995 matches
-
acest sens, au următorii factori: oboseala; tulburările de somn; subnutriția; moralul scăzut, dispoziția emoțională de tip depresiv; conflictele personale. R. Lazarus a elaborat un model psihologic al mecanismului de acțiune a stresului, reprezentat în schema de mai jos: Fig. Factorii stresanți (psihotraumatizanți) Perceperea unei amenințări Perceperea incapacității de a face față situației Reacții de stres Lipsa perceperii unei amenințări Perceperea capacității de a face față situației Absența reacției de stres Întrucât în cazul stresului psihic factorul patogen esențial care dezorganizează întregul
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
raportul temporal strâns între o circumstanță declanșatoare și cauza sa; existența unei relații comprehensibile între conținutul stării reacționale și cauza care a produs-o; încetarea stării reacționale în momentul în care dispare cauza acesteia. În grupa factorilor precipitanți intră evenimentele stresante: războaie; migrații de populație; condiții grele de muncă; catastrofe naturale; operații chirurgicale etc. 3) Factorii predispozanți sunt reprezentați prin: factori genetici, în special familiile cu bolnavi psihic; factori de mediu din copilărie; factori biologici și ecologici. 6. Profilaxia Dacă în
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sa în grupul comunitar și profesional, dezvoltarea încrederii în sine, formarea unor relații interpersonale pozitive, care să confere personalității lui o dinamică normală. Această ramură a igienei mintale cuprinde măsuri de natură profilactică, vizând evenimentele psihotraumatizante din cursul vieții, factorii stresanți capabili să ducă la dezechilibre psihice și care ar putea afecta direct starea de sănătate mintală a individului. Punând astfel problema, igiena mintală se înfățișează ca un fel particular de psihiatrie preventivă, care - prin intermediul unor măsuri de psihoprotecție a personalității
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tulburări afective printr-o acțiune psihotraumatizantă ideo-afectivă de tip conflictual, ducând la apariția unor reacții individuale diferite ca intensitate, durată și importanță (H. Selye, J.E. McGrath, M.H. Appley și R. Trumbull, R.S. Lazarus, P. Bugard, W. Vogel, S. Raymonds). Factorii stresanți exogeni pot fi sociali, familiali, profesionali sau culturali, ducând la dificultăți de adaptare sau chiar la inadaptarea individului și la stări conflictuale. Factorii endogeni, individuali sau psihogeni, care pot determina tulburări afective, depind de un anumit teren psihobiologic individual, care
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
depistarea precoce a bolilor psihice și instituirea imediată a unui tratament adecvat, spitalicesc sau ambulatoriu; dispensarizarea bolnavilor psihic și controlul periodic de specialitate. Acțiunea de igienă mintală se desfășoară în trei etape: a) psihoprofilaxia, care acționează asupra cauzelor, a factorilor stresanți, atenuând sau chiar împiedicând acțiunea lor psihotraumatizantă asupra individului; ea are două aspecte: profilaxia nespecifică sau medico-socială (în familie, la locul de muncă, în colectivitățile școlare, în comunitatea umană); profilaxia specifică sau psihoindividuală (un regim de viață și de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu consecințe economice, medico-sociale etc.; oboseala sportivă, legată de competiții, de depășirea de sine; oboseala intelectuală sau surmenajul, care implică o depășire permanentă a posibilităților personale, cu un consum afectiv considerabil; oboseala emoțională, ce apare în condiții de muncă deosebit de stresante, cum ar fi activitatea personalului medical de îngrijire a bolnavilor canceroși, a bolnavilor psihic, lucrul cu deficienții psihici sau senzoriali, cu deținuții etc.; oboseala culturală, ce apare la cei angajați în competiții intelectuale, pentru care nu sunt însă corect pregătiți
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
evadare etc. Reacțiile patologice sau psihozele carcerale recunosc drept cauză factorii de risc morbigenetic generați de situația de claustrare penitenciară. Rolul terapeutic și cel psihoprofilactic ale psihiatrului și psihologului sunt foarte importante. Se vor urmări, în primul rând, ameliorarea condițiilor stresante de detenție, evitarea situațiilor conflictuale, se va capta interesul deținuților, orientându-i către acțiuni practice care să dea satisfacție și rezultate imediat, către educația morală și religioasă etc. 7. Psihoigiena persoanelor lipsite de locuință O categorie specială o reprezintă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de adaptare constând în „renunțarea/desprinderea” de vechile modele și „adoptarea/asimilarea” noilor modele, trebuie să avem în vedere și impactul acestor variații asupra stării de sănătate mintală. Trecerea de la un „model sociocultural” la altul reprezintă o suită de factori stresanți, care dezechilibrează atât individul, cât și întregul grup de indivizi. Apar tulburări nevrotice, depresii, afecțiuni psihosomatice, conduite de refugiu patologic (alcoolism, toxicomanie), crize suicidare, conduite antisociale (vagabondaj, prostituție, violuri, crime etc.). Un tip de manifestări de genul „reprezentărilor colective” (L.
