1,444 matches
-
de frază sau maximum un grup de trei sau patru fraze). Aceste segmente sunt unități de lectură (s.n.), fapt pentru care le-am numit lexii. O lexie este evident un semnificant textual, [...], trebuie să acceptăm să decupăm semnificantul fără decupajul subiacent al semnificatului". Lexia, această generoasă entitate (inter)textuală, poate atinge dimensiuni reduse. Întrebarea este: cât de reduse ? Considerând lexia unitate-reper (cum este secunda în cronotehnologie), ne interesează submultiplii și multiplii ei. În spațiul mitului, unitatea-reper ar fi mitema, care descrie
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
este vorba de un spirit al epocii: secolul romantic, față de care poetul nostru avea un defasaj care-l apropia de modernitate mai mult decât pe contemporani (Ioana Bot). Universul lui Einstein este primul model al cosmologiei moderne care împacă teorii subiacente, imposibil de cristalizat fără teoria relativității. Materia și energia sunt aici repartizate uniform într-un spațiu închis, hipersferic, în care niciun punct nu se deosebește intrinsec de altul, decât cel mult prin neregularități locale, lipsite de semnificație cosmică (Merleau-Ponty: 1978
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Sicriul a fost expus în 1843 în orașul New York" (p.19). Pe acest fond cultural, autorul aventurilor lui Arthur Gordon Pym își începe propria investigație estetică asupra morții. Grotescul capătă pentru el valențe burlești, iar morbiditatea dezvăluie, subtil, un umor subiacent, intuit (de Poe), înaintea multora dintre contemporanii săi, cu acuitate. Ediția de față a ficțiunii poești conține, pe lîngă alte texte importante, totalitatea capodoperelor epice redactate între 1826 și 1842: Morella, Berenice, Prăbușirea Casei Usher, William Wilson, Crimele din Rue
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
evenimentele) incită fantezia băieților congeneri, din cartier, care le transformă în personaje de literatură gotică. În fond, așa cum de altfel s-a și spus, ele par "să alcătuiască" o singură persoană, în imaginarul febril al copiilor, preluînd, prin misterul lor subiacent, toate dorințele sublimate, frustrările și impulsurile erotice puberale ale acestora. Doamna Lisbon constituie, după toate aparențele, elementul de dezechili bru al familiei. Supra-protectoare, autoritară (pînă la tiranie, s-ar părea, însă naratorii nu pot oferi totuși argumente plauzibile în această
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
exemplului și, ca atare, histrionismul rămîne o componentă fundamentală a profesoratului. Doxa sugerează, concomi tent, sofisticare și enigmă. Explicitarea ei descrie, prin urmare, un proces inițiatic, unde maestrul are porniri și abilități de șaman. Indubitabil, profesorul reușește prin aceste coordonate subiacente efortului didactic să supună și să mesmerizeze. Unicitatea lui reprezintă, în fond, premisa predării, acea legitimitate absolută, din unghiul căreia maestrul devine cel ce învață (pe alții) și nu cel ce trebuie să învețe (de la alții), postura secundă fiind rezervată
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
că anumite pasaje narative i-au fost inspirate de diverse bucăți muzicale, unul dintre eroii săi principali, deja amintit, Benjamin Trotter, avînd, ca scriitor, obiectivul estetic suprem de consubstanțializare a muzicii cu epicul propriu-zis. Găsim aici o veritabilă artă poetică subiacentă, care ar trebui, în timp, să suscite atenția exegeților. Scriitorul englez și-a început cariera, în 1987, cu The Accidental Woman/Femeia întîmplătoare, urmat, în 1989, de A Touch of Love/Un strop de dragoste, două romane experimentale, după majoritatea
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
limbajul simplu al povestirii formă simplă, arhetipală a literaturii înseși. Prezentat într-o manieră austeră care nu celebrează, cum s-ar fi cuvenit, momentul aniversar, accentuând în schimb nota melancolică sugerată de intenția bilanțului final ("concert de închidere", "epilog"), cu subiacentul sentiment al ireversibilului, "salonul" doamnei Sorohan ("veche și pasionată cititoare de romane") se distinge printr-o serie de particularități menite a exprima "un punct de vedere absolut independent de amiciții literare sau de generație". Deslușim aici atitudinea mândră a solitarului
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
este imposibil să fie net separate una de cealaltă. Asta ar explica de ce unele persoane au un sentiment ambiguu atunci când citesc rubrica de fapt divers: îi compătimesc pe cei afectați de dramă (circuitul durerii este activat în ele), dar plăcerea subiacentă însoțește, în anumite corpuri, această percepție (circuitul plăceri este co-activat). Cum creierul este dotat cu sisteme care permit desolidarizarea față de durerea celuilalt, nu rămâne decât aspectul „agreabil” al problemei. Antropologul Victor Nell, de la Universitatea din Pretoria, Africa de Sud, consideră că nu
