiză" specifică doar omului, este produsul interacțiunii variabilelor biologice, educaționale și ale mediului sociocultural. Noile teorii asupra
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
0,05 sau mai mic. Atât calculele de dimensionare a eșantionului, cât și regulile empirice recomandate în statistică au indicat că un eșantion de peste 1 800 subiecți, din care 900 femei și 900 bărbați, era acceptabil pentru scopul investigației propuse. Stratificarea eșantionului s-a făcut după criteriul de acoperire zonală pe cele 7 regiuni istorico-geografice: Muntenia, Oltenia, Banat, Maramureș, Moldova, Dobrogea, Transilvania și, separat, orașul București. Din fiecare regiune istorică a fost selectat un oraș reprezentativ din punct de vedere economic
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
mediu de subiecți selectați, bărbați și femei, din fiecare oraș a fost de 238. În faza de proiectare a eșantionului s-a folosit programul specializat în dimensionarea eșantioanelor și analiza de putere a testelor, G Power (versiunea 3.0.7). Stratificarea eșantionului s-a realizat după sexul respondenților (bărbați și femei) și grupa de vârstă (8 grupe de vârstă), rezultând 16 (2x8) straturi relativ omogene (Tabelul 2). Grupe de vârstă Sexul (frecvențe) Feminin Masculin Total 15-19 ani 111 116 227 20-24
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
111 116 227 20-24 112 117 229 25-29 137 120 257 30-34 118 118 236 35-39 122 121 243 40-49 134 116 250 50-59 116 117 233 Peste 60 ani 111 116 227 Total 961 941 1 902 Tabelul 2. Stratificarea eșantionului pe grupe de vârstă și sex Conform celor patru criterii de stratificare, per ansamblu, eșantionul se prezintă după cum urmează în Tabelul 3. Sexul Localitatea de rezidență Grupe de vârstă Total 15-24 25-34 35-49 peste 50 Feminin București 28 29
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
118 236 35-39 122 121 243 40-49 134 116 250 50-59 116 117 233 Peste 60 ani 111 116 227 Total 961 941 1 902 Tabelul 2. Stratificarea eșantionului pe grupe de vârstă și sex Conform celor patru criterii de stratificare, per ansamblu, eșantionul se prezintă după cum urmează în Tabelul 3. Sexul Localitatea de rezidență Grupe de vârstă Total 15-24 25-34 35-49 peste 50 Feminin București 28 29 42 28 127 Timișoara 28 49 28 28 133 Craiova 28 31 27
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Iași 28 28 29 29 114 Constanța 28 29 27 28 112 Baia Mare 28 30 28 25 111 Ploiești 30 31 30 32 123 Total 233 238 237 233 941 Tabelul 3. Structura de bază a eșantionului conform criteriilor de stratificare Colectarea și prelucrarea datelor. După această etapă preliminară a cercetării s-a obținut forma finală a chestionarului care a fost aplicat în teren. În Constanța, partenerii de cercetare au folosit operatori de teren. În Baia Mare, Timișoara, Ploiești s-a utilizat
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
unul din aspectele construcției reprezentării și se desfășoară în mai multe faze: selecția formarea unei scheme figurative naturalizarea * Selecția implică o filtrare a informației disponibile despre obiectul reprezentării, făcînd loc distorsiunilor, inversiunilor, reducțiilor, adăugirilor de date și/sau evaluărilor, eliminărilor, stratificărilor și suprimărilor de atribute. Aceste alterări sau distorsiuni cognitive rezultă din intervenția modului de gîndire, a ideologiei, cadrului cultural și sistemelor de valori a acelora (grupuri și/sau individzi) care primesc un obiect sau un fenomen nou sau reevaluează un
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
internetului, corespunde unei a patra revoluții sociale în desfășurarea istorică a omenirii, ulterioară revoluțiilor reprezentate de crearea simbolisticii rupestre din neolitic, de invenția scrisului și, respectiv, de invenția tiparului. Prin analiza acestor fenomene, lucrarea arată că deși acțiunea socială și stratificarea societală par să aparțină conceptual unor sfere teoretice diferite, în fapt ele sunt corelate, prin fenomenul de structurare și, mai ales, prin stractificare, adică prin interdependența biunivocă dintre acțiunea socială și stratificare. Lista tabelelor și graficelor Tabel 1. Comparație a
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]