63,787 matches
-
dacă ar fi să reduc la câteva cuvinte cartea lui Dan Țăranu, acestea ar fi: hoinăreli, trăncăneli & îmbrânceli, livrate pe post de roman căci - nu-i așa!? - ce e romanul, dacă nu o proteică formulă bună la toate? 4 tineri studenți merg la o petrecere unde beau, fumează, vomită, beau, pipăie niște fete, beau, vomită, apoi se văd nevoiți să părăsească apartamentul și, înainte de a se întoarce acasă dimineața, mai întârzie pe acoperișul blocului perorând penibil despre sinucidere. În tot acest
Hoinăreli, trăncăneli and îmbrâceli by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12618_a_13943]
-
studențesc, oricare din România. Aici se înscriu toate trăsăturile personajelor "nemulțumite", împreună cu codul, limbajul, stilul de viață: în comun, dar în comunul neinteresant, care nu poate fi un caz. Pentru cei care știu cât de cât ce înseamnă viața de student căminist, romanul lui Dan }ăranu e plat ca apa de robinet. Dacă tânărul autor ar fi vrut să scrie un roman de mediu, de atmosferă, de referință pentru acel "student way of life" (chiul, chefuri, băutură, nopți albe, sex) ar
Hoinăreli, trăncăneli and îmbrâceli by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12618_a_13943]
-
cei care știu cât de cât ce înseamnă viața de student căminist, romanul lui Dan }ăranu e plat ca apa de robinet. Dacă tânărul autor ar fi vrut să scrie un roman de mediu, de atmosferă, de referință pentru acel "student way of life" (chiul, chefuri, băutură, nopți albe, sex) ar fi trebuit să depășească totuși imaginea primară care poate fi redusă la cea mai simplă frază rostită de cel mai simplu student. Încă un exemplu de inadecvare în genul celor
Hoinăreli, trăncăneli and îmbrâceli by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12618_a_13943]
-
de mediu, de atmosferă, de referință pentru acel "student way of life" (chiul, chefuri, băutură, nopți albe, sex) ar fi trebuit să depășească totuși imaginea primară care poate fi redusă la cea mai simplă frază rostită de cel mai simplu student. Încă un exemplu de inadecvare în genul celor care nu știu prea bine cum e cu hip-hop-ul și cu grunge-ul, dar scriu despre muzică și culturi alternative sau underground. Deficitul de proză pe această zonă se cere rezolvat, dar nu
Hoinăreli, trăncăneli and îmbrâceli by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12618_a_13943]
-
sufletească, stă și citește, pentru Dumneavoastră, reviste culturale. beTONURI la Facultatea de Litere Ne-am bucurat că am primit la redacție o nouă revistă. Se numește beTONURI și a fost inventată, scrisă și împărțită cu generozitate de un grup de studenți ai Facultății de Litere. Îi vom numi pe toți, de dragul lor și al profesorilor care îi știu: Cristina Foarfă (redactor-șef), Ana Barbu, Viorica Buică, Valentina Chiriță, Ana Chirițoiu, Gruia Dragomir, Adina Dragomirescu, Andreea Filipoiu, Mădălina Georgescu, Dragoș Jipa, Sonia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12637_a_13962]
-
Teodor Arghir) și paginată (Nitsch-Petioky Lorand). Argumentul e scurt și convingător: revista a apărut pur și simplu pentru că e straniu ca o facultate de "Litere" să nu aibă așa ceva, își propune să fie actuală, dar nu "școlărească", să le vorbească studenților, pe limba lor, dar "cu puțină bunăvoință" să poată fi citită și de cei care nu mai sînt de mult studenți. Titlul se explică așa: Sînt mai multe tonuri și atitudini care vor să dea o imagine beton asupra realității
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12637_a_13962]
-
o facultate de "Litere" să nu aibă așa ceva, își propune să fie actuală, dar nu "școlărească", să le vorbească studenților, pe limba lor, dar "cu puțină bunăvoință" să poată fi citită și de cei care nu mai sînt de mult studenți. Titlul se explică așa: Sînt mai multe tonuri și atitudini care vor să dea o imagine beton asupra realității culturale/subculturale așa cum se vede de la 20 și ceva de ani înălțime. Și, încă ceva: vara, spre deosebire de asfalt, betonul nu se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12637_a_13962]
-
ceva, caută, se caută pe ei, pe ei înșiși și spiritul unei generații. Le însoțesc căutările cu admirația mea. Aici, tristețea este estompată, iar ludicul și jocul vocilor devin mai pregnante. Am fost împreună și la Casa de cultură a studenților, istorica Preoteasa din București, cînd cei trei actori au ținut un concert-spectacol cu vervă, nostim și reușit, dincolo de așteptările lungi și nejustificate de la început, impresionant pentru fiul meu, cu atît mai mult, cu cît era singurul pitic din sală. Asociind
Luna ca o portocală by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12631_a_13956]
-
și a secvențelor biografice merge spre conturarea unui portret, ușor edulcorat, care scoate la lumină, de sub carapacea didactică, slăbiciunile umane și nevoia de afecțiune a unui om hăituit. Un exercițiu de admirație, bine mascată, față de cel pe care prietenii și studenții l-au scos, abuziv, din memoria (și memoriile lor). Sfârșitul omului Victor Iancu nu trebuie să semene cu soarta imaginii sale, în posteritate. Cornel Ungureanu s-a ocupat, în lucrări anterioare, de toți "marginalii" pe care acum îi așază, scuturându