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a discursivității sale, descinderea în interiorul unei lupte culturale remarcabile, care practic a remodelat concepția despre modernism și a conturat-o mai profund pe aceea despre postmodernism, este obligatorie. Ca și în cazul relației modernitate postmodernitate, și aici există o opoziție subiacentă între teoreticienii care consideră că postmodernismul reprezintă o ruptură de modernism și aceia care văd aici o relație de continuitate sau una de coexistență. Mai mult decât atât, există critici care deși au avut o poziționare clară într-un anumit
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a-și construi propria scriitură. Lectura "ca referendum", ca acceptare sau respingere a operei, îi apare lui Barthes drept o libertate "limitată" de către cititorul însuși. 3.2.3.5. Scriitura ca pluralitate a vocilor Roland Barthes par Roland Barthes continuă, subiacent, unele teze din Gradul zero al scriiturii, imprimându-le un caracter mai tranșant. Astfel, scriitura apare ca "o desfătare seacă, ascetică, fără efuziuni"286, excluzând posibilitatea exprimării. Creativitatea, emoția sau vraja sunt sortite unei fixări pe care Barthes o contestă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în termenii asemănării cu discursul poetic, și deși se situează pe cu totul alte aliniamente teoretice decât Jean Baudrillard, concluziile studiilor lor despre publicitate au fost receptate sub semnul congruenței, ambii gânditori subliniind rolul discursului publicitar în ceea ce privește adeziunea la "valorile subiacente, idealizate. Chiar dacă nu determină cumpărarea pe loc a produsului, strategia influenței publicitare creează și întărește cel puțin o dispoziție permanentă spre participarea la visul unei lumi mai bune"365. Această participare neîngrădită, "democratică" la acest tip de discurs induce ideea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cauciuc) și un manometru cu mercur sau cu capsulă aneroidă (cu cadran). Tensiometrele moderne au construcție similară, dar folosesc un traductor de presiune și afișaj numeric. Pulsațiile arteriale pot fi detectate palpator, prin compresia ușoară a arterei pe planul dur subiacent. Distensia ritmică astfel percepută (pulsul arterial) este produsă de expulzia sângelui din ventriculul stâng în aortă. Ea este transmisă în peretele arterial cu o viteză de cca. 5 m/s (3 5 m/s în aortă, 7 10 m/s
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cauciuc) și un manometru cu mercur sau cu capsulă aneroidă (cu cadran). Tensiometrele moderne au construcție similară, dar folosesc un traductor de presiune și afișaj numeric. Pulsațiile arteriale pot fi detectate palpator, prin compresia ușoară a arterei pe planul dur subiacent. Distensia ritmică astfel percepută (pulsul arterial) este produsă de expulzia sângelui din ventriculul stâng în aortă. Ea este transmisă în peretele arterial cu o viteză de cca. 5 m/s (3 5 m/s în aortă, 7 10 m/s
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
cauciuc) și un manometru cu mercur sau cu capsulă aneroidă (cu cadran). Tensiometrele moderne au construcție similară, dar folosesc un traductor de presiune și afișaj numeric. Pulsațiile arteriale pot fi detectate palpator, prin compresia ușoară a arterei pe planul dur subiacent. Distensia ritmică astfel percepută (pulsul arterial) este produsă de expulzia sângelui din ventriculul stâng în aortă. Ea este transmisă în peretele arterial cu o viteză de cca. 5 m/s (3 5 m/s în aortă, 7 10 m/s
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Cu alte cuvinte, simbolismul presupune revelarea prin intermediul artei, ca "joc secund", a unei "realități" prime, pe care o reprezintă inefabila "schemă universală". Spațiul de joc este cel desfășurat de spațiul de mediere, spațiul fiecărei arte cu specificul ei, cu retorica subiacentă, cu mijloacele consacrate. "Simbolismul ar putea fi definit ca o atitudine mentală, manifestată în literatură și arta vizuală, care a recurs la motive, reprezintări ireale. Ideea de bază a fost că realitatea vizibilă, măsurabilă, definibilă, reprezintă doar prim planul unui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de asemenea asupra trecutului și antichității. Pasionat ca și Moreau de legende, de mister, de simboluri, în compoziția imaginilor sale domină un sentiment clasicizant)"225. În "Expoziția de pictură a d-lui Ștefan Popescu" din Adevărul, I. Teodorescu relevă caracterul subiacent mitologic sau folcloric al unei compoziții precum Muzica. Expoziția deschisă la Sala Ateneului durează din 19 noiembrie până pe 20 decembrie, iar pictorul expune 85 de lucrări. Criticul face un portret al artistului la tinerețe elogiindu-l pentru idealismul său, constantă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Nici Cecilia Cuțescu-Storck nu privilegiază un examen moral intransigent; cele două ipostaze apar mai degrabă reunite în perspectiva unei viziuni integratoare a artei, vădind o continuitate, o coprezență a celor două dimensiuni. Pictorița nu va înclina balanța în favoarea unui eticism subiacent, așa cum s-a întâmplat în secolul al XVII-lea sub incidența Contrareformei, ci le vede incluse într-un "ecumenism estetic". Atelierul ei, unde se află și această pictură murală, devine un loc rezervat unei alchimii prin care materia brută a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