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a acțiunii de igienă mintală; e) adoptarea și aplicarea pe scară largă a unor „programe de igienă mintală” (educație, psihoprofilaxie, recuperare, propagandă prin mass-media etc.); f) introducerea treptată a schimbărilor în scopul adaptării, întrucât bruschețea lor poate avea un efect stresant, morbigenetic, asupra stării de sănătate mintală; g) introducerea unor „măsuri compensatorii” care să favorizeze „tranziția de la vechi la nou” fără efecte nocive sau care să aibă cel puțin un caracter de „adaptare treptată”; h) combaterea tulburărilor stării de sănătate mintală
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de somn, alimentație echilibrată; evitarea oboselii sau a compensării acesteia prin aportul de euforizante (alcool, cafea, droguri psihotrope energizante sau euforizante); evitarea situațiilor de încordare emoțional-afectivă, a traumatismelor psihice ale vieții; adaptarea efortului la posibilitățile reale ale individului; evitarea situațiilor stresante care pot pune în stare de alertă mecanismele de apărare biologică sau emoțional-afectivă ale individului. k) Psihoigiena afecțiunilor iatrogenice Psihoprofilaxia stărilor iatrogenice este deosebit de importantă și pune probleme speciale, legate în primul rând de „terenul psihologic” al bolnavului, caracterizat printr-
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în comunitatea umană. Măsurile sociale protectoare au ca obiectiv stimularea dezvoltării unei stări de sănătate mintală optimă în comunitatea umană, prin protejarea față de factorii de risc morbigenetic. Ea se realizează prin următoarele: protejarea indivizilor față de acțiunea morbigenetică, psihotraumatizantă, a factorilor stresanți; măsuri de ordin psihopedagogic privind educarea individului în spiritul dobândirii unei rezistențe față de factorii morbigenetici; măsuri psihosociale privind optimizarea adaptării indivizilor la acțiunea factorilor de tip stresant; studiul factorilor de risc morbigenetic pentru starea de sănătate mintală și al mecanismelor
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Ea se realizează prin următoarele: protejarea indivizilor față de acțiunea morbigenetică, psihotraumatizantă, a factorilor stresanți; măsuri de ordin psihopedagogic privind educarea individului în spiritul dobândirii unei rezistențe față de factorii morbigenetici; măsuri psihosociale privind optimizarea adaptării indivizilor la acțiunea factorilor de tip stresant; studiul factorilor de risc morbigenetic pentru starea de sănătate mintală și al mecanismelor lor de acțiune asupra indivizilor; studiul proceselor de adaptare bio-psihosocială a indivizilor la acțiunea factorilor de risc morbigenetic; instituționalizarea programului de igienă mintală, cu obligativitatea introducerii și
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
globale a secolului XXI (dincolo de nivelul de protecție al setului general de drepturi ale omului, recunoscut tuturor ființelor umane) și un nivel special de protecție juridică în materia drepturilor omului, adică drepturile recunoscute de statele sec. XXI oamenilor supuși condițiilor stresante de trai datorită profilului de "mare aglomerare urbană" a locului în care trăiesc și își desfășoară activitatea. De asemenea, legat de propunerile legislative de mai sus (pe plan internațional, sub egida ONU), ar fi recomandat să se elaboreze (de pildă
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
fond a evoluției. O parte dintre aceste mutații activează însă protooncogenele și/sau inactivează genele supresoare ale tumorigenezei. Așa se face că una din caracteristicile viului este instabilitatea genomică. Viața nu ar fi putut însă continua, dacă toate „atacurile“ factorilor stresanți ar fi avut răsunet în opera de modelare a genomului, adică dacă marea majoritate a acestor agresiuni s-ar fi transmis în posteritatea celulară. Procentul relativ redus de mutații care reușesc să se strecoare în generațiile de celule fiice, este
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
în ontogeneza. La nivelul vârstei corespunzătoare școlarizării sunt prezentate următoarele aspecte: Persoanele care au o stima de sine ridicată sunt în general mai fericite, mai sănătoase, având mai mult succes în acțiunile lor și adaptându-se mai ușor în situațiile stresante. Adaptarea personală nu poate avea loc atâta vreme cât discrepanta dintre imaginea sine și a eul-ui ideal este suficient de mare pentru a duce la nefericire; adaptarea personală se dezvoltă în relația cu ceilalți, în cadrul acestei relaționări, persoana se auto-percepe ca fiind
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
prețuirii colective asociată statutului său de viitor adult. Adolescența este etapa transformărilor biosomatice și psihice majore, caracterizată prin solicitări și eforturi adaptative continue la exigențele și diversitatea structurilor sociale, culturale, educaționale, profesionale, economice, ideologice, fapt ce generează tensiuni și situații stresante, frământări interioare, meditații și reverii, mutări și restructurări în conștiință. Toate acestea au ca rezultat constituirea imaginii de sine, a conștiinței și a conștiinței de sine, adică definirea identității ca nucleu al personalității. Dezvoltarea eului social ca dimensiune complexă a
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
