12,164 matches
-
mătănii purtând cununițe de brumă Păsări speriate vâslesc spre înălțimi aurite de lună. Nucul bătrân din grădină își scutură căruntele plete Nucile în cămăși zdrențuite cad învelite-n regrete. Privirea târzie a pădurii țese zâmbete policrome Din via despuiată de struguri se-nalță spre grauri...arome. Tu stai mirat și privești tabloul ce se repetă în timp Un muritor ce-aștepți să treacă anotimp dup-anotimp. Tolba ți-o umpli cu speranțe din cărțile legilor nescrise Te mângâie umbra toamnei pe
DE TOAMNĂ.... de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364038_a_365367]
-
Silvia desface din ziar a doua sticlă, de gâtul căreia era agățat medalionul cu boabe de chihlimbar. Gigi face ochii mari și rămâne mut. Silvia a continuat: -Mi-a adus-o mama acum câteva zile. Doi ani a experimentat tata cu struguri de la Nicorești și cu cei de la vițele din curte. Lui îi place să facă experiențe. Privește și compară. Acesta este vinul tău, căruia trebuie să-i dai un nume. -Mm...da! L-a reușit! Parcă este chihlimbar. Atunci...să-i
FRAGMENT 2 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362754_a_364083]
-
tu, cu-amurgul zilelor din mine Scăparătoare, încă, din amnar Să-ți duci la buze mâna ce conține Amrita ultimului meu pahar; Să nu apuci prea treaz de mine nopți, Să-i fiu beției...dulcele mister Că un împătimit de struguri copți, Culegător să-mi fii, să nu-ți mai pier Și nu mai tristă, nici mai aplecata Și... nu mai lacrima și nici mai stea, Ci că fecioara pură, luminată, O stea din Cer să fiu, pe palmă ta... Shanti
SEPTEMBRIE, SCRISOAREA CE ȚI-O SCRIU de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362955_a_364284]
-
prin sincretism și asimilare a obiceurilor practicate în așezările vecine românești, ( sărbătoarea măsuratului oilor), aceasta a pierdut semnificația inițială. Pe langă asimilarea unor obiceiuri, populația de pe insulă întreținea legături comerciale cu populația de pe mal. Aceștia își vindeau produsele la Orșova ( struguri, pere, dulceața) sau unele suvenirurii ( păpuci și fete de pernă). Potrivit altor documente se face referire la obținerea unor acte de călătorie de către locuitorii din insula pentru a putea trece pe teritoriul românesc.3 După cum arată un document românesc, la
ANDREEA TĂRĂŞESCU,COMUNITATEA INSULARĂ ŞI ROMÂNII. RELAŢII INTERUMANE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363044_a_364373]
-
te faci? Ne-nvinsa iarnă Zăboveam ieri în oglindă... Și descopăr pe la tâmple Mijind gata să se-ntâmple, Flăcări reci de iarn-arzândă. Se zăresc abia în mugur Și-or spori fără tăgadă, În curând au să se vadă Desfăcându-se în strugur. Poleind cu-argint s-aștearnă Fulgi de iarnă, ghiocei Troienind tâmpla cu ei, Sub acea ne-nvinsă iarnă . Raveca Vlașin Referință Bibliografică: Poezii de Raveca VLAȘIN / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1067, Anul III, 02 decembrie 2013
POEZII DE RAVECA VLAŞIN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363079_a_364408]
-
ele în soare zburând cu soare îmi umplu inima, mai departe-i secerat grâul, după o vreme o să culegem porumbul și porumbii necopți se fierb după care începe să fiarbă și mustul, de aroma căruia mă îmbăt. La sînii tăi, struguri-s culeși și mă izbesc de singurătate. Referință Bibliografică: Miraj de toamnă / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1050, Anul III, 15 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
MIRAJ DE TOAMNĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363092_a_364421]
-
avea și tatăl mamei un hectar, pe care tot eu îl păzeam. Este un fel de a spune că-l păzeam. Ce putea să facă un copil de doisprezece ani împotriva celor ce ar fi dorit să se înfrupte din strugurii copți? Înainte de a ne instala ca paznici ai viei, mai întâi scotea tata ușa de la beci, încărca cu paie o saltea din pânză de cânepă, țesută de mama iarna la război, lua câțiva chirpici din tizic[1] și îi arunca
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
casă, lemnele din salcâm pentru construcția propriu zisă a colibei, carton asfaltat și multe obiecte de strictă necesitate pe termen mai lung. Când ajungeam noi la vie pe la începutul lui august, de obicei abia începeau să se pârguiască boabele de struguri ale soiurilor timpurii. Incepeam paza așa de devreme să alung graurii care ciuguleau boabele date în pârgă. Săpa tata spre drum în capătul lotului, o groapă peste care construia din lemne de salcâm o formă de piramidă, pe care punea
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