Mitteleuropa marginalilor by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12655_a_13980]
-
compozitori. Dar acesta nu e un motiv pentru care ar trebui să excludem cu totul comentariul muzical de la radio. Îl putem nuanța, colora afectiv și susține prin exemple muzicale inteligent alese. Seminarul a declanșat destule resorturi, prejudecăți, reacții și reflecții. Studenții de la Universitatea Națională de Muzică bucureșteană - cărora li s-a adresat în special seminarul și apoi atelierul de muzicologie radiofonică (un fel de continuare practică a seminarului) - au ajuns la un moment dat să se întrebe care ar fi rostul
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
din învățământ sau cercetare. Cum e în alte locuri? În Germania bunăoară, Academia de Muzică și Teatru din München propune cursuri de jurnalism muzical radiofonic, apoi am găsit doar la Karlsruhe un alt curs care oferă o diplomă în "Rundfunk-Musikjournalismus". Studenții (optând pentru orientarea academică sau pop) sunt antrenați în radiofonia de tip tradițional sau Internetradio / Web TV. Cât despre Statele Unite, "College Radio" rămâne cea mai frecventă formă de educație, obișnuind adolescenți încă de la vârsta de 15 ani să lucreze într-
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
nu mi-este foarte clar). Era firesc ca unii dintre tinerii participanți români să se întrebe la acest seminar ce beneficii le-ar aduce studiul muzicologiei, mai ales în situația în care destui colaboratori din redacțiile radiofonice provin din rândurile studenților/ absolvenților de la pedagogie muzicală. Cum sunt ei selectați? Iată o întrebare la care nu sunt în măsură să răspund. Mă pot gândi însă la modul în care acești tineri cu sau fără educație specific muzicologică își pun problema unui stil
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
oarecare talent literar, o cultură generală care să permită tânărului publicist de radio să scrie atractiv și, mai ales, să aibă idei: într-un scurt interviu, într-o transmisiune directă, ca și într-o emisiune proprie. În fine, din rândul studenților sau al absolvenților de muzicologie, cei aplecați mai mult spre cercetare și analiză au uneori probleme de a se adapta stilului radiofonic. Ei învață să scrie și mult mai puțin să vorbească, să se adreseze accesibil, să strecoare informații de
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
informații de valoare într-un discurs simplu, clar, eventual presărat cu poante. Pericolul este să nu poată ieși ușor din mecanismele exprimării scrise, docte, poate prea complicate uneori, să nu poată improviza, să nu-și poată valorifica spontaneitatea. Dimpotrivă, unii studenți sau absolvenți ai secțiilor de pedagogie cad adesea în capcana facilului. Clișee, banalități de exprimare și de informație vor apărea prea frecvent. Este evident faptul că doar specializarea la muzicologie nu oferă garanția evitării clișeului și banalului. Nu poți avea
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
ia acum calea exportului pe litoral. E penurie! Să trecem, zic, la filme, pentru că am sentimentul că îmi iau un ton de scandal, și la urma-urmei nu e nimeni vinovat că americanii NU au invadat marile ecrane de la noi! Tânărul student cinefil nu pleacă la mare pentru că nu are bani. Sau tânărul cinefil vrea să mai meargă și el la un film. Sau tânărul bizon vrea să-și scoată tovarășa la un movie pentru că în sală e aer condiționat. NU contează
Americanii invadează marile ecrane by Mădălina Roșca () [Corola-journal/Journalistic/12685_a_14010]
-
Marius Chivu La debutul cu Pizdet (Aula, 2001), Alexandru Vakulovski a avut parte de cronici predominant pozitive. Românul deschidea o serie, ceva ce oricum nu se mai scrisese la noi: atitudine anti-establishment, cultura underground, mediile studenților narcotici, mafia basarabeana, limbaj obscen dus la extrem, slang, în fine, o serie de elemente pentru care atunci am folosit sintagma �existențialism narcotic�. Pentru că era altceva, începutul unei posibile tipologii, al unui nou set de cronotopi, dacă vreți, Pizdeț a
Roman contrafăcut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12714_a_14039]
-
fie, dar neapărat în grup. De aici lipsa unui subiect care să susțină acest way of life, atitudinea violență de revoltă, tentația evadării și, implicit, a autodistrugerii prin băutură și narcotice. Un mal du sičcle a pus stăpânire pe tinerii studenți, și în rest avem (povestite) o serie de întâmplări mărunte care ar trebui să condimenteze confesiunea crizei. Din acest punct de vedere, Pizdeț, pe bune/pe invers și Letopizdeț sunt, practic, surprinzător de identice. În al doilea rând, găsesc de
Roman contrafăcut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12714_a_14039]
