1,287 matches
-
duce aceasta, nu putem omite episodul povestit de doamna Aspazia Oțel Petrescu despre părintele Arsenie Boca în închisoare. Acesta, fiind în rugăciune, apărea și dispărea din ochii gardienilor și apoi din ochii ofițerilor care veneau să se convingă de spusele subalternilor, crezând că aceștia își pierduseră mințile, dar convingându-se și ei de cele relatate. La întrebarea unuia dintre ei „Ce faci părinte, faci vrăji ?”, părintele Arsenie îi răspunde: „Nu fac vrăji, eu mă rog, și un om care se roagă
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
culese din toate părțile, memoriei, așadar celor mai vârstnici; iar pe bătrâni, pe care-i asemuim cu rațiunea pentru gândirea lor remarcabilă în multe și însemnate chestiuni, ni-i reprezentăm deliberând și folosindu-se de cei tineri ca de niște subalterni, în mod consultativ, și astfel, lucrând împreună, ambele categorii acționează pentru salvarea statului. (967d-968e) Este cu neputință ca vreunul dintre muritori să fie în mod constant pios față de zei dacă nu acceptă cele două lucruri pe care tocmai le-am
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și să fie capabil să explice rațiunea acelor lucruri care au o rațiune. Cel care nu este în stare să le dobândească pe acestea adăugându-le la virtuțile civile, nu va putea fi un conducător al întregii cetăți, ci un subaltern al celor ce conduc. Iar acum, o, Cleinias și Megillos, e vremea să vedem dacă, la toate legile pe care le-am enumerat mai înainte, o vom adăuga și pe aceasta care înființează ca pe un organism responsabil cu salvarea
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
să asculte, dar va fi totuși incapabil să se exprime. Față de sclavi, acesta va avea o altă comportare, nu îi va mai disprețui, cum ar face un om bine educat, ci simțind nevoia să își exprime puterea, își va teroriza subalternii, nestăpânind de fapt veritabila superioritate, cea a spiritului. Oamenii liberi însă se vor bucura de blândețe din partea lui, iar cârmuitorii de supunerea lui. Acesta, fiind un iubitor de putere și de glorie, va renunța la a conduce cu ajutorul cuvântului, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
este mare se numără: subordonații nu pun în discuție deciziile șefilor, elevii evită să pună întrebări profesorilor, copiii manifestă obediență și respect față de părinți, ideile originale și libertatea de gândire sunt descurajate sau sancționate, diferențele de salarii între șefi și subalterni sunt foarte mari, comunicarea dintre superiori și inferiori are un caracter formal, stilul de conducere în instituții este autoritar și paternalist. Inegalitatea este statuată prin doctrinele economice (ierarhie, stratificare), politice (oligarhie, autocrație, schimbarea sistemului prin revoluție) și religioase (supunere, contemplare
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Românul nu relatează sec fapte, ci „mai pune de la el”, „le înflorește”, „exagerează”, „spune numai ce-i convine”, „povestește din doi în doi”. Componenta persuasivă a comunicării nu se află în text, ci în relația dintre interlocutori: șeful își convinge subalternul în virtutea poziției ierarhice, cuvântul specialistului/profesorului/celui mai bătrân e luat „de bun”, fără reflecție critică, părinții își conving adeseori copiii prin autoritarism. Există, în fapt, reguli nescrise pentru cine pe/de cine „ascultă” (adică face cum spune acea persoană
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mă mai întreba atâtea”, „Cine e curios moare repede”); de aceea, există situații în care protocolul de comunicare presupune ca vorbitorii să se abțină de la formularea de întrebări (întrebările prea numeroase puse de elevi profesorului pot fi percepute ca agresiuni; subalternii evită să pună întrebări șefului), eventual să recurgă la reformularea lor ca sugestii, opinii cu structură declarativă și intonație ezitant-descendentă. Directivele, ordinele se dau, de obicei, direct, atenuate la nivel lexical („Închide geamul, te rog frumos/dacă se poate/dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
educarea funcționarilor din Transilvania, în primul rând a sergenților nou angajați, în scopul asimilării cunoștințelor de limbă, gramatică și cultură română. La începutul anului 1921 prefectul Poliției din Arad, Ovidiu Gritta, a raportat la Consiliul Dirigent stadiul dezvoltării învățământului la subalternii săi nou angajați. Cei 200 de sergenți școlarizați au fost educați, inițial, la modul general de către ofițerii de poliție. Ulterior, după primirea manualelor școlare, cursurile au devenit sistematice, structurate pe materii: limba română, caligrafie, gramatica (predate de comisar Ioan Șchiopu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Ulterior, neînțelegerile profesionale cu Romulus P. Voinescu, noul lider al D.P.S.G., și anumite dubii asupra corectitudinii financiare în derularea unor acțiuni de spionaj/contraspionaj au avut ca rezultat destituirea din funcție, licențierea din serviciu și chiar arestarea sa, împreună cu câțiva subalterni. În urma