jos în loc de dușumeaua. Așa se "tencuiau" și casele peste care lipitură se dădea cu var stins și albăstrit cu sineală. Cum spuneam, tata a construit bordeiul, ne-a instalat patul și cele necesare unei șederi pe întreaga vacanță, până la culesul strugurilor în septembrie. Seara după ce își termina treburile gospodărești prin curte sau pe la câmp, cu recoltatul cerealelor, prășitul porumbului și al florii soarelui, tata înhăma cai și pornea spre noi cu merinde și să ne țină de urât pe timpul nopții. Eu
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
vie la început, însă bătrânul între timp a plantat puieți de salcâm care acum erau copaci în toată regula. Vița era din soi tămâios și urcătoare așa că s-a ridicat singură în copaci unde creștea ca niște adevărate liane. Aici strugurii se coceau la umbră, erau deosebit de aromați și cu o boabă foarte mare albă cu un puf argintiu pe ea. Megieș cu lotul nostru de viță de vie, un consătean semănase în acel an porumb și printre rânduri a cultivat
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
cultivase pepeni verzi și cum începeau să se coacă, ziua își mai aducea fiul să stea și el de pază. Era cam de vârsta mea, cu un an sau doi parcă mai mare. Nu se punea problema dacă el mănâncă struguri din via noastră și eu pepeni din bostana lor improvizată, așa că ne împăcam destul de bine și aveam și posibilitatea de a ne juca împreună, alungând plictiseala din timpul zilei. La capetele lotului de vie treceau două drumuri, unul care ducea
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
și de obicei doi - trei flăcăi ceva mai mari ca mine care îi păzeau. Pentru că aveam nevoie de distracție, ei ne lăsau să le călărim caii și să facem întrecere între noi, în schimb îi lăsam și noi să mănânce struguri sau pepeni. Era un troc echitabil spuneam noi copii. Același lucru se întâmpla cu tractoriștii care după recoltarea cerealelor arau miriștile[3] pentru însămânțările de toamnă. Prima data m-au învățat cum se conduce tractorul, cum se bagă plugul în
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
miriștile[3] pentru însămânțările de toamnă. Prima data m-au învățat cum se conduce tractorul, cum se bagă plugul în brazdă și cum se scoate la capătul lotului, apoi mă lăsa pe mine să ar în locul lor și ei mâncau struguri pe săturate sau se mai odihneau. Cât era ziua de lungă stăteam cocoțat pe tractor și trăgeam de volan să nu iasă din brazdă. Nu era mare lucru de făcut. Doar că la capete trebuia să fac un ocol mai
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
loturile ceapeului și luam porumb pe care îl coceam pe jar sau îl fierbeam pe pirostrii într-o oală de cinci litri în care mai gătea bunica câte o ciorbă din diferite verdețuri pe care o acrea cu aguridă, adică struguri cu boabele mici crescuți pe la vârful crengilor de viță și care erau mai acri. Nu prea ne trebuia multă mâncare în timpul zilei. Mâncam seara cu tata când venea la noi cu mâncarea gătită de mama. Bunica începea să-mi povestească
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
însă soldații prin grajduri și magazii. Comandamentul era stabilit pe la chiaburi care aveam case mai frumoase și mai multe acareturi[5]. Cât stăteam la vie, o auzeam pe bunica toată ziua cântând ca să nu se plictisească. Când se coceau bine strugurii, se ducea la câte un butuc și lua ciorchinii pe pipăite că nu îi vedea, îi punea în poala fustei sale din lână, lungă până în pământ, din material țesut la război nu de cumpărat, un fel de stofă așa cum apar
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
perspectivă nouă, cu metodele antropologiei istorice. Descrierile lui Al. Florin Țene sunt captivante prin implicarea afectivă a sa, ca oltean născut la Drăgășani, prin coarda sensibilă a sufletului său care vibrează la orice schimbare de anotimp în Oltenia, la culesul strugurilor și a recoltei de pe câmp. Aici Gib Mihăescu este dublat ca personaj de literar de mare succes de autorul acestui volum Al. Florin Țene. Calitățile Domniei sale de sociolog se derulează în mod fructuos atunci când prezintă lumea de burghezi, viticultori, avocați
AL.FLORIN ȚENE-LA BRAȚ CU ANDROMEDA, CRONICĂ DE DR.DIN PETRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363405_a_364734]
-
în acel sat bihorean, în acel colț de rai cum îi spuneam noi - o grădină frumoasă. Am plantat acolo în jur de 30 de de pomi fructiferi din toate speciile care intrase pe rod când am vândut gospodăria. Via cu struguri de masă și pentru vin erau o frumusețe. Parcă văd și azi cum sătenii care treceau prin preajmă, se opreau-admirau iar unii chiar invidioși spuneau: "uite ce face Cadar ăsta". Toate locurile din România sunt frumoase dar pentru mine grădina