una din ilustrațiile moderne"500. Reluând tezele enunțate de Ion C. Bacalbașa privitoare la noua grupare a Independenților, Alexandru Bogdan-Pitești face o precizare extrem de importantă, în genere trecută cu vederea, evidențiind nu numai preocuparea pentru "cultul frumosului", dar și estetismul subiacent acestui deziderat. El intenționează să facă din revistă nu doar un mijloc de vulgarizare a artei moderne contemporane occidentale și românești, dar și un obiect estetic, un obiect de artă, prin excelență unic, ca și unicatele ce vor fi publicate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unor mistere, pe care ne este parcă teamă să le dezvăluim"522. Altfel, tentația originilor și elementele unui simbolism teozofic în tablourile Ceciliei Cuțescu-Storck, al cărei soț face parte, probabil, dintr-o lojă masonică 523, fac apel la un gnosticism subiacent. "Ștampile" masonice sunt imprimate și în diferite locuri ale locuinței cuplului Storck și este greu de crezut că ele au doar un rol pur decorativ, iar sculptorul să nu fi avut o minimă cunoștință asupra semnificației lor. Pe această filieră
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Sărutul post mortem al ochilor sfântului are un sens expiator pentru crima din dragoste, acest sărut dizolvă senzualitatea nimfetei pentru a-i croi un alt veșmânt decât cel al vălurilor magice, de un colorit și rafinament ce indică o cosmologie subiacentă condiției regale. Asemeni Ofeliei, Salomeea se lasă să plutească în apele unui râu unde se îneacă ținând la piept capul sfântului. Întruchipare a soteriologiei decadente, avem în Ofelia un personaj utilizat în iconica decadentă și prerafaelită, contraponderea lilială a vicioasei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
milenaristă "sindromul CVT al anului 2000", apărut ca urmare a transformărilor societății românești după 1990 în interiorul cadrului său democratic (re)dobândit. Astfel, s-a conchis că acest sindrom a avut mai multe simptome: sistemul electoral cu regulile și comportamentele sale subiacente; oferta politică a partidelor existente; alegătorii și motivația votului lor; acoperirea mediatică; situația economică și contextul socio-cultural cu schimbările și tendințele de dezvoltare. (Vlăsceanu și Miroiu 2001, 10-11). Pentru a detalia cele afirmate mai sus, amintim că în preajma alegerilor din
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
descifrarea aserțiunii pe care o neagă ("importanța pe care am acordat-o întotdeauna fondurilor"). Ca urmare, de ce o asemenea alegere redacțională? Dacă îl cităm pe O. Ducrot, prin negație se semnalează o reluare polifonică: Elementul pozitiv pe care îl declar subiacent enunțului negativ nu este un enunț (adică o suită de cuvinte), imputabil unui locutor, ci o atitudine, o poziție luată de un enunțător față de un anumit conținut, adică față de o entitate semantică abstractă (1984, pp. 218-219). Locutorul (L) s-ar
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
acea expediție smintită pînă la capătul lumii, unde se va sfîrși viața sa, ea nu are, bineînțeles, nici o legătură cu înțelepciunea pragmatică pe care Pinay se străduie s-o impună la vîrful puterii statale. Privind lucrurile mai profund, ca elemente subiacente, cele două biografii apar, de fapt, ca două sisteme opuse de valori. Personajul Pinay nu este un doctrinar. El rămîne totuși cu totul reprezentativ pentru o anumită stare de spirit, pentru o anume concepție despre Franța, despre viața socială, despre
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
între așteptarea mesianică proprie vechilor religii ale mîntuirii, și marile elanuri ale milenarismeîor revoluționare din ultimele două secole. E adevărat că și obsesia Impurității ce trebuie combătută, a Răului ce trebuie exorcizat sau a Mîntuirii ce trebuie asigurată sînt realități subiacente, plasate în planul secund al tuturor Terorilor instituționalizate ale totalitarismelor moderne... Faptul că aceste ipoteze, că aceste întrebări sînt legitime nu înseamnă că li se poate da întotdeauna un răspuns clar. De fapt, nu e vorba decît de a stăpîni
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
privirilor. A trebuit să se rupă stratul mineral pentru a fi eliberate cu toată forța, în toată intensitatea lor. Zguduirile mediului istoric au același rol ca și fisurările tectonice: lor li se datorește această țîșnire impetuoasă a energiilor, pînă atunci subiacente, ieșite din adîncurile imaginarului mitologic. E o constatare cu atît mai neliniștitoare cu cît societățile tehniciste din vremea noastră fac din ce în ce mai mult ca aceste tensiuni ale visului, ce funcționau normal în sistemele politice, să fie evacuate din structurile lor organice
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]