744 matches
-
brutalismul Smithsonilor, �ncearc? s?-?i apropie modele vernaculare (habitatul Dagon) pentru a ajunge la structuri �n acela?i timp modulare ?i complexe, generatoare de �claritate habirintic?�. Orfelinatul municipal pe care �l construie?te la Amsterdam (1956-1960) are valoare de manifest. Structuralismul olandez �i regrupeaz? �n special pe P. Blom (1934), autor al cet??îi Kasbah (Hengels, 1965-1973), ?i H. Hertzberger (1932) care concepe sediul companiei Central Beheer (Apeldoorn, 1970-1972) �n a?a fel �nc�ț fiecare s?-?i poat? reorganiza dup
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
von Humboldt, unul din precursorii lingvisticii moderne, lingvistul român sublinia "Orice limbă este un tot armonios, în care toate se află în cea mai strânsă corelațiune" [Hașdeu, 1881/1984, p. 62], idee ce va deveni unul din conceptele centrale ale structuralismului, fundamentat de F. de Saussure. Această și multe alte probleme raportul dintre filologia clasică și cea comparativa, dintre lingvistică și etnopsihologie, metoda comparativa în lingvistică, distincția între "limba în abstracto" (în termeni saussurieni: langage) și "limba în concreto" (langue, pe
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Printre cei care au sprijinit ideile teoretice ce au condus la conturarea tipologiei, se numără Vittorio Gregotti, Christian Norberg-Schulz, Kenneth Frampton, Alexander Tzonis și Liane Lefaivre ale căror lucrări țin În general de latura fenomenologică. În jurul anilor ’80 odată cu post - structuralismul , ies la iveală ideile unor filosofi precum Jacques Derrida, Felix Guattari, Gilles Deleuze, Bernard Cache. Aceștia din urmă au avut un impact major În gândirea de arhitectură, În special asupra operei lui Peter Eisenman. Până Într-un anumit moment al
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
1977 "Kleinian Transformation Geometry," American Mathematical Monthly 84: 338349. Morganti, M. 2004 -"On the preferability of Epistemic Structural Realism" Synthese 142. Newman, M. H. A. 1928 "Mr. Russell's "Causal Theory of Perception"", Mind vol xxxvii, no 146. Parsons, C. 2004 "Structuralism and metaphysics: The foundations of mathematics and logic", Philosophical quarterly, vol. 54, no214, pp. 56-77. Pârvu, Ilie 2001 Arhitectura existenței, Paideia. Penrose, Roger 2001 Mintea noastră... cea de toate zilele, Editura Tehnica, București. Penrose, Roger 2005 The Road to Reality
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Întrucât prezența unui simbol are caracter măcar potențial, dacă nu actual, "noțiunea "influenței" respinge tezele gemene potrivit cărora, pe de o parte, nimic nu este corelat cu nimic (culturalism) și, pe de altă parte, că totul este determinat de câte ceva (structuralism)"793. Mai mult, dacă, așa cum am constatat, faptul că nu există nici un fel de legătură necesară între o expresie ideologică și clasa socială căreia un individ îi aparține nu împiedică posibilitatea schimbării sociale, din punctul de vedere al retoricii critice
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
o mie de ori. Dar adaptate și aplicate pe material românesc, în vederea clarificării și explicării unor situații istorico-ideologice românești specifice. N-are sens să fierbem mereu ceaiul a doua oară. Așa cum s-a întâmplat, de pildă, în teoria literară, în structuralismul și semiotica verbi gratia românească din ultimele decenii. în fața noastră există un teren enorm de defrișat, începând cu ultima jumătate de veac: perioada totalitar comunistă. Foarte puțini au studiat-o, de fapt, la un nivel internațional și de reală sinteză
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de la sfârșitul anilor '60, de o anume extindere în anii '70, a dat o altă lovitură nu mai puțin teribilă, dar în sens contrar. Pătrund la noi traduceri, dar și prin lectură directă, masivă, toate modele literare și teoretice occidentale: structuralismul, semiologia, formalismul de toate speciile și nuanțele. Teoria literară românească se transformă într-o mizeră colonie balcanică în care Roland Barthes devine un fel de personaj fabulos, ceva între idol, totem și guvernator general. Pe de o parte, este imposibil
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Dumnezeu și mântuirea" și să respingă tocmai "marile descoperiri (ori marile iluzii) ale occidentului: spiritul universal (Hegel! Noica!), semiologia, zenul (asiatismul! Eliade însuși!), televiziunea, limba universală (Cioran! care nu concepe culturi exprimate în limbi periferice), Istoria, semantica și sociologia (tot structuralismul!)"255. Opunându-se îndoielii sistematice a apostaților tovarăși ai doctorului Martin, scepticismului lor, Dumitru amintește de fervoarea religioasă a primilor creștini ("Să vă dea Dumnezeu noroc, doctore Martin... Dar degeaba încercați să mă speriați dumneavoastră cum că Dumnezeu ar trage
