334,708 matches
-
propunem? Unul al minciunii și al falsului, al lipsei de onoare și demnitate. Ne mulțumim cu astfel de săbii cu năut, așa cum, dresați de Ceaușescu, ne mulțumeam cu orice bucățică meschină zvârlită de Pingelică. Adrian Năstase, intrat pentru eternitate în structura mentală a lui Ceaușescu, și-a continuat glorios teatrul dezgustător început în ziua alegerilor locale și continuat cu joaca de-a demisia: sabia de tinichea a lui Ștefan e însăși esența promisiunilor acestui demagog nesătul făcute electoratului naiv. Dar nu
Unde sunt săbiile lui Ștefan cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12669_a_13994]
-
Intervine și culoarea, aplicată voit neglijent și cu furie gestuală, intensificând expresia. Paul Popescu pare să aspire spre o anume coerență formală ideală, preferă formele cu respirație amplă și nu se teme de rigiditatea simetriei, pe care o convertește în structuri clar articulate. Deși ferm ancorată în sol, sculptura lui Paul Popescu sugerează totuși aspirația spre înalt, zvâcnirea, zborul. Cu totul altă înțelegere a materialului are Florin Strejac, pentru care masivitatea nu este o condiție a sculpturii. Apropierea lui de materie
SIMPOZION "Ion Vlasiu" by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/12687_a_14012]
-
stabilescă repere într-o realitate identificabilă, ci doar să vehiculeze forțele stocate în acele modele care se dezagregă în chiar clipa luării lor în posesie, să transmită privitorului, la celălalt capăt al firului, încordarea și pasiunea elaborării și să transforme structurile materiei, ca în cunoscutele implozii astrale, în enorme emisiuni de energie. Suportul și vectorul acestei energii este culoarea, înțeleasă în mod complex, atît ca substanță, ca pastă, cît și ca ton. Ca viziune artistică și ca temperament, Eugenia Iftodi se
Eugenia Iftodi / Ion Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12666_a_13991]
-
în 1910, la Leipzig, sub îndrumarea profesorului Gustav Weigand, un devotat al culturii române, Horia Petra-Petrescu (1884-1962) nu avea decât 26 de ani. Nu e neapărat nevoie să-i acordăm circumstanțe atenuante din pricina juventuții, căci teza e bine gândită ca structură, echilibrată ca interpretare și de o sobrietate universitară obișnuită în exprimare, dar trebuie să ținem cont că are o prioritate absolută în tratarea monografică a operei lui I. L. Caragiale, operă aproape încheiată în acel moment, dacă ne amintim că viața
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
tradiții specifice, reprezintă prin excelență mediul social românesc, impunând o perspectivă etno-psihologică (Wundt din Psihologia popoarelor este primul reper teoretic invocat, deși nu e urmat cu obstinație și exclusivism). Autorul monografiei (destinate, din păcate, unui circuit universitar închis) adoptă o structură cuminte și previzibilă a lucrării, pe compartimentele operei. Biografia și genealogia lui I. L. Caragiale sunt fugitiv înfățișate. Urmează o foarte scurtă perspectivă istorică, aproape hilară prin laconism ("urmărind istoria poporului român în ultimii trei sute de ani" etc.) și prin pretenția
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
ale politrucilor însetați de putere. Viitorul congres al partidului va fi prilejul perfect pentru rejucarea scenei din Piața Endependenți. Evident, asta ar însemna definitiva compromitere a partidului, care și-ar dovedi nu doar incapacitatea de a se reforma, ci și structura explicit mafiotică. Ceea ce, în noiembrie, s-ar putea să-i coste mai mult decât își imaginează cele mai pesimiste dintre mafaldele specializate în sondarea opiniei publice. În cazul � improbabil, în opinia mea � că Năstase va refuza executarea ordinului venit de la
Grobienii dansează menuet by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12691_a_14016]
-