unei verificări a inspectorului general al Polițiilor, Caton Călugăreanu, Parchetul Constanța a fost sesizat contra lui Mihail Moruzov și a deschis acțiune publică la 13 mai 1920. Alături de șeful serviciului au mai fost implicați Gheorghe Dumitrescu, subșeful Serviciului de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cunoștința regelui sau a primului ministru. Un informator anonim l-a caracterizat pe colonelul Stăncescu, la 20 februarie 1935, drept „un om de treabă, un chefliu, dar lipsit cu totul de cunoștințele necesare pentru a conduce” D.G.P., unde era „prizonierul subalternilor” săi, care îl manevrau după propriile lor interese. Un alt raport, datat 29 iunie 1935, l-a creionat pe colonelul Stăncescu ca fiind „creatura lui Inculeț, cumnat cu doctorul Scupiewski”, iar acesta din urmă mergea zilnic la sediul D.G.P. „să
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
instituției. S-a constatat, printre altele, că se produc „încă multe” sinucideri de jandarmi, 20 fiind înregistrate numai în perioada ianuarie-iunie 1935, ceea ce denotă o lipsă de cunoaștere a stării sufletești a acestora și un contact slab între șefi și subalterni. S-a cerut să se interzică bătaia locuitorilor de către jandarmi, întrucât ceea ce nu se poate descoperi prin mijloace științifice rar se putea obține prin corecții fizice. Tâlhăriile la drumul mare au fost un alt subiect abordat, mai ales că acestea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Ordin Circular, la 9 decembrie 1936, semnat de conducătorii celor două instituții, Constantin Cernat, respectiv general Barbu Pârâianu. Aceștia au constatat, în urma inspecțiilor, „animozitățile de ordin personal” care existau și lipsa uneia armonii profesionale, atât de necesare în vederea colaborării interinstituționale. Subalternilor cu funcții manageriale din cele două structuri li s-a cerut să se întâlnească de mai multe ori săptămânal, pentru a face schimb de informații și a colabora, îndeosebi „la latura serviciului polițienesc informativ”, dar și la orice acțiune sau
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
țină cont de trecutul acestora. În schimb, directorii puteau fi sancționați dacă la controalele efectuate în stabilimentele lor erau găsite persoane care desfășurau acțiuni potrivnice siguranței statului. Conducătorii de întreprinderi private au fost atenționați, din nou, asupra activității subversive a subalternilor, fiind invitați la „o strânsă colaborare” cu autoritățile în vederea monitorizării funcționarilor și a semnalării unor acțiuni ostile. În cazul unor sincope de la aceste norme, voite sau nu, legea pentru apărarea ordinii în stat a prevăzut la art. 26, 27 și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
comandanții militari din întreprinderile militarizate, dar și cu delegații Serviciului de apărare contrasabotaj, de apărare pasivă sau alte organe de control și administrație. A fost recomandat „cât mai mult contact personal cu autoritățile de colaborare” și un control sever asupra subalternilor, ca să fie permanent la curent cu problemele de serviciu. În vederea armonizării metodologiei pentru culegerea, transmiterea și analiza informațiilor, generalul Constantin Z. Vasiliu a trimis Ordinul nr. 3825/17 septembrie 1942 către D.G.P., I.G.J. și P.P.C. La baza acestui act au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ipoteza că sintagma „omul potrivit la locul potrivit” este greu de realizat, dar nu imposibil și că selecția personalului didactic ar trebui să se realizeze în alt mod decât cel existent dacă se dorește o bună colaborare între șefi și subalterni, colaborare bazată pe performanță și profesionalism. Bineînțeles că acest mod de recrutare atrage după sine și alte aspecte cum ar fi calitatea procesului instructiveducativ și motivarea resursei umane altfel decât prin salarizare, motivare deficitară în prezent. Analiza privind particularitățile dezvoltării
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
în angajare ceva provizoriu până vor găsi oportunități de angajare în alt sector. Un alt avantaj este că managerul își va alege oamenii cu care să lucreze, pentru că este foarte important ca să existe în permanență o colaborare între șef și subaltern. Acest lucru aduce numai beneficii școlii. Am oferit o soluție a modului cum s-ar putea face selecția personalului, soluție despre care nu avem pretenția că este neapărat cea mai bună rezolvare într-o astfel de societate, dar, care cred
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
nobiliare, chiar princiare. Ambasadorul interimar State Daltaban, fiul unui „fioros bivolar” de la Zimnicea, fost hoț de cai, obține prin tertipuri cognomenul „de Seraschier” și visează să figureze în Almanahul de la Gotha, din care îi citește încântat, după cină, consoartei. Un subaltern al său se pretinde descendent din Porfirogeneți și semnează Théodore Trascano-Porphyrogénète, în realitate fiind nepotul unei Profira, preoteasă în satul Trăscău din Vale. Cu foarte rare excepții, nu numai diplomații, ci și alți deținători ai vreunei dregătorii sunt suflete pervertite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290700_a_292029]