-
Eugen Lovinescu și Tudor Vianu la Șerban Cioculescu și Ov. S. Crohmălniceanu) au fost trecuți la index, cu tot alaiul de articole foiletoniste, pagini de dicționar și fragmente de studii, de referință sau nu, care apăruseră până atunci despre ei. Studenții sau cercetătorii în căutarea unei biografii (nu neapărat) minimale deschideau sertarul la inițiala autorului, cereau "Camil Petrescu interpretat de..." și aveau acces, la fel de simplu și elegant ca printr-un "search" pe Google, la toată lista cu referințe critice existente. Cu
Adulație în cerc restrâns by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12716_a_14041]
-
zilele noastre. Ion Brad (n. 1929) a fost coleg de filologie clujeană cu Mircea Zaciu în perioada 1948-1953. Zaciu provenea dintr-o familie de intelectuali orădeni, Ion Brad, fiu de țărani din Pănade, venea din școlile Blajului. între cei doi studenți filologi s-a stabilit o relație de tinerească prietenie, stimulată de pasiunea amândurora pentru literatură și de veleități literare. La început lucrează împreună în redacția "Almanahului literar", viitoarea revistă "Steaua", având ca redactori-șefi pe M. R. Paraschivescu, Geo Dumitrescu și
Dialog epistolar by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12753_a_14078]
-
stai (sau să joci) cu șapte cojoace pe tine. Sînt oameni de tot felul în această carte de mărturii orale, fiecare cu o rezervă, mai mică sau mai mare, de nostalgie, gata să fie revărsată lumii " de la muncitori pensionari la studenți și de la foști angajați ai Securității la actuali bancheri, de la etnografi și etnomuzicologi la actori, plus cei care-au ținut să-și păstreze anonimatul. Însă poveștile cele mai frumoase " și nu e un paradox " sînt tocmai cele ale culegătorilor de
Manualul Bucureștiului optzecist by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12752_a_14077]
-
secrețiuni hormonale la paritate, în al patrulea rînd după vîrstă (femeia ceva mai tînără decît bărbatul)". Iar junele Cioran ar fi fost certat cu igiena și ar fi avut crize bahice, marcate de spectaculoase tentative de suicid: "Emil Cioran, ca student, nu se spăla niciodată. Era un Oblomov valah anti-aer, anti-geam, anti-apă. Apa îi era udă și rece. Quelle horreur! în schimb, ne dădea fiorul și panica sinuciderii la brotăcei, în lacul bunului nostru primar general Dem. I. Dobrescu, sub ochii
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
cauză va avea românul primeia.Romanul de debut al lui Adrian Șchiop pendulează între două medii: unul al caminelor studențești, celălat al unei unități militare. Personajul narator este tânărul Șchiop, iar subiectul cărții este grupul lui de prieteni. Cu toții școliți, studenți sau foști studenți, aflați la vârsta marilor incertitudini și a confuziei de început de viață, traduse în relația cu familia, cu partenerii de sex, cu societatea. De aici discuțiile interminabile și căutarea cu orice preț a unor "chestii", "faze" sau
Clișeele unui nonconformism timid by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12750_a_14075]
-
românul primeia.Romanul de debut al lui Adrian Șchiop pendulează între două medii: unul al caminelor studențești, celălat al unei unități militare. Personajul narator este tânărul Șchiop, iar subiectul cărții este grupul lui de prieteni. Cu toții școliți, studenți sau foști studenți, aflați la vârsta marilor incertitudini și a confuziei de început de viață, traduse în relația cu familia, cu partenerii de sex, cu societatea. De aici discuțiile interminabile și căutarea cu orice preț a unor "chestii", "faze" sau "ficțiuni", a unei
Clișeele unui nonconformism timid by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12750_a_14075]
-
era să uit! firele de iarbă pârlite, dobrogene, bătute de vânt, cu șfichiuirile lor muzicale. În căminul de pe strada Mătăsari, de la mătase, care și ea, nu știu cum, abia acum îmi dau seama că intra în compoziția sunetelor lui Chihaia, erau mulți studenți deosebit de înzestrați, ca Dorel Cazaban,Teodor Mihadaș, Al. Husar și alții, ale căror nume (nu voci!) îmi scapă. Cel mai mult însă mă simțeam apropiat de Pavel Chihaia, mentorul meu artistic, fiind mai mare cu doi ani, care mă și
Fiul Dobrogei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12777_a_14102]
-
Constantinescu, Ana Blandiana și Romulus Rusan, Al. Paleologu, Mihai Păscu (regretatul nostru coleg), Andrei Pleșu, Florin Iaru, H-R. Patapievici, Simona Vărzaru (Urania). Meseriile celor intervievați sînt precizate din titlu și acoperă toată gamă imaginabila: diplomat, preot, arhitect, poet, politician, gazetar, student, pensionar, croitor, consilier prezidențial. De la baroana Emma Nicholson of Winterbourne pînă la Gianina lui Manșonică din Sinești nici o categorie de contemporani, fie ea vizibilă sau underground, nu i-a scăpat jurnalistei. Chapeaurile intervievatoarei sînt adecvarea însăși. Dacă ar fi să
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]