începînd din deceniul patru, antropologia urbană americană era esențial interesată de grupurile marginale, de comunitățile ghetoizante ale imigranților și cartierele negrilor, în general de acele grupuri navigînd la periferia societății, care-și refuză ori cărora le e refuzată integrarea în structurile sociale acceptate majoritar, iar metoda de studiu presupunea, ca trăsătură distinctivă, implicarea directă și personală a cercetătorului în respectiva comunitate. Punctul teoretic de plecare al acestei antropologii este relația specifică ce se stabilește între identitatea personală și colectivă și spațiul
Universul invizibil de alături by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12695_a_14020]
-
aibă loc și emoția. Ca în cazul animalului decerebrat, căruia i se excită thalamusul. Invers " animalul poate avea o emoție fără mimică când thalamusul este anesteziat. Mimica are loc prin thalamus. Emoția, - de ordin cerebral. Ea se bazează pe o structură psiho-fizică, totalitară... (folosind iarăși cuvântul compromis politic). Corpul și presupusul suflet fac parte dintr-o unitate mai cuprinzătoare numită structura psiho-fizică - conștiința de sine, eul... Acum, se pun două întrebări esențiale: prima, în ce condiții se nasc emoțiile; a doua
Despre emoție, 1944 (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12720_a_14045]
-
fără mimică când thalamusul este anesteziat. Mimica are loc prin thalamus. Emoția, - de ordin cerebral. Ea se bazează pe o structură psiho-fizică, totalitară... (folosind iarăși cuvântul compromis politic). Corpul și presupusul suflet fac parte dintr-o unitate mai cuprinzătoare numită structura psiho-fizică - conștiința de sine, eul... Acum, se pun două întrebări esențiale: prima, în ce condiții se nasc emoțiile; a doua, ce este propriu-zis emoția... Prima condiție de apariție a emoției este să avem o schimbare de trăire, erlebnis.... A doua
Despre emoție, 1944 (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12720_a_14045]
-
cetățenilor. Fără a fi un adept al ideilor de libertate în sensul cel mai popular, autorul Istoriei civilizației române moderne a știut datorită culturii, bunei-credințe și mai cu seamă lucidității sale să acorde altora dreptul de a le avea. Prin structura sa mentală și sufletească nu părea să le împărtășească. Și totuși, omul a fost un democrat în cea mai înaltă accepție a cuvântului. Nu concepea violențele sub nici o formă și legionarilor nu le-a iertat niciodată că i-au ucis
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
liniște, așa cum un obiect se desprinde de pe un fond luminos sau obscur. în împrejurări normale, figura și fondul nu depind de noi, ci de anumite condiții obiective. în natură, după Metzgger, neregularitățile sunt sursele schimbărilor. Sistemul, stabilit astfel, tinde spre structura cea mai echilibrată, mai omogenă. Enunț legat de celălalt, anume că și energia tinde să efectueze travaliul cu valoarea cea mai mică raportată la necesitățile lucrului respectiv. Balonul de săpun, de ex., spunea același Metzgger, prinde forma care poate să
Figură și fond – note 1944 – (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12737_a_14062]
-
într-unul din factorii care determină o condiție de echilibru, echilibrul se modifică într-un fel ce tinde să anuleze efectul schimbării... ASIMETRIA CONDUCE CURSUL NATURII (Curie). Există în lume o tendință generală de realizare cât mai economică a unei structuri favorabile unei organizări cât mai simple și mai regulate. (Vezi stilul în lit., în arta scriitorilor mari). Și... această propoziție a lui Goethe, legea Universului: Was innen ist, ist aussen. Ce este înăuntru, este și în afară. Cosmosul ca o
Figură și fond – note 1944 – (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12737_a_14062]
-
parte, devoțiune casnică în cealaltă, expansiv vs. retractil, febrilitate vs. blazare, metaforă vs. notație și transcriere a realului, rostire augurală vs. crepuscul, sensibilitate vs. clișee livrești, post-literatură și palimpsest. Concluzia? Postmodernismul e, pentru Ivănescu, manifestarea unei "patologii a spiritului", în structura intimă el rămâne un modern alungat din cetate, bântuit, renegat Meci nul. Urmează scurte scheme pentru structura tematică a ceea ce ar putea fi o lucrare de mari dimensiuni: clișeul " închisoare, sinuciderea prin predecesori, cotidianul mitic, reveria (sub semnul madlenei), prozatorul