-
crede că tabelul i se restituie în semn de protest pentru că aici figurează doar fii de demnitari, în frunte cu propriii copii ai celor două excelențe. Înfuriat, se răstește la primul său consilier, care, la rândul lui, își dojenește imediat subalternul, iar dojana se transmite ierarhic, fiecare dând vina pe cel inferior lui în grad. În cele din urmă, se dovedește că alerta era falsă: ministrului nu i se reproșa nimic, doar i se solicita avizul (Nepărtinire). Cu toate că în intenția lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290700_a_292029]
-
mai mici din Transilvania deseori trebuiau aplicate și serioase impozite suplimentare, pentru ca deficitul bugetar în veșnică creștere să poată fi gestionat. Un funcționar de la prefectură nu trebuia să fie neapărat din Ungaria ca să vorbească pe un ton umilitor vreunuia dintre subalterni. De pildă în primăvara lui 1942, sub-prefectul din Szolnok- Doboka (moșier local, de altminteri), fără să-și "cruțe" timpul și energia, a înjurat, în obișnuitul stil suburban, "de mamă", pe șeful de birou al Oficiului pentru Construcții de Stat din
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
sale această cooperativă "Furnica" să primească autorizație de funcționare, deoarece cooperativa dorea și deschiderea unei cârciumi. Șeful administrației locale și-a menținut punctul de vedere și, după ce președintele cooperativei "Furnica", Korparich Ede, a intervenit la prefect, care a dispus ca subalternul său să rezolve afacerea. Președintele, în timp ce invoca extinderea cooperativei românești "Plugarul", găsise un argument și în favoarea motivării autorizației pentru cârciumă. "Pe teritoriul plasei Aghireșu maghiarii trăiesc în diaspore, deci nu pot să subliniez îndeajuns cât de însemnată ar fi această
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
pengő/unitate mai mult. Conștiinciosul maistru de drumuri și șosele propune o acțiune judecătorească contra notarului public care nu respectase calea ierarhică în serviciu. Ulterior, mustrările nu s-au lăsat așteptate: inspectorul sectorului VIII pentru drumuri publice și-a chemat subalternul la ordine: "Biroul tău nu a procedat cum se cuvenea - scria acesta șefului de oficiu din comitat. În viitor, indiferent de împrejurări, trebuie să faci în așa fel încât, în interesul "competiției", nici inginerul, nici maistrul de drumuri să nu
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
copiii încuiați în casă își manifestau nervozitatea - de altfel de înțeles; chiar dacă, "din punct de vedere național, era alarmant", scria Inczédy-Joksmann Ödön, în niciun caz acesta nu putea fi un motiv pentru admonestarea "domnilor și a guvernului". Drept care a cerut subalternilor săi ca polițiștii orașului, în mod ferm, dar politicos, să împiedice tulburarea ordinii publice. Cei pedepsiți cu executarea muncilor agricole din detașamentele de muncă forțată primeau încălțăminte din stocurile armatei, vizibil mai bună decât muncitorii agricoli, care lucrau cu ei
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
cu managerii situați pe același nivel sau pe alte niveluri ierarhice, în cadrul unor reuniuni oficiale sau atunci când, în numele organizației, exercită o acțiune (de exemplu, înmânarea unor premii anuale, a unor distincții etc.); • rolul de conducere - definește relația dintre lider și subalterni -presupune direcționarea și coordonarea activității subordonaților (angajare, promovare, concediere): managerul ghidează și motivează subordonații; • rolul de legătură cu diferite structuri sau departamente ale organizației sau între organizație și comunitatea externă acesteia - managerul cunoaște colaboratorii și stabilește relații interpersonale cu aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
mare (pe termen lung) și este definită în termeni cu un grad mai mare de generalitate; • este realizată de managerii care aparțin nivelurilor de vârf (top-managementului), datorită faptului că aceștia dețin informațiile necesare și pentru că angajamentul lor îi motivează pe subalternii răspunzători cu implementarea. Proiectarea/planificarea strategică reprezintă un proces rațional care poate (și ar trebui) să fie utilizat și modificat de managerii din toate tipurile de organizații. Într-o viziune sistemică, demersul de proiectare - la nivel strategic și operațional - ar
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
semantic 1 și alte influențe, în special elemente de limbaj al corpului:gesturi, distanța fizică, mimica etc. În general, se consideră că un manager este un comunicator de succes dacă: • oamenii simt că au primit suficiente informații de la el, iar subalternii înțeleg ce se întâmplă în organizație și în echipa/unitatea în care lucrează, mai ales aspectele legate de locurile lor de muncă; • oamenii simt că mesajele și informațiile pe care le primesc sunt clare și precise; • oamenii simt că managerul
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]