sursă de enzime. Cel puțin să nu le gătim prea mult, atât din punctul de vedere al temperaturii, cât și al duratei, și să nu le congelăm excesiv. Sentimentele La fel de adevărat este faptul că buna dispoziție favorizează digestia, În vreme ce gândurile stresante o obstrucționează, iar gândurile furioase transformă lucrurile hrănitoare În otravă. Multă lume ignoră acest lucru, Însă În sistemul chinez de Îngrijire naturală a sănătății el este considerat un factor crucial al igienei alimentare. De exemplu, dr. Sun Shimiao Își avertizează
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
care afectează negativ sistemul imunitar. A trăi Într-un stres continuu Înseamnă expunerea constantă la hormonii glucocorticoizi. Aceasta poate provoca intoxicare cu steroizi, care dăunează sistemului imunitar, provocând atrofierea timusului, splinei și ganglionilor limfatici. Ori de câte ori ne confruntăm cu o situație stresantă pe care nu o putem rezolva sau din care nu putem ieși cu ușurință, În corpul nostru se produce o ușoară intoxicare cu steroizi. Acumularea și prezența constantă a acestei intoxicații poate duce la numeroase probleme de sănătate - indigestie, insomnie
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
sănătate - indigestie, insomnie, constipație, hipertensiune, tulburări psihice, diabet, boli cardiace și, adesea, cancer. Este vorba despre un efect nemijlocit al suprasecreției de corticoizi asociați cu stresul. Iată o altă descoperire științifică semnificativă În acest domeniu: În reacția față de o situație stresantă sunt implicate, practic, toate organele, glandele și celulele din corp și Își joacă rolul respectiv. După cum știm, corpul omenesc prosperă atunci când mintea este senină și secreția de hormoni este bine reglată. Însă responsabilitatea principală pentru recăpătarea seninătății și restabilirea ordinii
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
deja legat de insomnie, dureri de cap, epuizare, Îmbătrânire, ulcere, hipertensiune, astm, dureri de stomac, atac de cord și cancer. Este important de notat că majoritatea atacurilor de cord se produc luni dimineața, momentul În care Începem să Înfruntăm situațiile stresante de la locul de muncă, după relaxarea din weekend. Alt experiment semnificativ arată efectul de inducere a cancerului pe care Îl are stresul. Cercetătorii de la University of Pennsylvania au injectat unor șoareci celule canceroase și apoi i-au supus la șocuri
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
o căsnicie cere eforturi, chiar dacă este una nereușită. Atunci când ne cunoaștem calitățile și defectele, suntem mai puțin tentați să Încercăm lucruri care nu ne stau În puteri. De asemenea, ne este mai ușor să râdem de greutăți și de situațiile stresante, când ne ies În cale. Cunoscându-ne soarta, ne putem Împotrivi tentației firești de a ne compara cu alții. Capacitatea de a uita lucrurile neplăcute sau frustrante poate fi tot atât de importantă pentru sănătatea psihică pe cât este puterea de a ierta
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
discipolilor că melodiile plăcute pot produce modificări subtile ale corpului și minții, Îmbunătățind starea spiritului și imunitatea și accelerând procesul de vindecare. Muzica ușoară și melodioasă ne poate duce Într-o lume minunată, În care uităm o vreme de situațiile stresante. S-a descoperit că, pe lângă capacitatea ei magică de a reduce stresul și depresia, muzica mai are multe alte efecte terapeutice. De exemplu, poate ameliora hipertensiunea, insomnia, astmul, ulcerul și o serie de infirmități fizice și dureri musculare. Explicația este
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
În privința vieții Înseși. Stresul poate, de unul singur, să ducă la Îmbătrânirea prematură. Studii moderne arată că stresul poate afecta În mod negativ sistemul producător de hormoni al organismului, În special tiroida și glandele suprarenale. Ori de câte ori suntem Într-o situație stresantă, se eliberează hormoni suprarenali, În efortul biologic de a crea echilibrul, făcând, astfel, să se accelereze ritmul cardiac și respirația și să crească tensiunea arterială. Aceasta este o irosire involuntară a energiei fizice limitate, doar pentru a pregăti corpul pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
de impotență. Stresul cronic este un „ucigaș” al sexualității. Stresul operează pe două fronturi. El declanșează reflexul „luptă sau fugă”, care trimite sângele departe de penis, către membre, pentru a alimenta mușchii implicați În apărare sau În fuga de situația stresantă. De asemenea, stimulează secreția de cortizol, un factor chimic natural care suprimă secreția de hormoni sexuali masculini, ducând la impotență. Unele medicamente luate multă vreme pot reduce libidoul și vitaliatea sexuală. De fapt, multe medicamente frecvent folosite au ca efect
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
care nu se va gândi la altceva decât cum ar putea străbate bine în lume, și el va fi bun sau rău după cum va găsi că e mai folositor pentru dânsul 185. • Mecanismul pedepse/recompense întărește o concepție despre viață stresantă, competitivă, de tipul "eu împotriva celorlalți", care conduce la anxietate și alienare; în plus, stresul este accentuat și de rolul ierarhizant al evaluării, ca și de situația celor care fie rămân corigenți sau repetenți, fie nu rezistă presiunilor exercitate de
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]