Adulație în cerc restrâns by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12716_a_14041]
-
realului, rostire augurală vs. crepuscul, sensibilitate vs. clișee livrești, post-literatură și palimpsest. Concluzia? Postmodernismul e, pentru Ivănescu, manifestarea unei "patologii a spiritului", în structura intimă el rămâne un modern alungat din cetate, bântuit, renegat Meci nul. Urmează scurte scheme pentru structura tematică a ceea ce ar putea fi o lucrare de mari dimensiuni: clișeul " închisoare, sinuciderea prin predecesori, cotidianul mitic, reveria (sub semnul madlenei), prozatorul care face penitențe în versuri, recitalurile de măști și jocurile de personaje, Mopete ca un alter-ego auctorial
Adulație în cerc restrâns by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12716_a_14041]
-
folosită de Bruxelles: vom intra în Europa în 2007 dacă vom fi pregătiți pentru asta... Bunăvoinței dincolo de orice așteptări a UE nu i se poate însă răspunde așa cum o face în clipa de față România: arătând chipul hidos al unor structuri schimonosite de ură, înspăimântate că a bătut ceasul retragerii ventuzelor din trupul secătuit al țării. Pesedeii n-au absolut nici o poftă să renunțe la stilul de vampir nesătul, la nesimțirea odioasă și la brutalitatea de junglă în care s-a
Barbierii regelui Midas by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12728_a_14053]
-
acesteia. Detaliu care - fapt cît se poate de semnificativ - dispare complet din versiunile mai tîrzii ale legendei, dovadă a unei schimbări esențiale la nivelul mentalului popular. Pentru că detaliul acesta, redus în timp ca însemnătate, pînă la dispariția lui totală din structura legendei, vorbește despre o realitate cu mult mai veche decît mesajul creștin al textului apocrif. Pentru mentalitatea de tip arhaic, gestul legării cu brîul fecioarei are o funcție esențială: el dublează și anticipă în mod necesar gestul uciderii fiarei de către
Arheologie culturală by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12732_a_14057]
-
parte pare a fi problema cea mai delicată cu care se confruntă cercetătorul care își propune o tratare diacronică a fenomenelor culturii și mentalității populare autohtone. Este vorba de o lucidă și corectă măsurare a aportului - cantitativ și calitativ - al structurilor și motivelor mitice arhaice în cadrul fenomenului cultural complex al mitologiei române". Metoda ca atare, de "a citi" în textele folclorice o realitate veche, ascunsă, primește un nume sugestiv - arheologie culturală. O metodă prefigurată în două articole-manifest, puțin cunoscute și puțin
Arheologie culturală by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12732_a_14057]
-
însă abia acum urmează pentru că această dublură a Terrei se află la vârsta mitologică. Pământenii viitorului întâlnesc pe Fairia lumea preistorică despre care noi, cei încă trăitori pe Pământ, mai citim prin cărți și atlase. Se recunosc imediat personajele și structurile (propp-iene) ale basmului: fii de împărați care pleacă în călătorii inițiatice pentru salvarea prințeselor răpite, etapele încercărilor, tovărășiile de drum cu ființe înzestrate supranatural (centauri - pe unul îl cheamă Hippokalos -, inorogi, cai și stânci vorbitoare) sau nelipsiții zmei, balauri și
Odiseea Fantasy 2004 by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12730_a_14055]
-
este extrem de elaborat. Pe tărîmul descifrării poveștii se dau adevărate lupte. Acolo este miza. Acolo se întîlnesc noul, provocarea, căutările, citirea inedită, accentele modificate de lectura fiecărui regizor. De aici savoarea. Anvergura spectacolului, atît de complex și de complicat ca structură, este dată de anvergura regizorului. De nebunia lui. Ce se întîmplă pe scenele mari ale spectacolului de operă nu se mai petrece în teatru. Inovațiile, formulele absolut inedite - ca interpretare, ca spațiu scenografic - au spart orice șablon. Imaginația este pur