PASIUNEA PENTRU GRĂDINĂRIT ÎMPLETITĂ CU ARTA SCRISULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363448_a_364777]
-
2015 A.D. Tânjet de alabastru Au început colindele să cânte florale pietre de tămâie și cetine de albe gânduri împrejmuiesc a iernii taina vie Colaci de pâine dăltuiți în file ceasloave de jăretec copt în spuză cu mierea picurând din struguri asteaptă fulgii stelele de platini buze Colindatori cu flori în vise întind cununa de mirări ținând în brațe veșnicia alungă teama din cântări Calești de dalbe salbe fețe iluminate candeli de vâltori alunecă pe taine pleo.ape ca niște falnice
COLIND HIERATIC VIII- TÂNJET DE ALABASTRU de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362325_a_363654]
-
de spanac, Și fasole de pe-arac. Boboceii se-nghiontesc, Farfuriile golesc. Folosește doar fetiță, Cuțitul și furculița. Supărată, i-a certat, Vărul râde înfundat: -Iartă-i dragă verișoară, Altfel e viața la țară! 91.Toamnă Ieri purta coșuri cu mere , Struguri dulci avea în vii Și întinsele câmpii Le-mbrăcase-n giuvaere. Stau pe rafturi în cămara Ale toamnei bunătăți; Darnica a fost cu toți, Însă ochi-i se-ntristară. De trei zile plânge-ntr-una Lacrimi mari fără oprire; Eu o rog
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
de poet, printre frunzele îmbolnăvite, îmbătrânite, ce încă nu s-au desprins de pe crengile tot mai moarte, de prin visele tot mai deșarte, ale copacilor, bieții de ei, îmbătându-le cu parfumul de vin roșu și de nemărginire cules de pe struguri și de pe moaște de sfinți autumnali. Stoluri de cocori și de prime iubiri spintecă pânza albă a ceții, a vieții, luminând străfundurile cerului, până în cele mai îndepărtate sate. Frigul colindă străzile, hai-hui, purtat de vânt, ca un bețiv fără adăpost
DIMINEAŢĂ DE TOAMNĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361048_a_362377]
-
lansase acest decret? Nu era decret?! Era! Atît învățaseră văgăunenii, că lozinca este stimulatoare. Tot o lozincă transformă, credem noi, laptele în brînză de vacă, chiar dacă este brînză din lapte de capră, și vinul în oțet de mere sau de struguri. Ideea asta cu strugurii este chiar derutantă pentru înțelegerea mecanismului care a făcut să fie izgonit Adam din Rai. Dacă Eva a cules strugurii și i-a storcoșit și i-a dat lui Adam să bea must, sigur că acestuia
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361106_a_362435]
-
era decret?! Era! Atît învățaseră văgăunenii, că lozinca este stimulatoare. Tot o lozincă transformă, credem noi, laptele în brînză de vacă, chiar dacă este brînză din lapte de capră, și vinul în oțet de mere sau de struguri. Ideea asta cu strugurii este chiar derutantă pentru înțelegerea mecanismului care a făcut să fie izgonit Adam din Rai. Dacă Eva a cules strugurii și i-a storcoșit și i-a dat lui Adam să bea must, sigur că acestuia - ce Dumnezeu, doar era bărbat
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361106_a_362435]
-
vacă, chiar dacă este brînză din lapte de capră, și vinul în oțet de mere sau de struguri. Ideea asta cu strugurii este chiar derutantă pentru înțelegerea mecanismului care a făcut să fie izgonit Adam din Rai. Dacă Eva a cules strugurii și i-a storcoșit și i-a dat lui Adam să bea must, sigur că acestuia - ce Dumnezeu, doar era bărbat! - i s-a urcat sîngele la cap și i-a șoptit cineva la ureche că între coapsele cele parfumate cu
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361106_a_362435]
-
singurătatea vieții dar... nici tu nu m-ai încurajat, cel puțin până acum... - Cum adică nu te-am încurajat? Eu sunt o fată serioasă și nu după cum bârfa comunei o spune. Ști tu vorbele acelea cu privire la vulpea care neajungând la struguri spune că-s acri! Tu ce părere ai? - Eu... ce să-ți spun, mi-e rușine, nu sunt deloc un aventurier, și cine știe, poate că într-o zi am să-ți spun ce am pe suflet. Eu, după cum prea
OCHELARII de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361130_a_362459]
-
Legendele vechilor locuitori ai Ciprului spun că la începuturile creștinătății, Sfântul Tihon, Episcop de Amathus, ar fi făcut o minune: a sădit viță de vie și atingând-o la rădăcină, de îndată vița a înfrunzit, a înflorit și a rodit, struguri copți și dulci umplând coșurile localnicilor. Și în vremurile bizantine vinurile produse aici, în insulă, erau renumite și la mare căutare. Potrivit unui italian din secolul al XVI-lea, care fusese în acele timpuri în Cipru, „vinul cipriot posedă unele
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]