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Această temă a lumii ca text încifrat îi conduce spre același mod de a gândi sensul lumii. Nu mai este vorba de transcendența plină, pozitivă, ca în filosofia veche, nici de un vid de transcendență, ca în filosofia existențialistă și structuralism, ci de o transcendență slăbită, un sens incert, ce poate fi cuprins doar într-o formă negativă 575. Dialectica paradoxală fanic-criptic este definitorie pentru transcendent la ambii gânditori, fiind gândită aproape în aceeași termeni. Eliade spune că sacrul se ascunde
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
geneză; de unde, respingerea demersului istoric ?i emergen?a unui punct de vedere structural care nu se intereseaz? de actorul social dec�ț ca loc de interiorizare ?i de exercitare a mecanismelor de reglare ?i control proprii sistemului; de unde, referirile la structuralismul lui Durkheim ?i la individualismul lui Weber, la biologia lui Cannon ?i la antropologia lui Linton, la psihanaliza lui Freud ?i la cibernetică lui Wiener� Ascensiunea opozi?iilor Hegemonia parsonsian? ?i, dincolo de ea, a func?ionalismului fac, la sf�r
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pur speculative. El desemneaz? adversarii sociologiei: aventură american? (cre�nd �n acest scop, �n 1956, Asocia?ia Internă?ional? a Sociologilor de Limb? Francez? � AISLF � �mpreun? cu belgianul Henri Janne) ?i marile sistematiz?ri teoretice (durkheimismul, marxismul, structuro-func?ionalismul ?i structuralismul). Sociologia trebuia s? mai combat? nominalismul, determinismul, dogmatismul ?i � nu �n ultimul r�nd � istoricismul. Concep?ia să pretins realist? ?i pluralist? asupra socialului a urm?riț s? disting? diversele �paliere de profunzime� pe care sociologul trebuia s? le descopere
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i metodologice ale cercet?torilor care �i vor acorda mai mult? reveren?? dec�ț credit (Gurvitch, 1958-1960). Dac?, dup? lucr?rile lui Claude L�vi-Strauss asupra rudeniei (1949), etnologia ?i antropologia vor avea propria lor paradigm?, �n mediul sociologic propriu-zis, �structuralismul� suscit? o dezbatere filosofic? mai mult zadarnic? �n loc s? anime practici ?tiin?ifice efective. �ns?, f?r? �ndoial?, c? putem vedea aici semnele unei discipline �n??rcate de la teorie ?i �n c?utarea unor noi cadre intelectuale. De fapt
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1962), al sociologiei ac?iunii colective (Olson, 1966; Hardin, 1982), p�n? �n cel al sociologiei de inspiră?ie marxist? (Elster, 1979). Pe l�ng? dezinteresul func?ionali?tilor pentru diacronie, sociologii au trebuit s? surmonteze ?i anatemele antiistoriste ale structuralismului francez ?i anti-istoriciste ale filosofiei analitice (Popper) pentru a re�nnoda leg?tură cu problematic? major? a pionierilor disciplinei. Se poate g�ndi c? al?turi de influen?a �n cre?tere a marxismului �n g�ndirea anglo-saxon?, restric?iile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cel pu?în expresia să monden?, ?i v?d n?sc�ndu-se orient?ri teoretice ce se vor afirmă pe deplin �n cursul deceniului um?tor. O dat? cu pr?bu?irea g�ndirii marxiste ?i a formei ideologice a structuralismului, aceast? paradigm? se stinge rapid la sf�r?ițul anilor ?aptezeci, ruinat? f?r? �ndoial? at�ț de propria să �nchidere intelectual?, c�ț ?i de noile perspective oferite de via?a politic? (i.e., sosirea la putere a st�ngii
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ce arierplanurile ideologice ale dezbaterii teoretice (slab animate) devin mai discrete [47]. Epopeea structuralo-marxist? Paradigmă pe care sociologia francez? o c?uta de mai bine de treizeci de ani, unii au crezut c? o afl? �n avatarul marxist al unui structuralism ce �nflorea atunci �n ?tiin?ele umane (L�vi-Strauss, Lacan, Barthes, Foucault). Filosoful Louis Althusser joac? rol decisiv �n aceast? promovare; lectură pe care el face lui Marx (1965) l-a condus la eviden?ierea unei �rupturi epistemologice� ce permitea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
recunoa?te interesele ?i proiectul; este vorba de transformarea unei ordini ce r?m�ne transcendent? pentru �agentul� lui Bourdieu ?i pe care actorul lui Crozier n-o poate dec�ț negocia. Că o reac?ie la determinismul mecanicist al structuralismului ambiant, Pierre Bourdieu (profesor la Coll�ge de France) caut? s? dea seama de procesele prin care structurile sociale s�nt, �n acela?i timp, reproduse prin conduitele individuale ?i produc?toarele acestor conduite. �n aceast? perspectiv?, conceptul de �habitus
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mpuri de investiga?ie originale. �n aceast? disciplin? a muncii de facto, care se na?te din diferen?a perspectivelor, din divergen?ele socio-filosofice, se simte �ns? ?i amprenta spiritului str?mo?ilor. Dac? posteritatea lui Durkheim este redus? la structuralismul �dinamizat� al lui Bourdieu, aceea a lui Marx se reg?se?te �n sociologia domină?iei a acestuia ?i, mai mult, �n sociologia conflictelor a lui Touraine. ?i �ntr-un caz ?i �n cel?lalt, Weber �?i pune de asemenea amprenta
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