Ariel și Caliban by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12743_a_14068]
-
avangarda anilor '50, dar ele revin în țesătura uneori subtilă a citatului și colajului. Vieru experimentează sonoritatea orchestrei lui Bach din Concertele Brandenburgice în Museum Music (1968), pentru clavecin și douăsprezece instrumente de coarde, și totodată reînvie aici narativitatea vechilor structuri de ciacconă și passacaglie. Mai târziu, în majoritatea celor șase simfonii ale sale apar înfățișări expresive și de caracter diferite ale ciacconei: în Simfonia a IV-a (1982) ca edificiu abstract al părții a treia, în Simfonia a V-a
Anatol Vieru și Ciaccona by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12744_a_14069]
-
în Simfonia a V-a (cu cor și orchestră, pe versuri de Eminescu, 1985), ca muzică adecvată poeziei Dintre sute de catarge, în Simfonia a VI-a (1989) ca un hibrid nonconformist: Tangochaccona cu 33 de variațiuni. Dacă recuperarea unor structuri tradiționale poate fi văzută ca semn al unui postmodernism muzical, multe din simfoniile lui Vieru s-ar înscrie în acest curent, fără să-și piardă spiritul scormonitor, inventiv, proaspăt.
Anatol Vieru și Ciaccona by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12744_a_14069]
-
toate acestea triste adevăruri? Cele mai multe sînt neîndoios. însă așezate la periferia vieții esențiale, creatoare ori istorice, ni se înfățișează nu mai puțin grăitoare pentru psihologia memorialistului decît pentru personajele sale: o psihologie de-o receptivitate ieșită din comun, de-o structură acut inconformistă, izvorîtă dintr-o enormă vitalitate ce nu se putea abține de la raportarea la aspectele crude, izbitoare ale vieții din preajmă, vitalitate, a cărei primă manifestare intelectuală a fost celebrul Manifest al Crinului alb, apărut în 1928, în revista
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
de formarea sa în timpul liceului (faimosul Liceu Militar "Mînăstirea Dealu" din Tîrgoviște): "Eu sînt kulak, adică prince-paysan cu complexele religioase ale faptelor bune cotidiene". Convingerile lui Pandrea vădesc o orientare net conservatoare. Ideea conservatoare, socotește memorialistul, e foarte puternică în structura noastră etnică. Cu toate că i-a eliberat pe țigani, a secularizat averile mînăstirești și a săvîrșit prima împroprietărire a țăranilor, Mihail Kogălniceanu are o doctrină "tipic conservatoare", fiind un fel de Lord Beaconsfield băștinaș. Iar un "revoluționar profesionist și roșu" ca
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
din 2003 aceste subvenții nu mai există " ceea ce a determinat creșterea exorbitantă a prețurilor de vânzare a cărților. Întrucât în cronicile viitoare vreau să mă refer mai aplicat la unele aspecte de conținut științific al edițiilor, să spun ceva despre structura fiecărui volum și apoi să cataloghez aparițiile de până acum. Cu excepția a trei ediții " referitoare la opera cronicarilor, a lui Cantemir și a lui Heliade - , toate celelalte se deschid cu prefețe semnate de Eugen Simion, foarte serioase studii introductive ce
Edițiile Eugen Simion by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12759_a_14084]
-
tatoneze terenul, să descopere calitatea "aluatului ", să-l pipăie cu întrebarea. Avea darul de a întreba în așa fel încît să scoată maximum de omenesc de la interlocutor. Nu-l manipula și nu caută strălucirea cu orice preț. Se plia pe structura celuilalt. Toate interviurile ei se citeau cu un interes extraordinar. Era jurnalistă pur sînge. Colegii ei de redacție de la Dilemă au strîns o parte (cam o treime) dintre interviurile Țiței Chiper și le-au publicat fără să fie convinși că
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]