geană dacă nu ne delimităm permanent de restul „turmei”. Ne ucide scârba față de numitorul comun și ne sinucidem pe altarul diferențelor specifice. Predomină excesele belicoase. Cândva, dacă nu erai structuralist, nu erai nimic. Puțin conta că, în afara unei cărți-reper despre structuralism - datorată lui Virgil Nemoianu - și doxei câtorva puțini alți erudiți, majoritatea preopinenților ciripea cam după ureche. Damblaua noului roman - dacă nu scriai în linia Robbe-Grillet, Rebreanu să fi fost și tot erai expediat la „și alții”, alături de Aurel Mihale. Ce
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
toamna anului 1952, se străduiește să explice publicului larg noțiunile psihanalitice la care se face referire din ce în ce mai des în viața cotidiană, în conversații, în literatură și spectacole 174. Cu și mai multă seriozitate, extrem de prestigiosul Lacan, care combină psihanaliza cu structuralismul și lingvistica, exercită o mare influență asupra cercurilor intelectuale franceze. Eros a triumfat în spirit și limbaj. Eros își atrage în egală măsură toate privirile, încarnându-se în noile zeițe ale dragostei, cele care vor fi numite de acum înainte cu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
apoi le-au introdus la Praga și peste tot în traseul lor biografic și profesional. Roman Jakobson avea mai târziu să părăsească și Cehia și să emigreze în Statele Unite unde, prin activitatea sa științifică a avut o puternică influență asupra structuralismului american. În felul acesta am putea spune, conceptul modern de „Limbă ca sistem de relații specifice” a călătorit pe traseul Moscova---Praga--Massachussettes, fiind recognoscibil astăzi și în cele mai avansate abordări ale gramaticii generativ-transformaționale chomskiene. Mai mult, dichotomia Funcțional/Social lansată
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
sunet // semn”, „structură fonetică // structură morfologică”, „sincronie // diacronie”, se regăsesc în toată corespondența dintre Baudoin de Courtenay și Ferdinand de Saussure de la sfârșit de secol XIX, și apoi în prelegerile de la Geneva ale lui Ferdinand de Saussure care a teoretizat structuralismul ca sistem de analiză la început de secol XX. Premisele teoretice de cercetare enunțate de Baudoin de Courtenay și de asistentul acestuia, Kruszewski, în jurul anilor 1870, la începuturile Școlii Lingvistice de la Kazan și anume, egalitatea totală a limbilor în fața științei
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
anilor 1870, la începuturile Școlii Lingvistice de la Kazan și anume, egalitatea totală a limbilor în fața științei ca obiecte de studiu, precum și accentul pus în analiză pe studiul limbilor vii și a dialectelor acestora, au fost preluate rând pe rând de Structuralismul de la Geneva, Școala Lingvistică de la Copenhaga (cu ramura americană a acesteia de la Massachussettes, prin Roman Jakobson) și de Școala Lingvistică Funcționalistă de la Paris. Un alt membru marcant al Școlii de la Kazan, V. A. Bogorodițki (1857-1941) definea limba ca pe un
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
societății liberale care va da naștere, așa cum am văzut, valului de revolte din șaizeci și opt și apoi urmărilor acesteia, nu sînt numai americane, sau chiar dacă există o fliliație americană, aceasta se manifestă intens prin relee care sînt numai europene: structuralismul de proveniență pur franceză, reconsiderarea operelor lui Marx efectuată de Althusser și de școala acestuia, dar mai ales încercările tăcute de școala sociologică germană din Frankfurt (Adorno, Habermas, Horkheimer etc.) care încearcă să lege marxismul de freudism. În marea efervescență
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
a luat forma "războaielor" dintre teoriile rivale, reducîndu-le adesea pe acestea la nivel de modă. Această febră a izbucnit prima dată în Franța în anii '60, o dată cu proliferarea discursurilor emanate de ideile post-structuraliste. Respingînd abordarea totalizatoare, universalistă și scientistă a structuralismului, semioticii, psihanalizei, marxismului și altor discursuri care produseseră "febra" și "conflictele" teoretice ale perioadei precedente, revoluția post-structuralistă a fost martora proliferării unor noi teorii ale limbajului, cetățeanului, politicii și culturii. Și totuși, inspirîndu-se tocmai din acele teorii ale căror extravaganțe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
va fi diferit de un marxism unidimensional care ignoră feminismul (și viceversa). O poziție marxist-feministă care este influențată de poststructuralism va fi diferit de o perspectivă marxist-feministă dogmatică care reduce un film doar la problematica de clasă și sex. Căci structuralismul susține importanța abordării unor perspective multiple, își concentrează atenția asupra unor trăsături ignorate de anumite perspective marxiste sau feministe și subminează credința naivă conform căreia o anume interpretare este în mod necondiționat corectă și adevărată. Cu toate acestea, o perspectivă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]